Radio România Internațional

Tag: pesteri

  • Invitaţie în comuna Dâmbovicioara

    Invitaţie în comuna Dâmbovicioara

    Astăzi mergem într-un loc de poveste, în comuna Dâmbovicioara, din judeţul Argeş, unde oameni inimoşi s-au mobilizat pentru dezvoltarea zonei la maximumul potenţialului ei turistic. Aflată la graniţa judeţelor Argeş şi Braşov, la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel şi la 55 de kilometri de oraşul Braşov, comuna este compusă din satele Dâmbovicioara, Podul Dâmboviţei și Ciocanu. Dintre acestea, ultimele două sunt adevărate destinații turistice. Podu Dâmboviţei este unul dintre satele comunei Dâmbovicioara, consemnat încă din secolele XVI-XVII. Așezare tipic argeşeană aflată în depresiunea intramontană cu același nume este poarta principală prin care se face intrarea în Munții lezer-Păpusa prin Valea Dâmbovitei, Munții Piatra Craiului prin Valea Dâmbovicioarei precum și în Munții Bucegi și Munții Leota prin Valea Cheii.

    Dâmbovicioara este prima comună din Argeş declarată staţiune turistică de interes naţional. Raluca Busioc agent de turism la Centrul Turistic Dâmbovicioara, județul Argeș, ne-a prezentat atracţiile de aici:

    “Zona noastră este foarte cunoscută pentru principalele obiective turistice, și anume Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Dâmbovicioara sau Masivul Piatra Craiului. Aproape toată suprafața zonei, a comunei Dâmbovicioara, face parte din Parcul Național Piatra Craiului. Așadar, mulți dintre ascultători cu siguranță știu ce peisaje minunate îi aşteaptă. Dincolo de aceste obiective turistice, în ultimii ani, am încercat să implic comunitatea în tot felul de proiecte care vizează în mod special tradiția. Şi anume, plecând de la ideea de șezătoare, am dezvoltat tot felul de mici evenimente care au reprezentat o interacțiune între localnici și turiști, astfel încât aceștia din urmă, oaspeții noștri, au avut parte de povești, de descrierea costumului tradițional specific zonei noastre, de adevărate expoziții sau parade în costume tradiționale pe care oamenii din zonă le-au scos de la lada de zestre. Am făcut tot felul de parteneriate cu agenții de turism care au adus la modul organizat turiști în zonă pentru a face tot felul de evenimente, în zile de sărbătoare sau în anumite ocazii speciale. Și aici se numără: Dragobete, Ziua Iei, Focul lui Sâmedru, care este o tradiție populară specifică zonei noastre.”

    Focul lui Sâmedru este o sărbătoare arhaică, tradiţională organizată de sf. Dimitru, în care pentru purificarea recoltelor viitoare se aruncă roţi de paie în flăcări în josul dealurilor.

    Pe traseele turisticele, pe lângă renumitele chei, se găsesc în jur de 50 de peșteri, cea mai importantă fiind Dâmbovicioara, aflată la doar un kilometru de satul cu același nume, unică prin formele sculptate în calcar de pârâul care o modelează.

    Raluca Busioc a creat şi o pagină de Facebook, “Dâmbovicioara Turistică”, pe care pot fi urmărite activităţile zonei. De aici cei interesaţi pot afla când se organizează zilele comunei sau alte evenimente, dar pot găsi şi reţete locale, precum cele de gogoşi, pe care le pot savura atunci când vin în vizită în această zonă.

  • Turism de aventură în România

    Turism de aventură în România

    Fie vară, fie iarnă, aventura
    continuă. Indiferent de anotimp, turismul de aventură e alegerea perfectă a
    celor care caută adrenalină și activități de echipă. Putem combina speologia și
    via ferrata într-o singură aventură în Peștera Valea Cetății de lângă Râșnov. O
    altă variantă ar fi să explorăm trasee aparent inabordabile, dar pitorești, în
    zona Brașovului. Putem încerca, de ce nu, și zborul la manșa dublă a unui avion
    ultraușor.


    Dan Panțuru se declară un iubitor al
    naturii și, de peste zece ani, ca administrator al unei firme românești de
    turism de aventură și de team building, atrage turiștii către cele mai diverse
    zone ale României. România este cea mai interesantă destinație pentru
    turismul de aventură din punctul nostru de vedere, discutând chiar la nivel
    european. Are toate ingredientele necesare dezvoltării acestui turism de
    aventură. În România, avem munte, avem mare, avem Deltă. Ce poate să fie mai
    frumos decât atât? Nu există locație mai interesantă pentru așa ceva. De la an
    la an, se observă o creștere a numărului de turiști care vin să viziteze
    punctual anumite locații din România. Cel mai important lucru este că învățăm
    și noi, românii, să studiem și să ne documentăm înainte, după care să dorim să
    vedem cu ochii noștri lucrurile despre care am citit. Este un lucru foarte
    frumos și așa trebuie făcut: o planificare înainte, un studiu, o documentație,
    după care venim să vizităm și să vedem cu ochii noștri acele destinații.


    Unul dintre pachetele de succes este
    cel de rafting pe râul Buzău, la doar 150 km de București, însoțiți de ghizi
    acreditați internațional. Coborârea pe râul Buzău se face în bărci de maximum
    zece persoane. Raftingul se poate face și cu familii cu copii, în condiții de
    siguranță, copiii beneficiind de o reducere de preț, dacă au maxim 14 ani. În
    plus, zâmbetele, dar și strigătele de bucurie, vor fi înregistrate de pe bărci
    cu camere de ultimă generație. Prețul pornește de la aproximativ 50 de euro de
    persoană.


    Un alt pachet interesant se
    adresează celor care doresc să facă fotografii spectaculoase deasupra
    Carpaților dintr-un avion pe care îl pot chiar pilota. Sunt puse la dispoziția
    turiștilor avioane cu două sau cu patru locuri, la un preț de aproximativ 210
    euro de persoană. Dan Panțuru, administratorul firmei de turism de aventură,
    care organizează aceste zboruri, spune că, indiferent dacă-și descoperă pasiuni
    noi sau doar își înving temeri mai vechi, turiștii trebuie să încerce măcar o
    dată-n viață această experiență.

    Încercăm să combinăm puncte
    de interes spectaculoase din punct de vedere natural cu cultura și obiceiurile
    locului. Avionul poate să fie o opțiune. Zborurile cu avioane ultraușoare
    deasupra munților din zone ca Brașov pot să fie niște experiențe incredibil de
    interesante. Oferim avioane cu manșă dublă și putem să lăsăm și clientul să
    conducă pentru câteva momente avionul, să simtă că ar fi pilot pentru un
    interval scurt de timp. Avem sporturi de apă, aer și terestre. Toate sunt niște
    opțiuni incredibil de interesante pe tot teritoriul României.


    Bineînțeles, toate aceste pachete de
    turism de aventură se pot combina și cu alte forme de turism. Turism rural sau
    cultural, spune Dan Panțuru. Mi-aș permite să vă spun exact
    unde sunt în acest moment. Sunt cu un grup de turiști, români de data aceasta,
    care și-au dorit un tur cultural. Suntem în acest moment în Țara Luanei, în
    zona din Munții Buzăului, și staționez chiar acest în acest moment la Muzeul
    Chihlimarului de la Colți. Urmează să vizităm bisericuța de la Aluniș, cu
    vestigiile rupestre din zona bisericuței, după care mergem mai departe și
    vizităm vestigiile rupestre de la Nucu, urmând să finalizăm ziua cu vizitarea
    trovanților de la Bozioru. În funcție de categoria de sporturi pe care am
    menționat-o, sportul de apă, aer sau terestre, diversitatea activităților în
    domeniul turism de aventură este foarte, foarte largă. România oferă opțiunea
    tuturor activităților de acest gen pe tot teritoriul ei.



    L-am întrebat pe Dan Panțuru,
    administratorul firmei de turism de aventură, cum putem accesa toate aceste
    programe de turism de aventură. Dacă clientul dorește o
    anumită activitate specifică, rafting, de exemplu, atunci, el va afla
    informații de pe site-ul nostru unde poate fi practicat acest tip de activitate
    în România. Echipamentul este specific tipului de sport pe care îl alege
    clientul și este pus la dispoziție de către firma organizatoare. De exemplu,
    dacă discutăm de rafting, echipamentul pus la dispoziție este costum de
    neopren, papuci din neopren, vestă, cască, padelă și barca de rafting aferentă.
    Deci, clientul nu are grija echipamentului, el trebuie să vină doar pregătit
    psihologic să trăiască o anumită experiență.



    Așadar, turistul nu trebuie decât
    să-și dorească o aventură de neuitat. Iar România are avantajul de a oferi
    opțiuni de turism de aventură pe tot parcursul anului, bineînțeles, în funcție
    de sezonul respectiv. Deși din primăvară până în toamnă diversitatea
    activităților de outdoor este mai mare, nu înseamnă că în extrasezoane sau în
    perioada de iarnă acestea sunt inexistente în România. Dimpotrivă. În plus,
    datorită prețurilor atractive și a diversității programelor România a atras și
    mulți turiști străini. Ei vin din toate colțurile lumii, organizații singuri,
    dar și prin agenții de turism specializate din țările lor, spune Dan Panțuru,
    administratorul firmei de turism de aventură.

    În majoritatea
    cazurilor vin din Germania foarte mulți turiști, din Israel, italieni, spanioli.
    Diversitatea este foarte mare și ne-am bucurat. Sunt fascinați de România. Spun
    că realitatea este mai impresionantă decât documentația pe care au citit-o
    înainte. Ce-i fascinează cel mai mult și ce cred că ei nu au în țările lor este
    sălbăticia pe care o întâlnești în România, zonele foarte largi în care
    întâlnești doar natură sălbatică. Asta cred că îi fascinează cel mai mult și
    este un atu cu care România ar trebui să marșeze cât mai mult posibil. Noi le
    sugerăm turiștilor străini, dar și românilor să vină și să vadă cu ochii lor
    frumusețile acestei țări care sunt spectaculoase. Este una dintre țările care
    oferă o diversitate mare de activități outdoor. Nu cred că există activitate
    care să nu poată să fie acoperită aici, în România. Întâlnești sălbăticia
    naturii care se combină foarte frumos cu cultura românilor și tradițiile lor.


    Iată doar câteva dintre motivele
    pentru care să vă contactați operatorul dumneavoastră de turism și să
    solicitați ofertele de turism de aventură în România. Nu veți regreta!


  • Destinaţia eco-turistică Pădurea Craiului

    Destinaţia eco-turistică Pădurea Craiului

    Vă invităm astăzi în nord-vestul ţării,
    într-o fabuloasă zonă eco-turistică: Pădurea Craiului, din judeţul Bihor. Pădurea
    Craiului este situată în nord-vestul Munților Apuseni, nu departe de Oradea sau
    Cluj-Napoca, fiind o zonă muntoasă mai joasă și în mare parte împădurită. În această
    zonă aventura începe în subteran, dar nici peisajele pitorești nu sunt de
    ignorat, aşa cum memorabile sunt şi câteva lăcaşuri de cult.



    Pădurea Craiului este singura zonă din
    ţară cu o rețea de peșteri speoturistice. Aici se găsesc de la peșteri extrem
    de accesibile, de puțin peste 300 de metri lungime și plate, până la peșteri de
    zeci de kilometri lungime, cu galerii verticale și cu săli de 100 de metri
    înălțime. Dintre peşterile care merită să fie vizitate amintim Peștera cu
    cristale din Mina Farcu, Peștera Meziad. Peștera cu cristale din Mina Farcu este
    singura peșteră amenajată din țară unde pot fi văzute cristale de calcit.
    Peștera cu cristale din Mina Farcu este compusă dintr-o fostă galerie de mină
    și o geodă, adică o cavitate complet închisă față de exterior, un loc propice
    în care s-au dezvoltat aceste cristale. După explorarea lumii subterane, merită
    să porniţi pe poteca tematică ce pornește de la peșteră și ajunge până la
    punctul de belvedere superb de la Stanu Cârnului, deasupra Cheilor Lazurilor. Pe
    lângă peșteră trec mai multe trasee de drumeție și trasee de cicloturism, așa
    că vizitarea peșterii poate fi mai degrabă o oportunitate pentru puțină mișcare
    în natură.


    Peștera Meziad este un spectacol al lumii
    subterane, cu galerii și săli impresionante, unele cu lățimi de 20-30 de metri
    și înălțimi de 15-20 de metri. Încă de la intrare impresionează portalul
    spectaculos, pentru ca mai apoi să se adauge o mulţime de formaţiuni: stalagmite
    şi stalactite de mari dimensiuni. Traseul parcurge cele două niveluri ale
    peșterii, iar punctul culminant este reprezentat de Podul Natural.


    Călătorul interesat de tradiţii se poate
    opri în localitatea Vadu Crișului, unde se găseşte singurul centru de ceramică
    albă din România. Tradiția confecționării vaselor de lut alb, cunoscut și sub
    numele de caolin, se mai păstrează încă în câteva gospodării din această localitate,
    care pot fi vizitate. Şi tot de tradiţie, dar de această dată bisericească se
    leagă şi descoperirea bisericilor de lemn adăpostite de Pădurea Craiului, cum este cazul bisericilor
    din satele Beznea şi Valea Crişului. Biserica din Beznea este cea mai mare
    biserică de lemn din această parte a judeţului iar cea din Valea Crişului
    surprinde prin frumuseţea sculpturii ornamentale şi a picturii sale interioare.


