Tag: Peştera Izverna

  • Geoparcul Platoul Mehedinţi

    Geoparcul Platoul Mehedinţi

    Geoparcul Platoul Mehedinţi este o arie protejată de interes
    naţional situată în sud-vestul României. A fost înfiinţată în urmă cu 10 ani,
    pe o suprafaţă de 106.000 hectare, cu rolul de a proteja şi conserva
    rezervaţii şi habitate naturale cu o mare diversitate biologică.
    Frumuseţea locurilor şi potenţialul turistic al regiunii se datorează
    contrastului izbitor între platourile cu panorame largi spre munţii din jur şi
    văile adânci cu sectoare de chei sau care se pierd în calcare formând mari peşteri.

    Valentin Jujea, un mare iubitor al muntelui, membru în Serviciul Salvamont
    Mehedinţi şi Caraş Severin şi Geoparcul Platoul Mehedinţi, ne descrie cel mai
    bine această zonă: Despre Podişul Mehedinţi se pot spune
    foarte multe lucruri. Este o îmbinare perfectă între geologie, om şi climă care
    au dus la crearea unor habitate şi microhabitate specifice. Ceea ce este
    important este climatul temperat continental cu influenţele lui submediteranene
    şi relieful variat. Mai ales calcarul a creat oportunităţi pentru
    dezvoltarea unor specii de plante rare şi foare rare aflate în Cartea Roşie a
    florei României. Aceste valori, faunistice şi botanice, sunt protejate în 17
    rezervaţii naturale. Pe lângă aceste valori naturale nu numai turistul, dar şi
    omul de ştiinţă şi chiar omul curios poate descoperi obiective culturale
    şi istorice, tradiţii şi obiceiuri, mesteşuguri populare. Să ştiţi că aici încă
    se mai găsesc fierari, olari şi ţesători.. Podişul are şi o reţea hidrografică
    bine conturată. Toate râurile vin dinspre vest şi curg spre est sau sud, iar
    această reţea hidrografică a creat un mare număr de peşteri şi avene care, la
    rândul lor, au o microfaună deosebită. Sunt renumitele complexe carstice de la
    Ponoare, care includ lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoare,
    puţin mai la nord găsim Peştera Bulba şi complexul carstic Topolniţa Epuran.
    Complexul carstic de la Ponoarele este învecinat la sud cu Rezervaţia naturală
    Pădurea de liliac Ponoarele, ce protejează liliacul sălbatic. Dar, în acelaşi
    timp, acest liliac nu poate exista fără alte specii cum ar fi gorunul,
    stejarul pufos, cerul, gârniţa, moşdreanul, scumpia. Aici, în podiş, a fost
    descoperit, tot cu ajutorul unui proiect, utricularia, o plantă carnivoră care
    creşte într-o turbărie lângă Buseşti. Această
    turbărie este una dintre cele mai sudice turbării din Europa. Aici mai
    întâlnim şi ţestoasa de apă. Alte plante rare sunt orhideele. Chiar zilele
    trecute am descoperit încă o specie nouă de orhidee într-o fâneaţă undeva în
    Cornetul Cerboanei, acolo unde nu se credea că există.



    Trebuie remarcat că Peştera Topolniţa este o rezervaţie
    speologică, declarată monument al naturii. Este una dintre cele mai
    spectaculoase peşteri din România, cu formaţiuni unice în lume. Are o
    lungime de 11 mii de metri, este a doua ca mărime din ţară şi a 17-a din lume.
    Galeriile sunt dispuse pe cinci etaje, dintre care galeria Racovită este cea
    mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi.

    Valentin Jujea:
    Sunt 17 rezervaţii dar printre cele mai reprezentative sunt Cornetul Obârşiei
    şi cele de pe latura nordică a Geoparcului Mehedinţi, Izvoarele Coşuştei şi
    Peştera Izverna, rezervaţia Camăna, Cornetele Cerboanei şi Babei. Mai avem
    pădurea Drăghiceanu unde creste o frumoasă pădure de alun turcesc şi castan.
    Spre sud, la limita cu depresiunea Severinului, avem pădurea de pin negru de la
    Păuneşti. In afară de plante, zona aceasta este renumită pentru reptile.
    Avem vipera cu corn, vipera comună, scorpionul, insectă care însă nu te
    omoară. Şi mai avem foarte multe insecte. Este un un adevărat lanţ trofic
    şi toate aceste vietăţi se leagă de carst care a creat forme unice de relief.
    La suprafaţă pare un refief frământat, văi adânci, lunci care străbat podişul
    de la vest al est. In acelaşi timp, se văd linii de fragmentare de la
    nord la sud, iar acest lucru a fost pus în evidenţă de aşezările umane. Omul
    aici a reuşit să se adapteze la mediu, nu să adapteze mediul la nevoile
    lui. Oamenii de aici încă mai ţin la satele lor, la pământul lor, la casele
    lor. Nu numai că nu-l vând, dar nici nu-l distrug.



    In Geoparcul Platoul Mehedinţi se implementează, în prezent,un proiect european în valoare
    de peste 300 de mii de euro. In cadrul acestui proiect se va elabora Planul de
    management integrat al geoparcului şi un studiu de impact necesar promovării
    strategiei de eficientizare a activităţilor de conservare a mediului natural.



    Proiectul se derulează în
    toate cele 17 arii naturale protejate unde a început omologarea şi amenajarea a
    11 trasee şi popasuri turistice. S-a făcut şi un inventar al monumentelor
    naturale, culturale şi istorice din comunităţile locale situate în perimetrul
    geoparcului şi s-au delimitat rezervaţiile naturale. Prin realizarea acestor
    investiţii, autorităţile locale urmăresc introducerea Geoparcului Platoul
    Mehedinţi în circuitul turistic internaţional şi protejarea unor specii aflate
    pe lista roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a
    Naturii (IUCN), pe care se află specii de animale şi
    plante ocrotite la nivel mondial.