Tag: petitie

  • Petitie europeana pentru salvarea albinelor

    Petitie europeana pentru salvarea albinelor

    O petiţie care vizează salvarea albinelor a reuşit să
    strângă numărul necesar de semnături pentru a fi examinată de Comisia
    Europeană. Iniţiativa
    Salvaţi albinele şi fermierii’ a depăşit pragul de 1 milion de semnături,
    potrivit propriului website. ”Faptul că am reuşit acest lucru în pofida
    restricţiilor masive cauzate de criza COVID-19 arată cât de mulţi oameni cer o
    schimbare a politicii agricole’
    ‘, a declarat Veronika Feicht, reprezentantă a
    Institutului pentru mediu din Munchen, unul dintre organizatorii acestei
    campanii.

    Petiţia solicită ca legislaţia UE să renunţe gradual la pesticidele
    sintetice, să revină la biodiversitate şi să nu mai pună accentul pe agricultura
    la scară industrială. Din România s-au adunat peste 31 de mii de semnături, cu
    peste 30% mai multe decât erau necesare pentru a depăşi pragul minim alocat
    tarii. Petitia a fost initiata de 90 de organizații din 17 țări ale Uniunii
    Europene si solicită ca utilizarea pesticidelor sintetice în agricultura
    trebuie redusă cu 80% până în 2030, și complet eliminată până în 2035. Intre
    initiatori se afla si Federatia Asociatiilor Apicole din Romania, Romapis.

    L-am
    intrebat pe vicepresedintele acestei organizatii, Constantin Dobrescu, de ce
    era necesar acest demers:

    Este foarte mare nevoie de o asemenea inițiativă pentru că albinele, și
    nu numai albinele, toate insectele polenizatoare se află într-un declin – un
    declin accentuat dovedit științific și care are efecte foarte importante de
    lungă durată și pe foarte multe planuri. Există studii făcute, de exemplu, în
    Germania în niște zone protejate în care nu se face agricultură intensivă,
    agricultura asta care e bazată pe folosirea intensivă a pesticidelor și pe
    monoculturi. Deci, într-o asemenea regiune s-a constatat un declin, într-o
    perioadă de vreo 30 de ani, de circa 70 la sută a masei polenizatorilor. Asta
    însemnând insectele. Insectele sunt cumva la baza lanțului trofic. In momentul în care dispar insectele este ca și cum ar
    dispărea planctonul din mare. Toată viața este pusă în pericol, inclusiv a
    noastră a oamenilor. Nu e o glumă! Vă dați seama ce se intâmplă în zonele agricole în care se
    practică această agricultură industrială, unde se folosesc foarte multe
    pesticide. Albinele suferă, apicultorii au și ei de suferit, dar gândiți-va la
    bieții bondari, la albinele solitare… Pe ei nu-i apără nimeni. Deci ei
    dispar, dispar specii, sunt niște pierderi cu urmări extraordinar de
    importante.




    Albinele, dar și alți
    polenizatori, sunt indispensabili pentru prezervarea ecosistemelor și a biodiversității.
    Până la o treime din producția alimentară a oamenilor și două treimi din
    fructele și legumele zilnice au la bază polenizarea făcută de albine și alte
    insecte. Cu toate acestea, existența lor este amenințată de contaminarea
    constantă cu pesticide și pierderea habitatului din cauza agriculturii
    industriale, subliniază Federația Asociațiilor Apicole din România. Petitia mai
    atrage atentia ca ecosistemele naturale din zonele agricole trebuie să fie
    restaurate urgent, astfel încât agricultura să devină un factor cheie în
    recuperarea biodiversității. Pentru aceasta, fermierii au nevoie de sustinere
    în tranziția către agroecologie. Fermele mici, diverse și durabile trebuie
    favorizate, iar agricultura ecologică extinsă. Trebuie promovate formarea și cercetarea
    în agricultura fără pesticide și fără organisme modificate genetic, se arată în
    textul petiției.

    Constantin Dobrescu explica: Agricultura este tributară, plătește un tribut
    către industria agrochimică. S-au format anumite obiceiuri în practicile
    agricole actuale care implică în mod masiv folosirea acestor pesticide, care
    sunt mult mai toxice față de primele generații. Deci de la o generație la alta
    ele devin mult mai periculoase pentru insecte, dar să știți că și pentru
    populație. Vrând – nevrând, acestea se regăsesc și în hrană. Această idee cum
    că nu s-ar putea face agricultură fără aceste otrăvuri este total falsă. Există
    studii științifice care demonstrează că Europa ar fi autosustenabilă din punct
    de vedere al producției de alimente. Evident, cu unele schimbări ale
    mentalităților: de exemplu să nu mai mâncăm carne mai mult de două ori pe
    săptămână. Adică o scădere cumva a importanței zootehniei în așa fel încât să
    ne mulțumim cu o producție vegetală ceva mai consistentă, în condițiile unei
    agriculturi ecologice. Deci agricultura ecologică este posibilă. Agricultorii
    care deja au îmbrățișat această modalitate de producție cunosc subiectul, știu
    că este posibil, știu că această idee cum ca fără pesticide lumea ar muri de
    foame este eronată, este falsă, e chiar o minciună am putea spune…


    Iniţiativa cetăţenească
    europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Aceasta permite unui
    milion de cetăţeni din cel puţin un sfert dintre statele membre UE să invite
    Comisia Europeană să prezinte propuneri legislative în domeniile de competenţă
    ale executivului comunitar. Totuşi, la cererea statelor membre care au avut
    nevoie de timp pentru a institui mecanisme de certificare a declaraţiilor de
    susţinere, cetăţenii au putut lansa astfel de iniţiative abia de la 1 aprilie
    2012.