    Despre biserica din Beznea, lăcaş de 300
    de ani, despre care ne-a vorbit preotul Ioan Cobuţ:

    Biserica e datată din
    an 1723, are 300 de ani anul viitor. Înaintea acestei biserici a mai existat o
    biserică, o biserică care avea tălpi de lemn pe care locuitorii o trăgeau după
    ei cu calul, în funcție de necesități, de vicisitunile vremii, probabil. Şi la
    un moment dat s-au hotărât ca aici să rămână și atunci au construit această
    biserică. În anul 1864 s-a construit și pronaosul, deci s-a mai adăugat. Pentru
    că populația a crescut ca și număr, biserica s-a dovedit neîncăpătoare și
    atunci au mărit biserica. Se spune din bătrâni, cum a rămas așa în tradiția
    locului, că și în biserica aceea veche despre care am amintit și în biserica
    aceasta preoții erau îmbrăcați cu straie albe și cu sumane de lână, așa
    slujeau. Comunitatea este foarte legată de de biserică. De asemenea, trebuie
    spus că este cea mai mare biserică de lemn care s-a păstrat din județul Bihor
    și în mare parte se păstrează destul de bine. Biserica, inițial, a fost pictată
    dar nu s-a păstrat. La un moment dat a plouat în biserică până s-a reparat
    acoperișul. Toate în urmă cu mai mulți ani, oamenii n-au știut, n-au
    conștientizat ce comoară au în mijlocul comunității lor.


    Dacă adăugăm în oferta turistică şi o tură
    de rafting uşor pe Crişul Repede, vă daţi seama că zona oferă toate
    posibilităţile pentru a petrece timpul liber într-o manieră plăcută oricui.




  • Atracții turistice în județul Mehedinți

    Atracții turistice în județul Mehedinți

    Astăzi ajungem în sud-vestul României,
    o zonă turistică a cărei faimă a depășit de mult granițele țării. În județul
    Mehedinți se pot face, printre altele, excursii în peșteri, alpinism, rafting,
    echitație, dar și ciclism. De asemenea, Orșova – Cazanele Mari este ruta de pe
    care puteți admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar
    și multe vestigii istorice.


    Este un județ înzestrat cu frumuseți
    naturale deosebite, pe care autoritățile județene fac tot posibilul să le pună
    în valoare, spune Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți. Plimbările cu ambarcațiunea pe Dunăre, traseele montane și chiar
    pescuitul sunt activități atractive pentru turiști și voi începe cu cea mai
    importantă zonă turistică din Mehedinți: Clisura Dunării. Clisura Dunării a
    devenit tot mai cunoscută în ultimii ani și, dacă la început era căutată doar
    pentru turismul de weekend, în cursul anului trecut, hotelurile și pensiunile
    au avut un grad ridicat de ocupare pe tot parcursul sezonului estival. Peisajul
    este de-a dreptul reconfortant și-i încarcă cu energie pe toți cei care vin la
    noi. Apoi, există dealurile stâncoase. Avem Parcul Natural Porțile de Fier, al
    doilea ca mărime în România. Aici avem Laleaua galbenă de Cazane, o specie
    protejată de lege, care înflorește la începutul lunii mai și care se găsește pe
    versanții abrupți ai Ciucarului Mare, care străjuiesc Cazanele Mari ale
    Dunării. Aș vrea să precizez că această floare poate fi văzută doar de pe
    fluviu, într-o plimbare cu o ambarcațiune.


    Peșterile, mănăstirile și
    disponibilitatea proprietarilor de pensiuni de a vă umple programul cu trasee
    deosebite vă vor asigura cu siguranţă o vacanță de vis în Clisura Dunării.
    Aladin Georgescu. Tot pe Clisura Dunării, dacă vor veni
    turiștii în județul nostru, se poate vizita Peștera Ponicova, care este
    spectaculoasă prin galeriile care comunică între ele, dar și Peștera Veterani,
    locuită cu peste 4.000 de ani în urmă. Vă asigur că ambele merită vizitate. De
    asemenea, o plimbare cu ambarcațiunea pe Dunăre oferă posibilitatea de a vedea
    barajul de la Porțile de Fier, dar, în același timp, și Cazanele Dunării, unde
    fluviul are o deschidere minunată printre munți și piatră. Încheiem cu cel mai
    vizitat obiectiv turistic de pe Clisura Dunării: Chipul lui Decebal sculptat în
    stâncă. E cea mai înaltă sculptură în piatră din România și a doua ca mărime în
    Europa, un obiectiv turistic pe care noi, de la nivelul Consiliului Județean
    Mehedinți, într-o colaborare cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri
    Timișoara, l-am pus în valoare printr-un iluminat arhitectural deosebit, la fel
    cum am procedat și cu podul din golful Mraconia, aflat la baza sculpturii.


    Un alt obiectiv ar fi Peștera
    Topolnița, situată în comuna Cireșul. Este a doua peșteră din România din punct
    de vedere al lungimii, iar în lume ocupă locul al 16-lea. Are o lungime totală
    de 24,5 km, dintre care doar 11 km sunt explorați. Peștera este declarată
    monument al naturii și poate fi vizitată doar într-o singură zi pe an, vara,
    câteva ore, atunci când are loc sărbătoarea care-i poartă numele. Ne continuăm
    însă călătoria alături de Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean
    Mehedinți, și ajungem în orașul reședință de județ.

    În municipiul Drobeta
    Turnu Severin avem Muzeul Regiunii Porțile de Fier, cea mai importantă
    instituție de cultură din județul nostru. Aceasta este poziționată pe malul
    Dunării, lângă vechile ruine ale castrului Drobeta și lângă piciorul podului
    lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, între anii 103-105, pentru ca
    legiunile romane să traverseze Dunărea pentru cucerirea Daciei. Piciorul
    podului este ultima dovadă a celei mai impresionante construcții peste apă,
    create în Imperiul Roman. O machetă fidelă, foarte bine realizată, poate fi
    văzută în interiorul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Pentru că vorbeam de
    multele obiective istorice și culturale care pot fi vizitate în municipiul
    Drobeta Turnu Severin, aș vrea să continui cu Castelul Artelor, Teatrul,
    Cetatea Medievală, toate fiind modernizate prin proiecte finanțate cu fonduri
    europene, așa cum, de altfel, a fost finanțat și Muzeul Regiunii Porților de
    Fier.



