Radio România Internațional

Tag: Peştera Urşilor

  • Bihorul turistic

    Bihorul turistic

    Dacă Oradea, orașul plin de clădiri de patrimoniu, îi atrage pe
    iubitorii de istorie și de arhitectură urbană, stațiunea balneoclimaterică
    Băile Felix este una dintre cele mai cunoscute pentru apele și tratamentele
    curative. Pe de altă parte, zona montană
    oferă condiții optime pentru trasee de drumeție acum, vara, și pentru schi,
    iarna.


    Mai mult decât
    atât, recent, șase trasee turistice montane din comuna Vadu Crişului au fost
    omologate de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Astfel, Vadu Crișului
    devine prima comună din județ care își asumă responsabilitatea pentru
    amenajarea și întreținerea traseelor turistice montane existente. Toate cele șase
    trasee noi omologate au ca punct de plecare Cabana Peștera, au grade diferite
    de dificultate și o durată de parcurgere cuprinsă între trei ore și jumătate și
    patru ore și jumătate. Zona montană este, de altfel, punctul de atracție al
    turiștilor, spune Adrian Dubere, de la Centrul de Informare și Promovare
    Turistică.

    Spre zona montană avem de vizitat cinci peșteri, pentru
    care nu avem nevoie de echipament de specialitate: Peștera Urșilor, Peștera cu
    cristale Farcu, Meziad, Unguru Mare și Peștera Vadu Crișului. Există ghizi ale
    căror date de contact le putem oferi turiștilor. Celor care nu se simt bine în
    peșteri le facem o invitație în zona carstică Padiș, unde pot admira sălbăticia
    naturii, Pădurea Craiului, care face parte din Parcul Natural Apuseni și care
    este o rezervație. Există trasee de nivel mediu, ușor și chiar greu pe care se
    pot străbate munții Apuseni. Pentru cei pasionați, avem și zone de cicloturism.
    De asemenea, există și un sat de vacanță renumit, Vârtop. După câteva zile
    petrecute în Oradea și în stațiunile din apropierea orașului se pot petrece
    două, trei zile în natură, la munte, în județul nostru. Aici se poate degusta
    mâncarea tradițională. În partea de nord, se poate vizita zona viticolă. Ca
    fapt divers, avem o localitate cu 1000 de pivnițe. Aici se fac degustări de
    vin.


    Toate informațiile
    despre trasee noi, evenimente și obiective le găsiți adunate într-un singur
    loc, continuă Adrian Dubere.

    Odată ajuns în Centrul nostru de
    Informare și de Promovare Turistică, vizitatorul primește ghiduri turistice
    despre Oradea și despre toate destinațiile din județ, însă avem și un ghid
    specific despre peșteri, despre Pădurea Craiului din Munții Apuseni, zona Padiș
    și Vârtop. Avem un ghid general al județului Bihor. Am creat ghiduri generale
    și ghiduri specifice unei destinații turistice. Acestea sunt în 12 limbi,
    printre care ebraică, italiană, franceză, engleză, poloneză, germană. Un grup
    de polonezi, la finalul vizitei, după recomandările noastre și după ce și-au
    făcut poze cu un totem care reprezintă o casă tradițională țărănească din
    județ, au fost plăcut surprinși când le-am oferit și un ghid de turism în limba
    poloneză. E o satisfacție și pentru noi și pentru turist când îi oferim un ghid
    în limba pe care o vorbește, fiindcă altfel înțelege informația.


    În județul Bihor există 54 de trasee turistice amenajate,
    care însumează peste 700 de kilometri. Până data viitoare, când vă așteptăm cu
    o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Bihor

    Bihor

    Astăzi vă propunem o vizită în nord-vestul României, la Bihor, judeţ situat
    în centrul regiunii numite Crișana. Reședința de județ se află la Oradea, oraş
    istoric, cosmopolit, construit în jurul unei cetăţi în formă de stea pentagon,
    cu bastioane în formă triunghiulară, care nu pot comunica între ele. Cetatea a
    fost restaurată de curând, evidenţiindu-se evoluţia în timp. În caz de asediu, şanțul
    cetății era inundat cu apă termală din râul Peța. Cele cinci bastioane erau
    numite bastionul Auriu, Bethlen, Ciunt, Crăișorul și Roșu. În interiorul
    cetății existau case de piatră, 10 prăvălii, 3 mori și o temniță.


