Tag: Pestisani

Destinaţia noastră de astăzi este
situată în sud-vestul României, la poalele munţilor Carpaţi, pe malurile râului
Jiu. Ajungem în zona în care, la 19 februarie 1876, se năştea artistul care a
revoluţionat sculptura, Constantin Brâncuşi. Conform ultimului recensământ în
comuna Peştişani, de care aparţine satul natal al marelui sculptor, avea puţin
peste 3.700 de locuitori. Noul primar al acestei comune, Cosmin
Pigui, spune că şi-a început mandatul prin derularea mai multor proiecte
culturale referitoare la Brâncuşi şi pentru omagierea lui. Acestea, spune
oficialul, trebuie să fie bine combinate
cu investiţiile şi cu promovarea turistică a zonei. Avându-l
pe Brâncuşi avem o bogăţie foarte mare şi, ţinând cont că nu s-a făcut nimic în
comuna Peştişani în acest sens, vorbim în primul rând de realizarea unei
infrastructuri serioase. Avem sprijinul conducerii judeţului, a parlamentarilor
din Gorj. Începând de anul acesta, cred că vom reuşi să realizăm parcul din
Hobiţa. Începând tot de anul acesta se asfaltează traseul către casa memorială
Constantin Brâncuşi. Mai avem în proiect punerea în valoare a şcolii în care a
învăţat Brâncuşi, a satului în care s-a născut Maria Diaconescu, mama lui
Constantin Brâncuşi, dar şi a întregii zone din jur, legăturile cu celelalte
comune şi, legătura foarte importantă, locul în care s-a născut sculptorul şi a
lăsat omenirii şi mai ales României cele mai importante opere: Ansamblul monumental
Calea Eroilor, de la Târgu Jiu. Pe lângă aceasta, am găsit susţinere şi sper că
mi se va da finanţare pentru Peştera Cioarei, din comuna Peştişani.

Peştera Cioarei din satul
Boroşteni, comuna Peştişani are o importanţă majoră. Aici s-a găsit una dintre
cele mai vechi aşezări umane din Europa. Începând din 1955, în peşteră s-au
făcut timp de zeci de ani săpături arhelogice. Cosmin Pigui, primarul comunei
Peştişani. Aici s-au descoperit cele mai vechi oseminte
omeneşti din Europa, cu o vechime de 120.000 de ani. S-au găsit podoabe, care
au circa 50.000 de ani. Omul din Neanderthal avea podoabe, iar acestea s-au
găsit în Peştişani. Avem de lucru şi putem crea ceva deosebit pentru
infrastructura turistică, pentru a dezvolta zona în acest sens, de a-l pune în
valoare şi pe Brâncuşi. În viitorul apropiat, vreau să dezvolt cel puţin un loc
de campare pentru rulote. Am cerut sprijin de la Consiliul Judeţean în acet
sens. Vreau să punctăm pe harta României comuna Peştişani, satul Hobiţa, pentru
ca fiecare turist care vrea să vină la noi, să ştie că poate găsi toate
condiţiile pentru a se simţi bine şi a putea vizita şi împrejurimile. S-au
accesat fonduri pentru pensiuni agroturistice. Acum avem cca 40 de camere de
cazare, dar în doi, trei ani vom depăşi 100 de camere.

La Hobiţa, o
veţi întâlni pe Doina Pană, muzeograf. Aceasta prezintă mereu turiştilor viaţa
lui Constantin Brâncuşi şi le povesteşte întâmplări inedite din viaţa
sculptorului. În clasa a treia şi-a scris numele cu un briceag
pe bancă. A fost pedepsit de învăţător şi închis într-un coteţ, unde era făcut
arestul. S-a supărat, n-a mai vrut să meargă la acea şcoală, iar mama lui a
trebuit să-l ducă într-un alt sat. La vârsta de nouă ani, a rămas orfan e tată.
La început, s-a angajat spălător de vase
într-un restaurant mai mic, în spatele gării. După doi ani, a găsit un
restaurant mai mare, aproape de centrul Craiovei şi s-a angajat acolo ca
ospătar. Într-o seară, pe la 17 ani, a făcut un pariu cu patronul şi cu
clienţii că poate sculpta o vioară. A luat o lădiţă în care era marmeladă, a
fiert lemnul, a sculptat vioara, iar patronul a adus un lăutar care să încerce
instrumentul. Acesta a cântat la vioară şi a zis că era mai bună decât a lui.

În Târgu Jiu
turiştii pot vizita renumitul ansamblu monumental Calea Eroilor.
Traseul începe cu Poarta Sărutului. Este un spaţiu prin care se
spune că se face trecerea spre o altă lume. Pe stâlpii porţii se remarcă
motivul sărutului, care poate fi perceput şi ca un ochi. Este una dintre cele
mai importante opere ale lui Brâncuşi. Continuând traseul, se ajunge pe Aleea
Scaunelor. Acestea marchează practic drumul spre Masa Tăcerii, o masă
ţărănească. Se pare, totuşi, că Brâncuşi a văzut-o şi ca fiind cea dinaintea confruntării, de la care pleacă la
luptă viitorii combatanţi şi viitorii eroi. Sunt lucrări în piatră şi foarte
des vizitate. Nu în ultimul rând, veţi putea vedea Coloana Infinitului, un adevărat testament
spiritual al marelui artist. Este un monument dedicat eroilor, asemenea
întregului ansamblu, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt al Consiliului
Judeţean Gorj. Aici
avem o destinaţie turistică foarte importantă. Municipiul Târgu Jiu este
evidenţiat de ansamblul monumental Calea
Eroilor, prin operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, renumit în toată
lumea. Se aplică un concept city break din punct de vedere turistic atât la
Târgu Jiu cât şi la nivelul judeţului Gorj. Astfel, se pot atinge foarte multe
obiective turistice, mai ales în zona de entertainment, întrucât agenda culturală
a judeţului Gorj este foarte bine concepută. Sunt diverse manifestări culturale
prin care se face promovarea turistică. În fiecare lună a anului, pe lângă
faptul că turiştii pot vizita frumuseţile meleagurilor gorjene, pot să se
bucure de gastronomia locală şi pot să petreacă momente foarte plăcute prin
intermediul acţiunilor care se desfăşoară an de an. De exemplu, lunile de vară
sunt pline de folclor. Aş menţiona Festivalul Internaţional de Folclor care se
desfăşoară în luna august a fiecărui an. Ne vin foarte mulţi invitaţi din
străinătate. Este un eveniment organizat într-o perioadă de câtea zile în care
străzile oraşului sunt ocupate de parada costumelor populare din multe ţări. În
lunile august şi septembrie se evidenţiată detaşat programul cultural Vino
acasă la Brâncuşi, un program care a crescut de la ediţie la ediţie atingând
şi zona internaţională şi având mult succes.

Fie că veţi prefera pensiunile agroturistice
municipiul Târgu Jiu sau din afara lui, nu trebuie să rataţi o vizită nici la
recunoscutele mănăstiri gorjene, despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare.