Tag: pestera

Cu peste 10.000 ce formaţiuni carstice, cu dimensiuni de la 10 metri până la 50 de km, România se laudă cu unele dintre cele mai spectaculoase peşteri din sud-estul Europei. Deşi o parte sunt destinate doar cercetătorilor ştiinţifici, multe au fost amenajate în scop turistic oferind o experienţă de neuitat. Vă invităm astăzi într-un tur al celor mai frumoase şi mai cunoscute peşteri din România.

Frumuseţea unei peşteri depinde de turiştii care o vizitează, ne-a spus Viorel Lascu, preşedintele Federatiei Române de Speologie. Frumuseţea din adâncuri fascinează atât ochiul amatorului cât şi pe cel al profesionistului. Pentru un explorator, cele mai frumoase peşteri pot fi cele mai dificile, mai adânci, mai lungi, pe când iubitorii de fotografie sau de peisaj subteran se vor îndrepta spre cavernele mai bogate în patrimoniu speologic. În România există peşteri de clasa 4 sau 5, foarte dificil de parcurs, cum ar fi Peştera Vântului, cea mai mare din România, care are 50 de kilometri, sau Peştera din Valea Rea, care este cea mai adâncă, cu aproximativ 750 de metri adancime. Sunt peşteri de explorat, dificile. După aceea, putem socoti, între superlativele speologiei Peştera Nicula, Peştera Urşilor, Peştera Piatra Altarului sau Peştera Secătura.

Peştera Urşilor este situată într-un mic sat numit Chişcău, în Munţii Apuseni, în vestul României. Considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zonă, această peşteră a fost descoperită din întâmplare, în anul 1975, după dinamitarea unei cariere de marmură. După cinci ani, în 1980, a fost deschisă publicului. Are o lungime de aproximativ 1.500 de metri, din care 521 sunt declaraţi rezervaţie ştiinţifică.

Peştera Urşilor are un foarte important patrimoniu paleontologic, ne-a spus Viorel Lascu, preşedintele Federatiei Române de Speologie. Aici se găsesc relicve ale ursului de peşteră, ale leului de peşteră, care sunt în momentul de faţă cercetate. Acest spaţiu, deşi nu este deschis publicului, este vizibil în expoziţia de la intrarea în peşteră. Este un traseu turistic inedit, subteran, amenajat modern. Ineditul peşterii constă în primul rând în valoarea desoebită a peisajului subteran: sunt clacare ultratransparente, peştera e de un alb imaculat. În acest spaţiu subteran au fost blocate, cu mult timp în urmă, în urma unei avalanşe, multe animale. Peisajul e înfiorător întrucât au lăsat urme rareori văzute într-o peşteră. De-o parte şi de alta a traseului turistic se pot vedea scheletele şi craniile lor. Însă, dincolo de ce poate vedea turistul în Peştera, Urşilor am putea vorbi şi despre atracţiile din zona acestei peşteri. În imediata apropiere se află Cheile Sighiştelului, cu foarte multe peşteri: Peştera Măgura, Corbeasca.”

Munţii Apuseni ne sunt recomandaţi şi de Marius Florea, cercetător ştiinţific. E greu să vă recomand o singură peşteră. În Munţii Apuseni e cea mai mare densitate de peşteri din România. Peşteri amenajate, care pot fi abordate de orice turist, orice pregătire ar avea, sunt mai multe. Aş începe cu Peştera Urşilor, care se află în satul Pietroasa, Gheţarul de la Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran, ca volum, din România. Apoi, aş enumera câteva peşteri turistice din Apuseni: Peştera Meziad, aflată lângă satul cu acelaşi nume, din judeţul Bihor şi Peştera cu Cristale din Mina Farcu, judeţul Bihor.”

Explorările recente şi munca de restaurare şi cercetare readuc în acest moment Peştera cu Cristale din Mina Farcu în galeria celor mai frumoase peşteri din România. Peştera face parte dintr-un proiect complex ce cuprinde refacerea ecologică a acesteia şi amenajarea turistică a ansamblului peşteră-mină. De altfel, este prima amenajare de acest tip din România şi printre puţinele din lume. Întreg parcursul destinat turismului de masă este amenajat cu poteci, scări şi balustrade din plastic ranforsat cu fibră de sticlă, cu sistem de iluminare LED, care ghidează turistul spre misterele uimitoare ale peşterii. Traseul turistic are ca terminus un balcon de unde se poate admira rezervaţia cu cristale cu celebrele discuri de Farcu şi libelulele de cristal”. Marius Florea, cercetător ştiinţific. Peştera se află în Munţii Pădurea Craiului. Relieful preponderent este unul carstic. Munţii sunt relativ mici, sub forma unor dealuri domoale, presărate cu elemente specifice: doline. Acestea sunt nişte gropi, care trădează existenţa galeriilor subterane. Accesul în peşteră se face printr-o galerie artificială de mină, care, în momentul în care a fost săpată, s-a intersectat cu aceea a peşterei. Această peşteră nu are o intrare naturală, iar sub presiunea care s-a înregistrat în ea s-au creat aceste cristale deosebit de frumoase. Peştera nu este foarte mare. E amenajată cu scări şi iluminată electric, iar înăuntru, pe lângă aceste cristale, se poate vedea şi un mic muzeu minier, cu uneltele care au fost folosite. Fiecare grup de cinci sau zece turişti, poate şi mai mare, e însoţit de un ghid, care le şi prezintă fiecare parte a minei şi a peşterii.”

Scufundarea de peşteră e considerată sport de aventură. Sunt câteva firme de turism care promovează o astfel de activitate. Însă, înainte de a vă gândi la un astfel de program, trebuie să ştiţi că nu e tocmai pentru amatori, spune Marius Florea, cercetător ştiinţific. Scufundări de peşteră în România se fac încă din anii 80. Nici acum această latură nu este atât de cunoscută. Sunt într-adevăr foarte puţini scafandri de peşteră. Există un grup pregătit pentru aşa ceva, însă e o latură foarte grea şi accesibilă cu foarte multă pregătire. România e printre puţinele ţări care mai are o natură sălbatică, o faună cu carnivore mari în libertate, iar relieful ei încântă prin multele forme: chei, văi, peşteri, creste alpine. Oricine iubeşte natura are ce să facă în Carpaţii româneşti.”

Invitaţia a fost lansată. Contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru a afla ultimele oferte şi pentru un program personalizat. Veţi putea vizita atât peşterile cât şi atracţiile din împrejurimi. (autor film Marian Mizdrea)