Tag: Petre Barbu

  • Premieră absolută: Masa puterilor noastre de Petre Barbu

    Premieră absolută: Masa puterilor noastre de Petre Barbu

    Spectacolul se difuzează joi, 20 decembrie, ora 19:00, la Radio România Cultural şi sâmbătă, 22 decembrie, ora 13:30, la Radio România Internaţional.


    Cu Masa puterilor noastre Petre Barbu a câştigat Premiul UNITER pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2016. Este o dramă de familie inspirată din actualitatea românească. Cei doi, Irina (farmacistă) şi Tudor (concediat şi fără ajutor de şomaj), se confruntă cu perspectiva sărăciei în capitalismul sălbatic românesc, iar certurile devin tot mai incontrolabile, pe măsura insatisfacţiilor şi a resentimentelor adunate.



    Mai grav, Măriuca, fiica lor, se simte abandonată pentru că părinţii pun pe primul plan succesele ei şcolare şi, la fel ca majoritatea copiilor, este sufocată de cerinţele la clasă şi de volumul temelor. Spectrul ratării sociale şi în familie este tot mai prezent, iar conflictele tot mai violente. Tensiunea creşte atunci când fetiţa dispare şi lasă un bilet în care anunţă că se sinucide pentru că nu mai poate trăi fără iubirea şi înţelegerea de care are nevoie. Părinţii, împreună cu jucăriile însufleţite, o găsesc pe Măriuca, ascunsă pe YouTube(!), şi o conving să revină acasă.



    Să mă joc… Doamne, Dumnezeule, ajută-mă să mă joc! Ajută-mă! Ajută-mă, bunule Dumnezeu!”. Este rugăciunea lui Tudor, înduioşătoare şi cu credinţă mărturisită din suflet, pentru a recâştiga bucuria de a trăi şi de a fi alături de familie. Simbol al comuniunii familiale, iar pe un alt plan făcând trimitere la comuniunea omenescului cu divinul, masa din bucătărie îi va reuni. Speranţa este bariera pe care personajele o aşează împotriva răului.



    Regizor cu o experienţă profesională notabilă, dovadă premiile UNITER acordate pentru mai multe producţii radiofonice, Cezarina Udrescu abordează inspirat textul dramatic al lui Petre Barbu, în raport cu o distribuţie fin articulată şi un spaţiu sonor expresiv, cu sugestii realiste sau fantastice, în acord cu situaţiile dramatice. Refugiul în lumea fantastică este salvator pentru Irina şi Tudor, îşi regăsesc copilul şi se regăsesc pe ei înşişi, dornici să meargă mai departe împreună, renunţând la locuri comune, eliberându-se de iluzii şi de idei de-a gata. Masa puterilor noastre este un spectacol care propune fotograme, ale realităţii imediate dar şi ale unui imaginar fantastic, cu accente de culoare chiar crude, la fel ca umorul ce le însoţeşte.



    Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. În distribuţie: Ioana Flora, Vasile Toma, Ana–Maria Bălescu, Marcello Cobzariu, Daniel Badale, Raluca Jugănaru, Alin Potop. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia de montaj: Dana Lupu, Monica Wilhelm, Florin Bădic, Robert Vasiliţă. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Coordonator de proiect şi redactor: Crenguţa Manea.

  • Vlad Ivanov şi Constantin Cojocaru în Călăuza de Petre Barbu – premieră  absolută la TNR

    Vlad Ivanov şi Constantin Cojocaru în Călăuza de Petre Barbu – premieră absolută la TNR

    Vineri, 17 februarie, ora 22:30 la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră absolută, Călăuza de Petre Barbu. În distribuţie Vlad Ivanov,Constantin Cojocaru şi Romeo Tudor. Regia şi adaptarea radiofonică este semnată de Mihnea Chelaru.

    Avanpremiera cu public a spectacolului va avea loc luni, 13 februarie, la ora 11:00, la Hotel Ramada Majestic din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 38-40). Intrarea este liberă.

    Actorul Vlad Ivanov, consacrat în filmele Noului val românesc, premiat în 2015 la Gala UNITER cu premiul pentru cel mai bun actor în rol masculin (Omul cel bun din Seciuan, Teatrul Bulandra), şi distins, în 2014, la Gala Premiilor Teatrului Naţional Radiofonic cu premiul pentru cea mai bună interpretare masculină (Patru povestiri de Petre Barbu), interpretează acum rolul Călătorului. Partenerul său e Constantin Cojocaru, în rolul Călăuza, actor cu o filmogrfie impresionantă şi memorabile roluri de scenă la Teatrul Odeon, în teatrele din ţară şi la teatrul radiofonic.