    Dacă v-ați întrebat unde se află singurul
    pod natural rutier funcțional din Europa, e timpul să aflați că îl veți găsi în
    județul Mehedinți. Podul lui Dumnezeu are o înălțime de 13 metri și o
    deschidere de nouă metri. În zona de munte a județului nostru, avem
    Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din România și al doilea din
    Europa, însă este singurul pe care se poate circula. Tot în zona de nord a
    județului avem Peștera Ponoarele și pădurea de liliac, o rezervația botanică,
    întinsă pe o suprafață de 20 de hectare, unde se și organizează anual, la
    începutul lunii mai, Sărbătoarea Liliacului. Obiectivele din municipiul Drobeta
    Turnu Severin și din nordul județului nostru, pot fi vizitate parcurgând
    traseul Via Transilvanica, pe o lungime de aproape 100 de km, pornind din
    portul Drobeta Turnu Severin și traversând alte șapte localități. Avem câteva
    trasee de munte deosebite, oferite de Geoparcul Platoul Mehedinți. Îi așteptăm
    cu drag pe cei care doresc să aibă o vacanță reușită să vină în județul nostru,
    fiindcă promovăm un turism de calitate, avem obiective istorice și culturale.
    Mai mult, ne-am conformat în acest an regulilor care trebuie respectate în
    această perioadă de pandemie și nu va fi nici un risc pentru niciun turist din
    punct de vedere al sănătății.



    Turiștii care vor să descopere tradiții, meșteșuguri și
    vor să achiziționeze obiecte de artizanat, se pot îndrepta spre Șișești. Este
    singura localitate din județul Mehedinți în care se mai păstrează tradiția
    olăritului. Chiar dacă este o tradiție care datează încă de pe vremea dacilor,
    artizanii din Șișești au reușit să păstreze tehnicile. De asemenea, în zona de
    munte, în Ponoarele, tradiția și portul popular au o valoare inestimabilă.
    Femeile încă mai lucrează manual costume populare. Faimoasele ii de la
    Ponoarele poartă amprenta femeilor din zona de nord a județului Mehedinți. Din
    mâinile acestor femei ies cu adevărat bijuterii vestimentare.

  • Vacanță pe Valea Cernei

    Vacanță pe Valea Cernei

    Valea
    Cernei, în sud-estul României, este un loc pitoresc, cu peisaje diverse și
    spectaculoase, unde încă se mai întâlnesc cătune, unde oamenii duc și în
    prezent viața simplă de acum sute de ani. Obiectivele naturale de aici sunt
    foarte variate: cascade, peșteri, chei spectaculoase. Tot aici veți găsi și o
    stațiune în care proprietăţile terapeutice ale apelor minerale sunt
    valorificate de două mii de ani, încă din perioada romană: Băile Herculane.



    Mariana Păsărin, reprezentantă
    a Parcului Național Domogled Valea Cernei, spune că acesta este cel mai mare
    parc național din România.

    Are peste 61.000 de hectare. Le stăm turiștilor la dispoziție și cu un
    centru de vizitare. Este o clădire cu trei etaje, iar la fiecare etaj încercăm
    să arătăm o altă latură a Parcului Național. Demisolul este rezervat Lumii
    Peșterilor. Acolo se pot vedea machetele câtorva peșteri și o machetă a
    Parcului Național. Ultimul nivel e dedicat comunităților și omului. Avem acolo
    câteva vestigii arheologice, obiecte de muzeu, costume tradiționale. La parter
    sunt informațiile generale privind speciile de floră și faună . Eu sunt aici ca
    un fel de ghid și pot îndruma turiștii cu informații privind traseele din parc.
    Avem info chioșcuri în care informația e prezentată atât în limba română cât și
    în engleză și germană. Detaliile hărții noastre sunt și în limba engleză. Este exact la ieșirea din Băile Herculane.


    Punctele de
    atracție ale parcului sunt foarte multe și variate, continuă Mariana Păsărin:

    Avem cascade, peșteri, chei foarte spectaculoase, piscuri înalte de
    unde punctele de belvedere oferă priveliști splendide. Avem și zone în care se
    face escaladă, în care se practică raftingul. Cei mai mulți turiști vin pentru
    drumeție. Sunt foarte încântați de faptul că există foarte multă sălbăticie.
    Dintre traseele de drumeție, unul dintre cele mai vizitate e cel spre Cascada
    Vânturătoarea, cu o cădere de la 40 de metri. Inedit este faptul că se poate
    merge și prin spatele cascadei. Turiștii rămân impresionați când aud că o pot
    vedea și din spate.

    Avem foarte multe chei cu un relief carstic impresionant.
    Există în zona aceea și o moară pe apă funcțională. În zona Băilor Herculane
    avem traseul care merge spre Crucea Albă. Este o cruce montată pe unul dintre
    piscuri. Nu e cunoscută exact originea ei, astfel încât au apărut o mulțime de
    legende privind apariția ei. De acolo, se vede foarte frumos stațiunea Băile
    Herculane și toată Valea Cernei. Tot în zona stațiunii Băile Herculane avem mai
    multe trasee spre câteva foișoare amplasate în zone de belvedere. Este zona în
    care chiar împărăteasa imperiului austro-ungar, Sisi, prefera să meargă când
    venea în stațiune. Unul dintre foișoare chiar îi poartă numele. Se numește
    foișorul Elisabeta. Așadar, există și o foarte mare încărcătură istorică acolo.


    În curând, pe
    Valea Cernei va fi sărbătoare. Turiștii vor fi invitați să cunoască tradițiile și obiceiurile străvechi ale
    locului. Mariana Păsărin, reprezentantă a Parcului Național Domogled Valea
    Cernei.

    Avem sărbătoarea parcului. Se numește Pinul Negru de Banat și are loc
    anual în ultimul weekend din luna mai, fiind corelat și cu Ziua Europeană a
    Parcurilor Naționale care loc în data de 24 mai. La acest festival, încercăm să
    reunim toate comunitățile din interiorul parcului, cu tradițiile și obiceiurile
    lor. Se face o paradă a portului popular. Oamenii vin cu cântece, dansuri și
    pun în scenă obiceiuri din zona lor. De asemenea, în cadrul evenimentului avem
    și un concurs dedicat copiilor din școlile limitrofe și din interiorul
    parcului. Sunt mai multe secțiuni: de desen, de pictură sau de poezie. În
    principal, tema concursurilor este pinul negru, conștientizarea nevoii de a
    iubi natura și de a trăi în comunitate cu ea. O parte dintre lucrări sunt
    premiate și expuse apoi la centrul de vizitare.