    Aflat la ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României, Adrian
    Dubere, şeful Centrului de Informare şi Promovare Turistică Bihor, ne-a invitat
    să petrecem câteva zile pline de tentaţii în zonă: Merită venit pentru că avem o varietate de locuri
    de vizitat, de la munte, Băile Felix, oraşul Oradea, peşteri, o hrană
    sănătoasă, o climă bună, o palincă bună şi posibilităţi de petrecere a timpului
    în natură excepţional. Avem rafting pe Defileul Crişului, tiroliană şi via
    ferrata în Vârtop. Iarna avem pârtii care invită la schi, tot ce doriţi.


    Şi pentru că am aflat că Bihorul are atâtea de oferit, l-am întrebat pe
    Adrian Dubere care ar fi durata unui sejur optim aici: Ideal ar fi şapte
    zile. Veniţi, faceţi 3-4 zile băi la Băile Felix, câteva zile ieşiri pe munte,
    cicloturism, drumeţii. Avem zona Frumoasă, care este şi zonă protejată, în
    munţii Pădurea Craiului. Acolo avem cinci peşteri vizitabile, în care nu e
    nevoie de echipament special, îmbrăcat obişnuit poţi intra şi vizita peşterile,
    belvedere foarte frumoasă cu Valea Roşia, zona Pădurea Craiului, defileu
    Crişului Repede şi satul de vacanţă Vârtop, în care şi vara şi iarna aveţi ce
    face. Mai e Groapa Ruginoasa, care este un fel de canion al României, care
    continuă să crească în fiecare an.


    În Bihor există 15 peşteri vizitabile, dar unele necesită echipament
    special şi programare în prealabil, pentru că sunt parcurse doar cu ghid
    însoţitor şi cu un număr mic de vizitatori, pentru a nu fi stricat habitatul.
    Există însă şi peşteri deschise publicului mai puţin specializat, care au fost
    incluse într-un traseu al peşterilor.

    Adrian Dubere: În Valea Roşia, de exemplu, avem două peşteri: peştera cu cristale,
    mina Farcu şi peştera Meziad, două peşteri reabilitate, cu lumină rece, ca să
    nu afecteze habitatul peşterilor şi între ele, care se pot vizita în aceeaşi
    zi, avem trasee pentru turişti, pentru nivel şi uşor şi mediu. O familie sau
    oameni de vârsta a treia pot să facă acest traseu relativ uşor, în care pot
    degusta plăcintă, gemuri, produse specifice zonei şi în care, la un moment dat,
    la finalul traseului o să fie o belvedere cu Valea Roşia. Avem şi Peştera
    Urşilor, care a fost amenajată tot cu lumină rece pentru protejarea
    habitatului, Peştera Ungurul Mare şi Vadul Crişului pe Defileul Crişului
    Repede, la fel, sunt amenajate frumos şi pot fi vizitate. Şi în jurul lor, se
    poate face rafting, pentru doritori, via ferrata, tracking, trasee medii şi
    chiar mai grele, pentru toată lumea.


    Şi pentru că se apropie sărbătorile de Paşte, Adrian Dubere ne-a invitat şi
    la evenimente de sezon: În fiecare an avem Festivalul vopsitului de
    ouă, care se ţine la noi în zona Beiuşului, Târgul de Paşte, sărbătorile
    tradiţionale, după riturile noastre creştineşti, specifice zonei Bihorului.




    O invitaţie căreia merită să îi dăm curs.

  • În munţii Apuseni

    În munţii Apuseni

    Situaţi în
    Transilvania, în vestul României, munţii Apuseni nu se remarcă neapărat prin
    altitudine, cel mai înalt vârf nedepăşind mai mult de 1849 de metri, ci prin
    multiplele posibilităţi de petrecere a timpului liber, atracţii naturale
    deosebite, dar şi prin singura comunitate permanentă din România care trăieşte
    la o altitudine de peste 1300 de metri în case din lemn construite acum 200 de
    ani. Este una dintre zonele României în care turismul rural a înflorit. Prin
    urmare, aici, în luna septembrie, se organizează şi un târg naţional al
    ofertelor turistice, târg la care sunt prezenţi proprietari de pensiuni
    turistice din toată ţara.


    Cu amănunte,
    despre eveniment, Alexandru Pal, director al Centrului de cultură Augustin
    Bena, din Alba, unul dintre organizatori: Târgul Naţional de
    Turism Rural Albac, ajuns la cea de-a XXII-a ediţie reuneşte operatorii de
    turism la nivel naţional şi o expoziţie a meşterilor populari veniţi din toată
    ţara. Toată oferta Centrului de cultură Augustin Bena din Alba cuprinde
    foarte multe servicii şi produse culturale-artistice: clase de arte vizuale,
    clasele de dansuri populare, de meşteri populari, seriviciile artistice:
    orchestra de cameră, ansamblul folcloric, de fanfară.


    În zona munţilor Apuseni există foarte
    mulţi meşteşugari, care şi-au învăţat meseria încă de mici copii, în familie.
    Există ateliere de creaţie şi expoziţii cu vânzare cu ocazia unor diverse
    evenimente, spune Alexandru Pal: Cele mai importante
    meşteşuguri sunt cele legate de lemn, arta lemnului, după care avem o clasă
    foarte frumoasă şi interesantă: Şcoala de pictură pe sticlă Maria Laz Poenaru.
    Sunt clase care porduc obiecte calitative, tradiţionale, clase de meşteşugari
    de cusături tradiţionale româneşti.


    În munţii Apuseni vă puteţi petrece
    un sejur întreg, în fiecare zi îndreptându-vă către un alt obiectiv turistic,
    continuă Alexandru Pal, director al Centrului de cultură Augustin Bena. Sunt
    foarte multe. Îi invit pe toţi să ia contact cu judeţul Alba, cu zona munţilor
    Apuseni. O să vă spun doar o parte, fiindcă toate sunt extrem de importante.
    Multe dintre obiective sunt chiar unice în România. Muzeul
    Emilian Achim din Almaşu Mare, Cheile Cibului, Cheile Glodului, Biserica de lemn Sfinţii Trei Ierarhi,
    Dealul cu melci – unic în România, Casa memorială Avram Iancu, Muntele Găina,
    Peştera Gheţarul de la Vârtop, Peştera Coiba Mare, Cascada Vârciorog, Mănăstirea Înălţarea
    Sfintei Cruci din Lupşa, rezervaţia Scăriţa Belioara,
    Peştera Huda lui Papară, Rimetea, Piatra Secuiului, cetatea de la Colţeşti.
    Toate aceste obiective sunt sigur că vor ţine turiştii interesaţi o lungă
    perioadă aproape de judeţul Alba.


    Însă, probabil cel mai apreciat obiectiv
    turistic este Peştera Urşilor. Situată într-un mic sat numit Chişcău, aceasta a
    fost descoperită în anul 1975, după dinamitarea unei cariere de marmură. L-am
    întrebat pe Alexandru Pal, directorul Centrului de cultură Augustin Bena dacă există
    o perioadă în care ar trebui să ne programăm vacanţa. Aşadar, când putem veni? Oricând. Ar fi ideal şi chiar vă invit să veniţi atât
    primăvara cât şi vara, dar mai ales iarna. Toate aceste obiective turistice şi
    chiar turismul cultural din zonă are o altă culoare în diferitele anotimpuri
    ale anului.


    Iar evenimentele se ţin lanţ. Cel
    puţin 65 de manifestări pe an, dintre care cele mai importante sunt Festivalul Naţional
    Strugurele de Aur, Festivalul Alba Jazz,
    Festivalul de muzică folk sau Festivalul concurs Cultură pentru cultură.



    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă.

  • Peşteri româneşti

    Peşteri româneşti

    În anul 1920, exploratorul român Emil Racoviţă înfiinţa în România primul institut de speologie din lume. De atunci s-au înfiinţat 108 cluburi de speologie cu peste 10.000 membri, care au făcut posibilă descoperirea, explorarea şi adesea cercetarea ştiinţifică a peste 12.600 de peşteri. În această ediţie, vă prezentăm date istorice şi curiozităţi naturale într-o excursie imaginară prin cele mai renumite peşteri din România. În călătoria noastră de azi suntem însoţiţi de Daniela Bordea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Speologie Emil Racoviţă”, departamentul Cluj Napoca, Marius Florea, membru al Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, Oradea şi de Viorel Lascu, speolog, fost preşedinte al Federaţiei Române de Speologie.



    Munţii Apuseni, care se întind în partea vestică a României, sunt cei mai căutaţi de către iubitorii peşterilor. Aceştia îşi pot construi trasee de o zi, două sau o săptămână în care pot vizita peşteri spectaculoase, situate nu la foarte mare distanţă una de alta. Peştera Meziad a fost reamenajată anul trecut, am aflat de la Daniela Bordea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Speologie Emil Racoviţă”. Peştera Meziad se remarcă, în primul rând, prin galeriile sale imense, cu o înălţime de peste 20 de metri, formaţiuni carstice, stalactite, stalagmite, coloane. Peştera se mai remarcă şi prin faptul că adăposteşte colonii mari de lilieci, care sunt protejate. Chiar dacă traseul turistic ocoleşte aceste colonii, liliecii solitari pot fi întâlniţi totuşi pe parcursul peşterii. Au fost puse acolo în evidenţă vestigii paleontologice, cum ar fi ursul de peşteră, dar se găsesc şi vestigii arheologice. Au fost identificate fragmente de ceramică şi alte urme de locuire a omului din epoca bronzului.”