    Călăuza adaptează pentru teatrul radiofonic nuvela omonimă de Petre Barbu, o povestire cu rădăcini în tradiţia prozei fantastice româneşti. Povestirea abordează motivul vieţii ca o călătorie şi al sondării graniţei către lumea de dincolo. Publicată în 2014 pe blogul autorului de pe site-ul adevărul.ro, Călăuza face parte din seria celor 93 de schiţe scrise între 2012-2016 incluse acum în antologia Căţărarea în cer (ianuarie 2017, Ed. Cartea Românească), cel mai recent volum al lui Petre Barbu.

    Scriitorul şi dramaturgul Petre Barbu s-a afirmat în literatura română contemporană încă de la debutul din 1995 cu romanul Dumnezeu binecuvântează America cu care a câştigat concursul de debut al editurii Nemira. Dramatizarea romanului i-a adus Premiul I la Concursului de dramaturgie Camil Petrescu al Ministerului Culturii în 1997 şi publicarea în acelaşi an a piesei în Antologia spectacolelor lectură a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. La stânga tatălui, a doua sa piesă, este nominalizată la concursul de dramaturgie Cea mai bună piesă a anului la UNITER în 1999, pentru ca în 2003 piesa Tatăl nostru care eşti în supermarket să-şi câştige râvnita recompensă la UNITER. La Teatrul Naţional Radiofonic regizorul Attila Vizauer a montat din creaţia lui Petre Barbu Dumenzeu binecuvântează America (1997) – premiul AICT, Tatăl nostru care eşti în supermarket (2004) şi Patru povestiri (2013) – premiul II la Festivalul Internaţional Grand Prix Nova.

    O serie de cărţi de proză publicate în următorii ani confirmă valoarea literaturii lui Petre Barbu pe care criticul literar Daniel Cristea-Enache îl înscrie în linia clasicilor generaţiei 90 după apariţia romanului Marea petrecere. Ultima sa carte de proză, Căţărarea în cer, apărută în ianuarie 2017 conţine şi povestirea originală Călăuza.

    Premieră absolută: Călăuza de Petre Barbu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Muzica: George Marcu. În distribuţie: Vlad Ivanov, Constantin Cojocaru, Romeo Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrări teren: Mădălin Cristescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Das Internationale Literaturfestival in Bukarest (FILB 2014)

    Das Internationale Literaturfestival in Bukarest (FILB 2014)

    Der Schriftsteller-Abend war eines der interessantesten Ereignisse, das im Rahmen des Bukarester Internationalen Literatur-Festivals organisiert wurde. Das Gespräch zwischen dem brasilianischen Schriftsteller Toni Marques, Marius Daniel Popescu, einem der wichtigen Mitglieder der sogen. Kronstädter-Gruppe“, dem Dichter, Schriftsteller und Übersetzer Emilian Galaicu-Păun aus der Moldaurepublik und den rumänischen Schriftstellern Marius Chivu und Petre Barbu wurde vom Journalisten Matei Martin moderiert.



    Toni Marques ist Präsident des wichtigsten internationalen Literatur-Festivals in Brasilien, FLUPP. Das Festival ist einmalig in der Welt — es findet in den Favelas der Gro‎ßstädte Brasiliens statt. Marius Daniel Popescu lebt seit 1990 in Lausanne, in der Schweiz. Für seinen Debüt-Roman bekam er den wichtigsten Literatur-Preis in der Schweiz, den Robert Walser“-Preis. Die fünf Schriftsteller wurden nach ihrer Meinung über Lesungen und Treffen mit dem Publikum gefragt.



    Toni Marques wurde in Rio de Janeiro geboren. In New York war er Korrespondent der Zeitung O Globo“. Seit 2007 ist er Story Editor bei Fantastico“, einer wöchentlichen Nachrichten-Sendung bei TV-Globo. Zugleich ist er Präsident des internationalen Literatur-Festivals FLUPP. Er hat vier Bücher veröffentlicht. Beim Treffen in Rumänien erklärte Toni Marques folgendes:



