Tag: Peter Stano

  • Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Rezultatul referendumului din 20 octombrie 2024 din Republica Moldova, care a arătat o ușoară majoritate în favoarea aderării la Uniunea Europeană, a generat reacții diverse din partea politicienilor români şi europeni.

     

    Marcel Ciolacu: “Un pas important spre Vest”

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a salutat rezultatul referendumului, subliniind importanța acestuia pentru viitorul european al Republicii Moldova. El a declarat că rezultatul strâns demonstrează necesitatea intensificării eforturilor pentru a convinge cetățenii din zonele rurale și din provincie, unde influența propagandei rusești este mai puternică. Ciolacu a felicitat cetățenii moldoveni pentru rezistența lor în fața presiunilor externe și a subliniat sprijinul total al României pentru Republica Moldova.

    Elena Lasconi: “Prosperitatea vine de la Vest”

    Președinta USR, Elena Lasconi, a felicitat cetățenii moldoveni pentru alegerea făcută, subliniind că prosperitatea și democrația vin din Vest, nu din Rusia lui Putin. Lasconi a criticat politicienii români care, în opinia ei, își ascund incompetența cu replici favorabile Rusiei și a subliniat importanța unei comunicări clare și oneste între stat și cetățeni.

    Klaus Iohannis: “Un pas spre modernizare”

    Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat victoria forțelor pro-europene din Republica Moldova și a exprimat speranța că acest rezultat va accelera procesele de modernizare și apropiere de Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru Republica Moldova în atingerea acestor obiective.

    ‘Salut votul pentru integrarea europeană la referendumul din Republica Moldova şi pentru susţinerea populară exprimată în favoarea doamnei preşedinte Maia Sandu şi a valorilor democratice. Destinul Republicii Moldova trebuie decis doar de cetăţenii săi”, a scris Klaus Iohannis pe platforma X.

     

    Nicolae Ciucă: „Rezultatul strâns al votului la referendumul din Moldova arătă forța de manipulare a propagandei ruse”

    Nicolae Ciucă a transmis, luni, un mesaj, după rezultatul foarte strâns al referendumului pentru apartenența Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Preşedintele PNL spune că rezultatul arată că „Rusia continuă agresiunea hibridă asupra Europei”.

    ”Felicit cetăţenii Republicii Moldova pentru votul în favoarea drumului european! Chiar dacă e o victorie la limită, acest vot e un mare pas înainte pentru un viitor mai bun al Republicii Moldova”, a scris, azi, 21 octombrie, pe Facebook, preşedintele PNL şi al Senatului, Nicolae Ciucă.

     

    Iată şi din reacțiile politicienilor europeni la rezultatul referendumului din Republica Moldova:

     

    Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a salutat votul de la referendumul pentru aderarea la UE:

    Rezultatul alegerilor este o victorie a oamenilor din Republica Moldova. Este o victorie pentru un viitor european garantat. Este o victorie împotriva Federației Ruse care a mobilizat resurse fără precedent în încercarea de a influența rezultatul alegerilor democratice și al referendumului. Rezultatul strâns al referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci înseamnă că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit puterea de a alege Europa.”

    De asemenea,  ca negociator-șef al Parlamentului European privind Planul de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, Siegfried Mureșan a mai declarat: “Mă mă voi asigura că adoptăm cât mai repede legislația europeană astfel încât banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei: în infrastructura țării, în școli, drumuri, spitale, dar și în modernizarea administrației publice și continuarea reformelor în sistemul de justiție. Integrarea europeană aduce rezultate concrete pentru oameni, iar oamenii trebuie să simtă acest lucru cât mai repede.”

     

    Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European din partea PSD, a scris pe Facebook că „începând de acum, putem să creăm perspective reale privind finalizarea negocierilor până în 2030 și ulterior aderarea la Uniunea Europeană”.

    Negrescu a vizitat săptămâna trecută Capitala și a anunțat că a inițiat demersurile pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chișinău.