    Pe
    Valea Cernei există 39 de cătune, majoritatea părăsite. Dintre acestea, cel mai
    cunoscut este Ineleț, un loc încă locuit, în care legătura cu lumea modernă se
    face pe patru scări din lemn, cu o lungime de o sută de metri, montate pe un
    perete vertical de stâncă.Până acum câțiva ani ani, elevii de aici își făceau lecțiile la lumina
    lumânării. Asta pentru că la Ineleț nu este curent electric. Însă, în cadrul
    unui proiect desfășurat de o asociație, școala a fost dotată cu panouri
    fotovoltaice, iar sala de clasă cu patru calculatoare.În cătun sunt
    aproximativ 100 de case răsfirate, fiecare pe câte o colină. Iar la 20 de
    kilometri de acest loc izolat, se află staţiunea Băile Herculane, unde sunt
    puse în valoare proprietăţile terapeutice ale izvoarelor termale. Laura Pătru,
    manager de marketing al unui complex hotelier din Băile Herculane.

    Locul în care suntem amplasați e un loc plin de istorie. Este una
    dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România, atestată din anul 153 e.n.
    Este un loc plin de legende, unde natura a fost foarte generoasă, în care avem
    16 izvoare termale și termosulfuroase, care au niște efecte minunate pentru
    organism, recunoscute de-a lungul timpului pentru efectele lor miraculoase în
    ceea ce privește sănătatea. Hotelurile noastre sunt complet renovate, iar în
    ele am încercat să îmbinăm terapia milenară, lăsată moștenire de la romani cu
    cele mai moderne tehnici și cu ultimele tendințe SPA din Europa. Puteți găsi
    terapii, pe care le considerăm de bază, cum ar fi accesul la SPA și masaje,
    însă avem și o ofertă proprie. De exemplu, puteți face saună cu plante locale,
    după rețete care sunt doar ale noastre, în niște combinații despre care spunem
    că sunt inspirate din legendele despre puterea lui Hercule și frumusețea
    Afroditei.


    În sezonul rece, veți găsi aici o atmosferă plăcută și caldă și veți putea
    folosi piscina sau bazinul de jacuzzi, privind zăpada de afară. Vara sunt
    deschise piscinele exterioare, iar zona e minunată. Iată, așadar, o destinație
    potrivită atât pentru o vacanță activă cât și pentru una de relaxare și
    refacere.

  • Parcul Naţional Piatra Craiului

    Parcul Naţional Piatra Craiului

    Pe o suprafață de 14.800 de
    hectare, la aproximativ 200 de km nord de București, se
    întinde Parcul Național Piatra Craiului, în zona
    unuia dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România. In
    1938 s-a hotărât ca această zonă să fie protejată, avea atunci doar 440 de
    hectare. In 1972 și-a dublat suprafața, iar în 1990 s-au
    pus bazele Parcului Național Piatra Craiului pentru a proteja marea diversitate
    de plante şi animale. Despre cele mai impresionante priveliști de aici de
    vorbește Mircea Vergheleț, directorul Administrației Parcului Naţional Piatra Craiului: Ce este unic pentru Parcul Național Piatra Craiului este
    faptul că este singura creastă calcaroasă din România care atinge altitudini de
    peste 2000 m. Este o zonă calcaroasă cu o importantă suprafață cu gol alpin. De
    asemenea, în special partea vestică a acestei creste calcaroase se
    caracterizează printr-un relief foarte spectaculos, prin abrupturi verticale de
    sute de metri, grohotișuri și tot felul de forme geomorfologice deosebit de
    frumoase care constituie o atracție pentru turiștii care vin să viziteze zona.
    De asemenea, atât în partea nordică, cât și în partea sudică, la extremitățile
    crestei Masivului, există niște chei spectaculoase. Aș numi aici Prăpăstiile
    Zărneștiului din judeţul Braşov foarte cunoscute, apoi Cheile Dâmbovicioarei,
    Cheile Brusturelui și Cheile Dâmboviței, în partea de sud a Masivului. Toate
    aceste chei sunt foste rezervaţii naturale care acum sunt incluse în zona de
    protecție strictă a Parcului Național.


    Biodiversitatea
    din acest parc este impresionantă. Garofița Pietrei Craiului, unică în lume,
    este simbolul acestui parc. Poate fi admirată pe stâncăriile înierbate și
    însorite din zona alpină inferioară, sau la limita superioară a pajiştilor alpine.
    În lunile de vară, culoarea ei roz nu poate trece neobservată. Alături de
    garofiţă, cele 41 de specii de orhidee, floarea de colţ, macul galben sau
    gladiola sălbatică sporesc bogăția Parcului Naţional Piatra Craiului. Incepând
    cu anotimpul primăvăratic şi până spre toamnă, explozia de culori multicolore invadează
    zona. De menționat că și peșterile de aici ascund peste 15 specii de
    lilieci, iar în zbor zona este străbătută de peste 100 de specii de păsări și
    peste 216 specii de fluturi rari, unele menționate în Lista Roșie a fluturilor
    de zi din Europa. Mircea Vergheleț: In Parcul Naţional Piatra
    Craiului există peste 1100 de specii de plante, ceea ce reprezintă cam o treime
    din totalul numărului de specii de plante superioare din România, doar pe 14.800
    de hectare. Avem aici ca specii unice Garofița Pietrei Craiului( Dianthus
    callizonus) – simbolul parcului și al masivului Piatra Craiului – este o specie
    endemică care înflorește după jumătatea lunii iunie. Ea poate fi văzută în zona
    de creastă, dar și în zonele mai joase – acest munte fiind unul loc din lume
    care o găzduiește. Parcul adăpostește, de asemenea, mai multe specii de
    mamifere. De menționat cunt carnivore mari dar care nu sunt
    caracteristice doar pentru Piatra Craciului, ci pentru întreaga zonă a
    Carpaților din România (lupul , ursul și râsul). In această iarnă, prin
    monitorizările pe care le facem, cu camere capcană amplasate în interiorul
    parcului, am reușit să surprindem patru exemplare de râs, am
    identificat un număr de 25-30 de urși și două haite de
    lupi pe care le-am filmat, una în zona de sud a parcului și alta în zona de
    nord, fiecare numărând circa 5-7 exemplare. O altă specie emblematică pentru
    Piatra Craiului, care este și un simbol al acestui masiv,
    este capra neagră care a avut aici o populație permanentă. In
    momentul înființării Administrației Parcului, în anul 1989, am reușit să oprim
    vânătoarea la această specie, iar în prezent avem peste 250 de exemplare de
    capră neagră. Acestea și-au modificat în timp comportamentul și au
    devenit foarte prietenoase cu turiștii care pot face poze
    cu acestea chiar și de la 10-15 m.