    Wo auch immer eine Geschichte sich abwickelt, gibt es Menschen. Wir sind an den Meinungen anderer interessiert. Weil ich das Schreiben und das Lesen mag, glaube ich an einer Verzauberung durch Worte, Geräusche, durch die Musikalität eines Textes. Das echte Kommunikations-Netz bedeutet Geschichten, es ist aus Geschichten gebildet. Schriftsteller studieren unterschiedliche Techniken, mittels derer sie die Geschichten weitergeben können. Ja, alles ist darauf zurück zu führen, auf Geschichten.“




    Emilian Galaicu-Păun wurde in der Ortschaft Unchiteşti, Landkreis Soroca, Moldaurepublik, in einer Intellektuellen-Familie geboren. Er studierte an der Literatur-Fakultät der Kischinjower Universität und promovierte beim Maxim Gorki“-Literatur-Institut in Moskau. Zurzeit ist er Bessarabien-Redakteur der Zeitschrift Vatra“ in Târgu Mureş/Rumänien und Chef-Redakteur des Verlagshauses Cartier“ in Kischinjow. Emilian Galaicu-Păun hat mehrere Gedichtbände veröffentlicht. Sein Band Der Ungeschlagene“, der 1994 herauskam, hat den Preis des Schriftsteller-Verbands in der Moldaurepublik und den speziellen Preis des rumänischen Schriftsteller-Verbands gewonnen. Das Buch wurde auch als eines der zehn besten Bücher in Rumänien in der Zeitspanne 1990-2000 gewählt. Emilian Galaicu-Păun ist auch als Journalist tätig:



    Seit 10 Jahren moderiere ich eine Sendung bei Radio Freies Europa, sie hei‎ßt »Bücher zum Mitnehmen«. An jedem Montagabend stelle ich ein Buch vor. Um dieses Buch vorzustellen, lese ich 2-3 Bücher pro Woche, um auswählen zu können. Ich habe zuerst das Lesen erwähnt, um sagen zu können, dass alle Bücher, die ich geschrieben habe, aus der Bibliothek stammen. Meine Beziehung zum Publikum entsteht, wenn ich den Text auch vorlese.“




    Petre Barbu wurde 1962 geboren und ist Schriftsteller und Journalist. 2003 gewann er den Preis für das beste Theaterstück des Jahres. Sein jüngster Roman — Die gro‎ße Party“ — erschien 2014 beim Verlagshaus Casa Românească“. Für Petre Barbu ist das Schreiben eine Krise, eine Krise, die auf ein paar Hundert Seiten explodieren muss. Ihm fällt es schwer, über seine Texte zu sprechen. Er möchte, dass der Text von selbst spricht.




    Marius Chivu ist Schriftsteller und Übersetzer. Er debütierte 2012 mit einem Gedichtband. Seit 2005 ist er Redakteur bei der Kulturzeitschrift Dilema Veche“, wo er Literatur-Chronik schreibt. 2014 hat er auch einen Prosaband veröffentlicht.



    Ich habe das Schreiben als einen Zwei-Schritt-Prozess betrachtet. Nachdem du in deinem Zimmer zurückgezogen sitzt, triffst du Menschen, die an dem, was du geschrieben hast, interessiert sind. Das Lesen bereitet mir genauso viel Freude wie das Schreiben. Wie auch Tony Marques sagte, das Schreiben hat mit dieser ursprünglichen Tat zu tun, als sich die Menschen rund ums Feuer sammelten, um zu singen oder Geschichten zu erzählen, mit dem Ziel, die Kälte oder die Angst wegzujagen oder die anderen zum Lachen zu bringen. Also mag ich es, direkten Kontakt zu den Lesern zu haben.“




    Marius Daniel Popescu gehörte der sogen. Kronstädter-Gruppe der 1980er Generation an, zusammen mit Alexandru Muşina, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Caius Dobrescu und Simona Popescu. 1990 zog er in die Schweiz. Fünf Jahre später veröffentlicht er einen Gedichtband direkt auf Französisch. 2004 wird er Direktor der Zeitung Le persil“. Zugleich Besucht er Strafvollzugsanstalten in der Schweiz und berichtet den Insassen über Literatur. Sein Prosa-Debüt — Die Wolfssymphonie“ — bringt ihm den höchsten Literatur-Preis der Schweiz, den Robert-Walser-Preis im Jahr 2008.



    Der Schriftsteller ist nicht unbedingt einsamer als Menschen, die andere Berufe ausüben. Ich denke da an Hufschmiede oder Geigenbauer oder Schuhhersteller, an Astronauten oder Ingenieure — alle haben ihre Einsamkeit, die nicht kleiner oder qualitativ anders als jene des Schriftstellers ist.“