    Mai mult, alesul român de la Bruxelles avertizează că „lumea occidentală trebuie să se trezească și să realizeze impactul nefast al propagandei ruse”.

    Donald Tusk: “Maia Sandu și-a salvat din nou țara”

    Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lăudat curajul președintei Maia Sandu și al cetățenilor moldoveni. „Înfurie Moscova, impresionează Europa și își salvează încă o dată țara – asta e ea, Maia Sandu. Un mare lider și o națiune curajoasă!”.

     

    „Bravo, Republica Moldova! Vă mulțumesc pentru curaj. Îți mulțumesc, Maia Sandu. Conducerea și curajul tău au schimbat cursul istoriei. Europa este Moldova. Moldova este Europa. Viitorul nostru se va scrie împreună”, a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

     

    Iată şi reacția șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Felicitări poporului Moldovei și ție, Maia Sandu. Ați reușit din nou! În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, este puternică și își dorește un viitor european!”, a scris Ursula von der Leyen, pe rețeaua X.

     

    Peter Stano: “Ingerințe fără precedent”

    Purtătorul de cuvânt al șefului diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că votul a avut loc într-un context de ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a intermediarilor ei, vizând destabilizarea procesului democratic în Republica Moldova.

     

    Josep Borrell: “Un pas important pentru Moldova”

    Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a felicitat cetățenii moldoveni pentru curajul lor și a subliniat că acest referendum reprezintă un pas important pentru viitorul european al Republicii Moldova.

  • Uniunea Europeană despre deteriorarea situației din Liban

    Uniunea Europeană despre deteriorarea situației din Liban

    Criza din Orientul Mijlociu a atins un nou punct critic și este iarăși în atenția comunității mondiale. Israelul a anunțat că o operațiune militară va urma în sudul Libanului pentru a pune capăt atacurilor grupării Hezbollah asupra nordului teritoriului său.

    Escaladarea situației din zonă îngrijorează Uniunea Europeană care și-a exprimat poziția prin Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

     ”Uniunea Europeană continuă să fie preocupată de acestă escaladare, suntem preocupați de relocarea populației civile. Prioritățile noastre sunt susținerea eforturilor diplomatice, a inițiativelor și apelurilor la încetarea focului, a apelurilor la implementarea completă și la respectarea Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU.

    De asemenea, susținem instituțiile statului libanez, inclusiv forțele armate libaneze și respectul pentru forțele de menținere a păcii ale ONU din sudul Libanului. Aceasta este poziția Uniunii Europene atât în ce privește Libanul, cît și Israelul și partenerii internaționali, de a preveni această criză în a se escalada. Dacă citim rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU vedem că ea conține prevederi și apeluri nu doar la Hezbollah, nu doar la guvernul libanez, ci și la Israel și la alți actori. Nu se poate aborda întreaga situație într-un context izolat.

    Știm că Hezbollah este un intermediar, are susținători, a fost antrenat și echipat cu arme și muniții. Iar rezoluțiile Consiliului de Securitate abordează toate acestea. De aceea, constant, Uniunea Europeană, toate cele 27 de state, Statele Unite ale Americii și alți parteneri internaționali fac apel la implementarea rezoluției. Aceasta nu se va întâmpla peste noapte. Dar suntem angajați într-un proces diplomatic atât de complex și vom vedea dacă va fi suficient sau nu. Poziția Uniunii Europene a fost foarte clară, poziția SUA a fost foarte clară: Hezbollah trebuie să înceteze să tragă cu rachete. A început a doua zi după acele teribile atacuri din 7 octombrie 2023. Aceasta trebuie să înceteze.

    Dar, din nou, și Israelul trebuie să ia în considerare legile internaționale umanitare atunci când abordează tirurile cu rachete ale Hezbollahului. Pe aceasta se concentrează Uniunea Europeană în efortul său politic și umanitar.”

  • Uniunea Europeană și continuarea dialogului Serbia-Kosovo

    Uniunea Europeană și continuarea dialogului Serbia-Kosovo

    Serbia și Kosovo merg înainte pe drumul integrării în structurile europene și normalizarea relațiilor dintre ele este o cerință-cheie din partea blocului comunitar. Pentru a pune capăt conflictului care datează din 1999, cele două părți au semnat în 2013 acordul de la Bruxelles. El prevede înființarea comunității municipalităților sârbe din Kosovo, chestiuni legate de organizarea poliției și securității, a alegerilor, de energie și telecomunicații. Acordul conferă garanții pentru respectarea depturilor majorității sârbe din nordul Kosovo.

     

    După 10 ani, în 2023, Uniunea Europeană media un acord pentru normalizare denumit informal acordul de la Ohrid prin care Serbia și Kosovo se angajau să dezvolte relații de bună vecinătate și de recunoaștere reciprocă. Totodată, Serbia și Kosovo se angajau să-și reglementeze disputele prin mijloace pașnice.

     

    Însă prevederile acordului de la Bruxelles din 2013 întârzie să fie puse în practică. Ambele părți au violat prevederile înțelegerilor și blocarea legii privitoare la Asociația Municipalităților Sârbe din Kosovo, reclamată de sârbi, este doar un episod din amânarile reciproce.

     

    Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a avertizat ambele părți că nerespectarea angajmentelor luate va avea consecințe.  

    Chestiunea asociației sau comunității municipalităților sârbe este una dintre cele mai cruciale și urgente chestiuni. Iar Uniunea Europeană, împreună cu partenerii noștri internaționali, a fost foarte clară și a rămas foarte clară în discuțiile cu partea kosovară care trebuie să implementeze prevederea. Orice eșec în a îndeplini această cerință va produce consecințe. Aceeași atitudine este valabilă și pentru acordul de la Ohrid.

    Înaltul reprezentant și statele membre ale Uniunii Europene au fost foarte clari în a spune că procesul de implementare al acordului este legat acum inevitabil de progresele ambelor țări, Serbia și Kosovo, pe drumul lor de acces în Uniunea Europeană. Dacă partenerii nu-și îndeplinesc angajamentele luate pentru acordurile pe care le-au semnat vor fi consecințe foarte serioase. Și singurii care vor plăti vor fi oamenii pe care ei pretind că îi apără ori că acționează în interesul lor. Singurii care vor plăti vor fi oamenii din Serbia și Kosovo dacă nu va fi niciun pas înainte în privința angajamentelor luate în cadrul dialogului.”

  • Uniunea Europeană cere detensionarea relației dintre Serbia și Kosovo

    Uniunea Europeană cere detensionarea relației dintre Serbia și Kosovo

    Relația dintre
    Serbia și Kosovo este din nou tensionată după ce sârbii din nordul Kosovo au
    decis să părăsească instituţiile de stat. Ei protestează împotriva punerii în
    aplicare a unei decizii a autorităţilor centrale kosovare pentru 10.000 de
    deținători de autovehicule care trebuie să îşi schimbe vechile plăcuţe de
    înmatriculare auto cu noile plăcuţe de înmatriculare ale Republicii Kosovo. Sârbii
    kosovari nu recunosc autoritățile de la Priștina, cer ca ele să revină asupra
    deciziei privind plăcuţele de înmatriculare şi să facă posibilă crearea unei
    Asociaţii a municipalităţilor sârbe. Kosovo şi-a autoproclamat independenţa
    faţă de Serbia în 2008, iar din 2011, cele două părți își negociază
    normalizarea relațiilor sub egida Uniunii Europene.


    Recent, guvernul sârb a respins o propunere a Franţei și Germaniei de
    normalizare a relaţiilor cu Kosovo care includea recunoaşterea de către Serbia
    a independenţei fostei sale provincii. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene
    pentru afaceri externe Josep Borrell şi-a exprimat însă convingerea că
    propunerea franco-germană presupune un progres şi un salt înainte în procesul
    de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo.


    Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului
    de Acțiune Externă al Uniunii Europene, a afirmat că ambele părți au
    obligații și drepturi și cere statului Kosovo să aplice cât mai repede
    obligația privind funcționarea municipalităților cu majoritate sârbă.

    Acum, în momentul de față,
    prioritatea este să dezescaladăm situația de pe teren. Am observat în ultimele
    zile o escaladare foarte periculoasă și dezvoltări ale situației care pun în
    pericol ani întregi de muncă și de câștiguri obținute cu greu. Iar aceasta nu va
    avea consecințe numai pentru Serbia și Kosovo, ci și pentru întreaga regiune.
    Așa că facem apel la ambele părți să nu renunțe la responsabilitățile lor, să
    găsească o soluție europeană. Cu privire la adunarea și asocierea comunităților
    și municipalităților cu majoritate sârbă spun că aceasta este o obligație clară
    pentru Kosovo. Trebuie să facă pași imediat către această asociere, este o
    obligație legală. Eșecul continuu al implementării acestei obligații subminează
    nu numai principiul domniei legii în Kosovo, ci distruge și reputația și
    credibilitatea statului Kosovo.


  • UE, războiul civil libian şi posibila intervenţie a Turciei

    UE, războiul civil libian şi posibila intervenţie a Turciei

    Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de recentele evoluții din Libia, marcată de o intensificare a conflictului intern alimentat și de unele țări prin sprijinul pe care îl acordă celor două părți.

    Cel de-al doilea război civil libian s-a intensificat în 2019, când comandantul forțelor din est, generalul Khalifa Haftar, a lansat o ofensivă în direcția Tripoli. Haftar, care l-a ajutat pe fostul dictator Muammar Gaddafi să preia puterea în 1969 însă, ulterior, a ajuns un oponent al acestuia, este sprijinit de Egipt, Emiratele Arabe Unite și Rusia. Forțele generalului au capturat recent orașul strategic Sirte, ultimul bastion al lui Gaddafi în precedentul război civil, iar continuarea atacurilor către Tripoli și Misrata riscă să ducă la o intensificare a conflictului. Haftar este aliat cu guvernul nerecunoscut internațional de la Tobruk. Guvernul recunoscut de comunitatea internațională este cel de la Tripoli, iar cel mai activ susținător al acestuia este guvernul turc. Ankara a decis chiar și să trimită forțe în Libia, ceea ce reprezintă un nou motiv de îngrijorare pentru Uniunea Europeană, care pledează pentru o soluționare pașnică a situației.

    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano: Astăzi se impune mai mult ca niciodată să lucrăm pentru o soluționare politică a crizei din Libia și Uniunea Europeană le cere tuturor părților să se implice în procesul politic, sub coordonarea ONU și a trimisului special al ONU. Uniunea Europeană va depune toate eforturile în vederea găsirii unei soluții pașnice, negociate la acest proces. Acestea sunt limitele și premizele în baza cărora lucrăm. Continuăm să fim implicați.

    Nu am anunțat, până acum, vreo misiune specială, dar subliniem că Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă se implică puternic și comunică cu toți partenerii semnificativi, și ceea ce este important este să ajungem la o soluție politică. Escaladarea violențelor nu duce decât la mai multă suferință, la distrugeri mai mari și la o mai mare instabilitate regională. Suntem la curent și cu recenții pași și recentele anunțuri ale partenerilor noștri turci și poziția noastră este aceeași ca și până acum: orice intervenție militară, orice asistență militară, orice amestec extern în acest conflict nu va face decât să îngreuneze găsirea unei soluții politice și va spori instabilitatea. În plus, le reamintim constant tuturor partenerilor noștri și tuturor actorilor implicați că este esențial și obligatoriu să respecte embargoul ONU pe armament.

    Situația din regiune a fost complicată și de un memorandum dintre Turcia și guvernul de la Tripoli privind delimitarea jurisdicției în Marea Mediterană, unde există importante zăcăminte de gaze naturale vizate inclusiv de state membre UE. Poziția Bruxellesului este că memorandumul încalcă legislația maritimă dar și drepturile suverane ale unor state terțe din regiune.