    Iubitorii
    de munte pot parcurge zonele din parc şi cu ajutorul bicicletelor
    pentru care s-au amenajat deja câteva
    trasee. De asemenea, la marginea localităţii braşovene Zărneşti se află un defileu cu pereţi înalţi de
    peste 200 de metri, întins pe o distanţă de aproape cinci kilometri. Aici sunt
    Prăpăstiile Zărneştiului, una din cele mai importante căi de acces spre
    traseele turistice din masivul Piatra Craiului, este zona cea mai căutată de către
    amatorii de alpinism şi escaladă. Zeci de trasee sunt amenajate în pereţii
    defileului. Cel mai lung are 115 metri. Noi am avut, anul trecut, un proiect
    prin care am înființat 11 trasee de mountain bike în interiorul parcului și pe
    limita acestuia. Traseele au fost semnalizate în teren prin amplasare de circa
    160 de săgeti indicatoare, exista trei grade de dificultate, există și o
    hartă a acestor trasee care se poate achiziţiona de la sediul parcului.
    De asemenea, există şi 10 panouri amplasate
    în punctele importante de intersecţie pe suprafaţa parcului cu această hartă şi
    cu indicaţii pentru turiştii care doresc să le parcurgă. Pentru
    alpinişti există trasee de cățărare, de escaladă. Cele mai utilizate
    sunt cele din zonele mai joase pentru că sunt mai ușor accesibile, în zona
    Prăpăștiilor Zărneștiului, unde am amplasat niște panouri informative care
    conțin informații legate de speciile și habitatele din parc, dar și
    o mică schiță a traseelor existente pe peretele
    respectiv cu denumiri și grade de dificultate.


    In fiecare an
    aproximativ 110 mii de turişti trec pragul Parcului Naţional Piatra Craiului.
    25% sunt străini.

  • Peşterile din Munţii Apuseni

    Peşterile din Munţii Apuseni

    Munţii
    Apuseni alături de Munţii Banatului reprezintă una din cele mai importante zone
    carstice din România. Multe din peşterile de aici pot fi vizitate de către
    turişti, altele însă sunt accesibile doar speologilor. Dar şi această lume
    destinată doar speologilor poate fi admirată de oamenii de rând apelând la
    ghizii specializaţi, la cluburile de speologie. Munţii Apuseni au câteva
    blocuri de carst, foarte bine localizate. Cea mai joasă zonă în care sunt
    accesibile peşterile este zona Munţilor Pădurii Craiului, unde se poate
    ajunge dinspre Oradea şi Cluj, cu porţi de intrare la Beiuş şi Aleşd. Despre
    peşterile de aici ne vorbeşte speologul Viorel Lascu: Peştera Vadu Crişului este
    accesibilă de pe drumul naţional Cluj-Oradea. În localitatea Vadu Crişului, pe
    lângă această peşteră (prin care
    curge un râu, iar la 40 de metri de intrare formează o cascadă de
    aproximativ 6 metri), putem vizita spectaculoasele chei carstice de la Vadu
    Crişului şi putem lua notă de olăritul din această zonă unde se fac vase
    ceramice dintr-o argilă albă. O creaţie unică la nivelul Europei. Mai departe,
    de la Vadu Crişului, dacă urcăm pe Crişul Repede ajungem în comuna Şuncuiuş unde
    avem peştera Unguru Mare. Este o peşteră cu un portal impresionant, iar
    în aproprierea peşterii este construită o casă din lemn cu o vechime de peste
    200 ani. La peşteră se ajunge pe un pod suspendat, peste Criş, un pod
    spectaculos sub portalul imens al peşterii care a adăpostit cândva cel mai
    important tezaur de arme din bronz din România. Mai jos de Peştera Ungurului se
    află cea mai lungă peştera din România: Peşterea Vântului, care are 50 de km şi
    se poate vizita cu ajutorul celor de la Clubul de Speologie sau cu
    ajutorul celor de la Arii Protejate şi Centrul de Dezvoltare Durabilă. Aceştia au
    în plan să dezvolte un proiect de amenajare turistică pe circa 300 de
    metri în această peşteră.


    Dacă trecem dealul, ajungem în comuna Roşia,cu case tradiţionale
    răsfirate, acolo unde află şi Peştera cu Cristale, descoperită după anul
    1987 de minerii care şi-au extins frontul de lucru pentru extragerea minereului
    de bauxită. Este o adevărată bijuterie naturală cu pereţii tapisaţi cu
    cristale sau formaţiuni stalactitice, fiind amenajată şi electrificată după
    ultimele standarde europene. Viorel Lascu: Aici se găseşte un
    Centru de primire cu ghizi specializaţi, se poate vizita Muzeul Minier, unde
    putem lua cunoştinţă cu utilajele şi echipamentul care era folosit în timpul
    exploatărilor miniere. Mergem mai departe ajungem în această spectaculoasă Peşteră
    cu cristale. Este printre puţinele peşteri din lume unde vizitatorii ajung sub
    cristalele translucide de calcit (care ajung
    şi la 80 de cm, care se deschid în ciorchini şi franjuri spectaculoşi deasupra
    vizitatorului şi în jurul lui) pe care nu avem
    voie să le atingem, iar cei care vizitează respectă această regulă. De
    la Peştera cu Cristale, puţin mai la vale, ajungem în comuna Remetea şi în
    satul Meziad unde avem peştera cu acelaşi nume. Unicitatea peşterii este
    dată de portalul imens de la intrare. Este prima peşteră amenajată din România,
    la 1903. Acum este amenajată într-o nouă lumină cu LED-uri şi are un
    traseu de 1,5 km care se face în circa 40 de minute. Bolţile spectaculoase,
    formaţiunile preistorice extraordinare dă impresia unei catedrale gotice
    subterane. Rezonanţa data de unele săli din aceasta pesteră a făcut ca aici să
    fie amenajată şi o zonă de spectacole şi concerte. Este unică şi pentru că
    adăposteşte colonii din peste 8 specii de lilieci, aproape 40 de mii de lilieci
    sunt adăpostiţi aici în anumite perioade ale anului.


    De la Peştera Meziadului
    se poate urca spre Stâna de Vale la o altitudine de peste 1000 m, într-o
    depresiune străjuită de Munţii Vlădeasa şi Pădurea Craiului. Stâna de Vale este
    una dintre cele mai căutate staţiuni de odihnă din ţară şi este considerată
    drept perla turismului montan din Crişana. Este o destinaţie preferată şi de
    cei care practică sporturile de iarnă, aici existând pârtii de ski dotate cu
    instalaţii de transport pe cablu.


    În
    partea de nord a Munţilor Bihor, în zona Padiş, se află cea mai impunătoarea
    formaţiune carstică din România – Cetăţile Ponorului. Inegalabilă ca frumuseţe,
    dimensiuni şi complexitate şi-a preluat denumirea de la formaţiunile de
    suprafaţă, cu stânci imense ce dau senzaţia de ziduri de cetate. Arecel
    mai înalt portal de peşteră din ţară şi o lungime de 5 km. E preferabil ca cei care
    parcurg această peşteră să fie experimentaţi sau să fie însoţiţi de un ghid. Speologul Viorel Lascu, cu alte peşteri din Apuseni: Celebra
    Peşteră de la Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran din Europa şi din lume,
    este deschisă tot timpul anului. Coborârea printr-un aven cu un diametru
    spectaculos de 40 de metri, jos sala iluminată după ce cobori câteva sute
    de trepte, gheaţa cu feeria şi lumina pe care o filtrează
    sunt o minunăţie. Sub acest gheţar, mai putin vizitabil, se află
    Peştera Pojarul Poliţei, o peşteră rezervaţie ştiinţifică cu
    ciorchini de formaţiuni şi discuri imense inedite pentru lumea cristalelor
    subterane. Tot în zona comunei Gârda putem vizita Peştera Poarta lui Ionele, o
    peşteră uşor accesibilă. Aici luăm cunoştinţă şi cu Cheile
    Ordâncuşii strâns săpate în calcar, cu versanţi spectaculoşi şi o
    zonă sălbatică în proximitatea şoselei. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe
    peşteri, grote şi portaluri. Mai spre est, daca venim pe şoseaua care
    leagă Câmpeni de Alba Iulia, putem ajunge la Huda lui Papară, o peşteră
    amenajată pentru accesul vizitatorilor. Este o peşteră spectaculoasă
    cu un râu care iese pe sub o boltă imensă, cu colonii de lilieci şi o cascadă
    de 11 metri care se sparge sub un bolovan imens care, de multe ori, sperie
    vizitatorii. E bine ca atunci când sunt viituri să nu se intre în această
    peşteră.


    Huda lui Papară este cea mai lungă şi denivelată peştera din Munţii Trascăului.
    Aici hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Este însă o peşteră
    periculoasă pentru că viiturile puternice o pot inunda.

  • Munţii Rodnei

    Munţii Rodnei

    Astăzi vă invităm în nordul
    ţării, într-o zonă cu lacuri glaciare, cascade, peşteri, vârfuri interesante
    spectaculoase, tot ce şi-ar putea dori iubitorii de munte, mai precis în Munţii
    Rodnei. Cu înălţimi montane impresionante şi floră şi faună bogate, munţii
    Rodnei au fost incluşi în aria protejată numită Parcul Naţional Munţii Rodnei.


    Doina Jauca, directorul Administraţiei
    Parcului Naţional Munţii Rodnei, ne-a spus de ce merită să venim aici, la vreme
    de toamnă: Parcul Naţional Munţii Rodnei este
    localizat în nordul Carpaţilor Orientali, este cel mai nordic parc din România
    şi al doilea ca mărime. Cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpaţii
    Orientali, Vf. Pietrosu Mare (2303 metri) şi Vf. Ineu (2279 metri). Sperăm
    într-o toamnă lungă şi însorită. Pentru drumeţii vă recomand câteva locuri
    speciale, pentru că în parc se pot practica mai multe tipuri de turism,
    datorită evantaiului de comori peisagistice existente. Sunt opt tipuri de
    turism pe care vizitatorii le pot practica, ecoturismul, turismul de recreere,
    agroturismul, turismul ştiinţific, turismul balneo-climateric sau curativ,
    turismul cultural, silvoturismul şi turismul ecvestru, toate acestea în parc şi
    în zonele limitrofe Parcului.


    Anual vin în parc peste 20 de
    mii de vizitatori care pot observa obiceiurile locale şi care se bucură de peisaje încântătoare, de o floră bogată cu
    multe specii rare. Revine cu tentaţii pentru turişti, Doina Jauca: De asemenea, dintre activităţile care se pot desfăşura sunt vizitarea
    unor obiective turistice deosebite, Vf. Pietrosu Mare, Ineul, creasta
    principală a munţilor Rodnei, Cascada Cailor, cel mai frumos obiectiv turistic,
    un loc spectaculos, situat în nordul parcului, aproape de localitatea Borşa,
    apoi lacurile glaciare, poiana cu narcise, primăvara, peste 70 de peşteri.
    Câteva obiective culturale pe care le recomandăm sunt Casa memorială George
    Coşbuc, Casa memorială Liviu Rebreanu, mănăstirea Bârsana, muzeele etnografice
    din Năsăud, ruinele bazilicii dominicane din Rodna, din secolul al XIII-lea.
    Există pe raza parcului 18 trasee omologate şi 5 trasee tematice, realizate de
    Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, în Valea vinului, în Anieş, la
    Cascada Cailor, la Iza Izvor şi la Pietrosu Mare. Se pot vedea păduri virgine
    sau aproape virgine şi crestele spectaculoase ale Munţilor Rodnei în lumina
    toamnei.



    În Parcul Naţional Munţii Rodnei grupurile de turişti
    sunt însoţite
    de ghizi autorizaţi.
    În pensiunile turistice din zonă meniurile tradiţionale
    şi
    ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului.

  • Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
    partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
    de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
    criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
    acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
    derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
    locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
    trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
    Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.

    Aflăm mai multe de la Paul
    Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
    Bihor: Am creat o serie de trasee
    de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
    urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
    română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
    deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
    anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
    Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
    zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
    ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
    turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
    Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
    pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
    fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
    vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
    scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
    nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
    de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
    care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
    verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
    fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
    echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
    caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
    termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
    Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
    inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
    închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
    încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.



    In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
    României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
    şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
    carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
    obiectivele carstice (peşteri,
    avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
    sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
    acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
    fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
    2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
    peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
    aici specii de carnivore mari:
    lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
    de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
    se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
    însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
    stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
    mediteraneană de arbore rar întâlnită în
    această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
    schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante     rarecare
    aparţin altor regiuni.



    Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
    peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
    perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
    peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
    numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
    o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
    colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
    cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
    muntos. In peştera Meziad avem a
    doua ca mărime colonie de lilieci din
    România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
    exemplare în timpul iernii.In
    Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
    exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
    vestigii arheologice, specii de plante
    de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
    acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
    este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
    acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
    început să revină în România. Avem şi
    două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
    Europene.



    Zona
    Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
    bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
    bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
    sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.


    Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
    zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
    Delta Dunării.