  • Jurnal românesc 17.07.2020

    Jurnal românesc 17.07.2020

    Eurodeputatul Victor Negrescu a anunţat că a depus la Parlamentul European petiţia Drepturi egale pentru lucrătorii români în Uniunea Europeană, insoţită de peste 50.000 de semnături de susţinere. Documentul cuprinde o descriere a situaţiilor în care drepturile lucrătorilor români au fost încălcate în contextul crizei COVID-19. Prin acest demers solicităm demararea unor anchete din partea instituţiilor europene pentru a vedea responsabilii pentru cele întâmplate, dar şi pentru a ne asigura că aşa ceva nu se va mai întâmpla, a afirmat Negrescu.

    Europarlamentarul român a spus că îşi doreşte ca UE să îşi îmbunătăţească cadrul legal de protecţie a lucrătorilor sezonieri şi transfrontalieri, dar şi să reacţioneze clar atunci când guvernele iau decizii care conduc la astfel de situaţii. El apreciază că, prin măsurile pe care le-a luat, Guvernul României a generat unele dintre problemele semnalate de presă.

    În contextul situaţiilor tot mai dese în care drepturile sezonierilor din UE nu sunt respectate, Comisia Europeană a publicat o serie de orientări destinate autorităților naționale, menite să garanteze drepturile, sănătatea și siguranța lucrătorilor sezonieri. Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat iniţiativa Executivului comunitar şi a transmis că aceasta răspunde demersurilor României privind elaborarea unor recomandări specifice pentru categoria lucrătorilor sezonieri mobili, care să le asigure protecţie socială şi sanitară, în special în contextul pandemiei generate de noul coronavirus.

    Autorităţile din Belgia au inclus România pe lista statelor din zona portocalie de risc epidemiologic şi au revizuit condiţiile de intrare pe teritoriul belgian pentru persoanele care efectuează călătorii neesenţiale, transmite ministerul român de Externe. Astfel, oamenilor care vin din ţări aflate în zona portocalie le este recomandată intrarea în autoizolare sau cel puţin limitarea contactelor fizice. De asemenea, li se recomandă monitorizarea stării de sănătate, iar în cazul apariţiei unor simptome specifice infecţiei cu SARS-CoV2, să se adreseze medicului şi să efectueze un test molecular.

    MAE precizează că restricţiile nu li se aplică persoanelor care călătoresc în interes de serviciu, dar că acestea sunt rugate să limiteze deplasările non-profesionale pe teritoriul Belgiei. Bucureştiul atrage atenţia că cetăţenii care intră din România în Belgia trebuie să completeze şi formularul Public Health Passengers Locator Form, disponibil la adresa dofi.ibz.be, secţiunea Travels (to and from Belgium).

    Totodată, MAE le recomandă românilor care intenţionează să călătorească în Regat să consulte informaţiile publicate pe site-ul autorităţilor belgiene diplomatie.belgium.be. Ministerul le reaminteşte românilor că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles +32 023 475 338, +32 023 450 040 şi +32 023 441 658. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +32 023 440 854.

    Mai mulţi turişti români din Grecia au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, informează Ministerul de Externe. Unul dintre aceştia se află la Salonic şi locuieşte alături de un alt conaţional recent depistat şi reconfirmat ca infectat cu SARS-CoV2, în urma efectuării unui nou test. Cei doi români sunt asimptomatici şi au fost plasaţi în carantină la domiciliu pentru 14 zile. Un alt român, aflat în insula Corfu, a fost la rându-i confirmat pozitiv în urma testului efectuat la intrarea pe teritoriul elen. Acesta a fost transferat într-o unitate hotelieră în care îşi va efectua carantina împreună cu un membru al familiei.

    MAE transmite că Ambasada României la Atena s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în presa elenă cu privire la situaţia unui român aflat în localitatea Nafplio, care, în urma unor simptome asimilate COVID-19, a solicitat asistenţă medicală de specialitate. Potrivit informaţiilor obţinute, românul primeşte îngrijiri specifice într-o unitate spitalicească din Atena, cu care Ambasada României se află în contact.

    Românii din Grecia pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302 106 774 035 şi Consulatului General la Salonic +302 310 340 088. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +306 978 996 222 şi a Consulatului +306 946 049 076.

    Românii care se îndreaptă spre Grecia şi aleg să-şi facă testele pentru COVID-19 pe teritoriul Bulgariei se vor afla sub incidenţa legislaţiei bulgare privind combaterea pandemiei, transmite Ministerul de Externe. Instituţia avertizează că oamenii care, în urma acestor testări, vor fi confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, vor fi supuşi măsurilor aplicabile pe teritoriul Bulgariei, inclusiv în ceea ce priveşte plasarea în carantină sau autoizolare.

    La ieşirea din România, conaţionalii completează o declaraţie prin care se obligă să respecte măsurile dispuse prin ordinele ministrului bulgar al Sănătăţii, îşi asumă riscul îmbolnăvirii şi călătoresc pe propriul risc. Varianta în limbile română şi bulgară a acestei declaraţii se găseşte pe site-ul mae.ro.

    Bucureştiul reaminteşte că la intrarea în Grecia prin vama Kulata-Promachonas românii trebuie să prezinte pe lângă formularul electronic Passenger Locator Form şi un certificat de test negativ pentru infecţia cu SARS-CoV2, efectuat în laboratoare acreditate cu maximum 72 de ore înainte. MAE atrage atenţia că autorităţile de la Atena pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul elen, în funcţie de evoluţia numărului de infectări.