    Peştera Meziad este iluminată fiind pus în evidenţă volumul mare de gol subteran, astfel încât spaţiul este foarte spectaculos. Mai mult decât atât, Peştera Meziad e în apropierea Peşterii cu Cristale şi în apropierea Peşterii Urşilor. Se poate face un circuit de o zi la toate aceste trei peşteri, spune Marius Florea, membru al Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, care ne prezintă în continuare Peştera cu Cristale. Numele spune tot. Relieful preponderent este unul carstic, adică munţi relativ mici, sub forma unor dealuri domoale, presărate cu elemente specifice de relief carstic. Se pot observa diolinele, care sunt un fel de gropi ce trădează existenţa galeriilor subterane. Accesul în peşteră se face printr-o galerie artificială de mină, care a interceptat galeria de peşteră. Această peşteră nu are o intrare naturală. Datorită acestui fapt, s-au format cristale deosebit de frumoase. Peştera nu este mare. E amenajată cu scări şi iluminată electric, iar înăuntru, pe lângă aceste cristale, se poate vedea şi un mic muzeu minier. Fiecare grup de turişti e însoţit de un ghid care le povesteşte despre fiecare parte a minei şi a peşterii.”



    Vedeta peşterilor din România se află tot în Apuseni: Peştera Urşilor, cunoscută pentru importantul său patrimoniu paleontologic. Viorel Lascu, speolog, fost preşedinte al Federaţiei Române de Speologie, ne prezintă ineditul acestui obiectiv. Aici se găsesc relicve ale ursului de peşteră, ale leului de peşteră, care sunt în momentul de faţă cercetate. Acest spaţiu, deşi nu este deschis publicului este vizibil în expoziţia de la intrarea în peşteră. Este un traseu turistic inedit, subteran, amenajat modern. Ineditul peşterii constă în primul rând în valoarea desoebită a peisajului subteran: sunt clacare ultratransparente, peştera e de un alb imaculat. În acest spaţiu subteran au fost blocate, cu mult timp în urmă, în urma unei avalanşe, multe animale. Peisajul e înfiorător întrucât au lăsat urme rareori văzute într-o peşteră. De-o parte şi de alta a traseului turistic se pot vedea scheletele şi craniile animalelor.”



    Cage diving sau scufundările în peşteră se fac în România din 1980. Deşi au trecut 33 de ani de atunci, nu sunt atât de cunoscute, iar scafandrii specializaţi pentru aşa ceva sunt încă foarte puţini. Însă există, spune speologul Marius Florea: Acum s-a format la noi un grup, care se ocupă doar cu aşa ceva şi mai primim în România un grup care vine des din Ungaria. Sunt scafandri de peşteră, însă menţionez că e o latură foarte grea şi accesibilă numai după multă pregătire. Aş recomanda cu toată căldura Parcul Natural Domogled, Valea Cernei. Acolo găsim o densitate mare de peşteri, întâlnim de asemenea un relief carstic. Apoi aş aminti sistemul carstic Ponorici-Cioclovina, sistem cartic însemnând minim două peşteri care comunică între ele. Acestea se pot vizita, însă pun o mai mare dificultate în parcurgere. Turistul are nevoie de un echipament minim de protecţie, sistem de iluminat şi, obligatoriu, ghid specializat. La Ponorici-Cioclovina nu se poate merge într-o simplă plimbare. România e printre puţinele ţări care mai are o natură sălbatică, o faună cu carnivore mari în libertate, iar relieful ei încântă prin multele sale forme: chei, văi, peşteri, creste alpine. Oricine iubeşte natura are ce să facă în Carpaţii româneşti.”



    Aşadar, fie că sunteţi specializaţi în speologie sau doar vreţi să admiraţi frumuseţile subterane, vestul României nu vă va dezamăgi. La o simplă căutare pe internet veţi găsi multe firme de turism gata să vă asiste pentru a vă planifica un sejur personalizat, astfel încât să vă bucuraţi de frumuseţea peşterilor româneşti.