  • Parcul Natural Apuseni

    Parcul Natural Apuseni

    Parcul Natural Apuseni este o arie naturală
    protejată înfiinţată în 2004 şi situată în partea central-nord-vestică a
    munţilor cu acelaşi nume. Caracteristica acestui parc este dată de geologia
    zonei, de relieful carstic care a favorizat apariţia unor goluri subterane de
    mare importanţă pentru exploratori.Un farmec deosebit este dat, pe de altă parte, şi de satele
    moţilor, risipite la altitudini de peste 1400 de metri, locuri unde tradiţiile încă se mai păstrează. Vegetaţia este una specifică
    habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec,
    tufărişuri de arbuşti şi ierburi de luncă, de pajiste sau de stâncărie. Despre
    bogăţia floristică şi faunistică din această arie protejată ne
    vorbeşte Alin Moş, directorul parcului: Sunt
    peste 1550 de specii de plante, din care 96 de specii sunt protejate. Ca specii
    de animale sunt peste 1380 de specii, din care 147 sunt specii protejate, iar
    ca tipuri de habitate naturale au fost identificate 29 din care 6 habitate sunt
    prioritare, adică măsurile de protectie şi de conservare trebuie să se
    concentreze asupra acestor habitate de interes european. Pe teritoriul parcului
    sunt peste 1500 de peşteri, în multe dintre ele au fost descoperite specii de
    lilieci. Până în prezent au fost identificate peste 18 specii. Pe teritoriul
    Parcului Natural Apuseni au fost descoperite peste 45 de specii de mamifere, din
    care carnivorele mari sunt cele mai cunoscute. Putem aminti lupul, râsul,
    ursul, dar există şi alte specii de
    mamifere pentru care sunt necesare măsuri de protecţie şi conservare cum ar fi
    capra neagră sau vidra. In ceea ce priveşte carnivorele mari, Parcul Natural
    Apuseni este inclus într-un proiect cu finanţare europeană (Life Connect
    Carpathians) în care obiectivul principal este inventarierea prezenţei lupului,
    ursului dar şi a speciilor de pradă pe care aceştia le consumă într-o zonă care
    va trebui luată în analiză din punct de vedere al conectivităţii între Munţii
    Apuseni şi Carpaţii Meridionali, în special zona Retezat. Deci pentru aceste
    specii au loc în prezent studii, analize, cercetări şi monitorizări în teren
    pentru a identifica dimensiunea acestor populaţii pe acest teritoriu.



    Principalul
    punct de atracţie al parcului îl reprezintă Cetăţile Ponorului, o adevărată
    cetate naturală modelată de ape – cel mai înalt portal de peşteră din România, după cum
    ne spune şi Alin Moş:
    Cetăţile
    Ponorului reprezintă unul dintre cele mai mari şi mai impresionante fenomene
    carstice din sud-estul Europei. In primul rând ele sunt importante pentru măreţia lor. Intregul complex
    carstic este format la suprafaţă din trei doline (n.r: Dolină* – formă de relief care se prezintă sub forma unei depresiuni cu un diametru de la câţiva metri până la un kilometru, formată ca urmare a dizolvării unui start calcaros sau prăbuşirii terenului pe un gol preexistent) de mari dimensiuni. Aceste
    trei doline dacă ar fi să fie circumscrise unui cerc, diametrul
    total al întregului complex carstic la suprafaţă ar fi de 1 km. De
    asemenea, intrarea în peşteră se face printr-unul dintre cele mai impresionante
    portale de peşteri din Europa. Este un portal de peşteră cu o înălţime de peste
    70 de metri, ceea ce impresionează pe orice vizitator care vine aici. De
    altfel, Cetăţile Ponorului reprezintă una din principalele atracţii pentru
    oricine vine să viziteze zona Munţilor Apuseni.

    România ocupă un loc fruntaş în Europa în
    ceea ce priveşte numărul de peşteri. Majoritatea lor se află în Munţii Apuseni.
    Cascade de câţiva metri înăltime, săli ornamentate cu stalagmite, colonii de
    lilieci, acestea sunt doar câteva dintre bogăţiile subterane din peşterile din
    Apuseni. Alin Moş, directorul Parcului
    Natural Apuseni, ne prezintă câteva din peşterile amenajatare pentru publicul
    larg: Peştera Ursilor este
    binecunoscută tuturor. Are cea mai bună infrastructură de vizitare din România şi cel mai mare număr de
    vizitatori pe an. Anual vin peste 80 de mii de vizitatori. De asemenea, trebuie
    să menţionăm o peşteră care este de importanţă internaţională – Gheţarul Scărişoara – care în
    urma studiilor efectuate, în ultimii ani, a surclasat alţi gheţari subterani
    din Europa şi din lume, devenind cel mai mare gheţar subteran din lume şi cel
    mai vechi gheţar subteran din Europa. Aici există o infrastructură realizată
    special pentru a permite şi a facilita accesul vizitatorilor. De aproximativ 3
    – 4 ani, în această peşteră a fost realizată o nouă reţea de iluminat care, pe
    lângă faptul că asigură o mai bună protecţie a habitatului subteran (pentru că
    sunt folosite led-uri pentru iluminat), oferă şi o nouă experienţă
    vizitatorului în ceea ce înseamnă admirarea acestui bloc de gheaţă subteran şi a formţiunilor de gheaţă care se formează acolo
    similare cu stalacmitele şi stalactitele… Doar că în această situaţie
    vizitatorii au ocazia să vadă formaţiuni din gheaţă. Si aici numărul de
    vizitatori, în ultimii ani, a crescut foarte mult, peste 35 de mii de
    vizitatori pe an. Lângă Gheţarul de la Scărişoara se află o altă peşteră
    amenajată pentru vizitatori cu o infrastructură specifică. Este vorba de
    Peştera Poarta lui lonele care beneficiază de o infrastructură total nouă pentru
    vizitare. Este o peşteră care nu oferă neapărat spectaculozitate, însă datorită
    situării ei în proximitatea DN 76, în comuna Gârda, accesul în această
    peşteră este foarte facil. A patra peşteră amenajată pentru turism este
    Gheţarul de la Vârtop. Este o peşteră foarte cunoscută, faima ei a început să
    crească din momentul în care în această peşteră a fost descoperită urma omului
    de la Vârtop, care are o vechime de 40 de mii de ani şi care atestă faptul că
    multe din peşterile Parcului Natural Apuseni, în trecut, au fost peşteri
    locuite. Mai amintim Peştera Coliboaia care
    adăposteşte unele dintre cele mai vechi picturi rupestre pe care le cunoaştem
    azi între Alpi şi Urali. Este vorba de picturile rupestre cu o vechime de peste
    35 de mii de ani. Din nou un alt element care atestă prezenţa omului din cele
    mai vechi timpuri.


    Anual
    în zona Parcului Natural Apuseni vin peste 500 de mii de vizitatori. De
    exemplu, Valea Arieşului este binecunoscută pentru turismul rural, pentru
    turismul de weekend, iar în anotimpul rece pentru sporturile de iarnă. In zona
    Vârtop există şi trei pârtii de schi amenajate.