Scutul antirachetă de la Deveselu este
activ de joi, când a fost inaugurat în prezenţa secretarului general al NATO,
Jens Stoltenberg, a premierului Dacian Cioloş şi a altor oficialităţi din ţară
şi din străinătate. Cei prezenţi la eveniment au subliniat că, prin sistemul
amplasat în sudul teritoriului său, România contribuie la creşterea capacităţii
de apărare colectivă a Alianţei Nord-Atlantice. Facilitatea americană de la
Deveselu reprezintă o componentă strict defensivă şi nu reprezintă o ameninţare
pentru Rusia, au precizat preşedintele României, Klaus Iohannis, şi secretarul
general al NATO. Rusia a criticat desfăşurarea scutului antirachetă în Europa
şi a afirmat că acest lucru reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale
de securitate. Prin vocea purtătorului de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri
Peskov, Moscova a atras atenţia că va replica prin întărirea propriilor
capacităţi militare.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Petre
Guran, a declarat că diaspora face parte din corpul naţiunii, indiferent unde
se află, precizând că autorităţilor le revine datoria să îi propună un pact
pentru dezvoltarea României. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului
Afacerilor Externe, Guran a prezidat, joi, cea de-a XIII-a reuniune a
Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru românii din străinătate,
organizată de MAE. Secretarul de stat a subliniat importanţa contribuţiei pe
care românii din diaspora o pot aduce la dezvoltarea generală a ţării şi necesitatea
cointeresării lor pentru un parteneriat cu statul român care să le ofere
argumentele unei implicări şi apropieri cât mai accentuate faţă de ţară.
Participanţii la discuţii au atras atenţia asupra faptului că există numeroase
programe care se pot adresa şi românilor de pretutindeni, dar care ‘trebuie
aduse la cunoştinţa acestora printr-o strategie de comunicare eficientă’,
precum şi numeroase oportunităţi oferite de programele europene şi naţionale
existente. Consiliul Consultativ Interinstituţional pentru românii din
străinătate reprezintă un format de dialog şi cooperare interinstituţională, la
nivel informal, care reuneşte periodic reprezentanţi ai instituţiilor româneşti
cu atribuţii în domeniul românilor de pretutindeni.
În România, legea privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat, vineri,
în vigoare. Potrivit actului normativ, orice persoană fizică, consumator, care
are un credit garantat cu ipotecă cu o valoare mai mică de 250.000 de euro la
momentul contractării, poate opta să predea casa băncii în schimbul ştergerii
creditului rămas de plată, printr-o notificare transmisă instituţiei de credit
în acest sens. Băncile au anunţat deja că vor contesta Legea la Curtea
Constituţională, dar, între timp, majorează avansurile pentru creditele
ipotecare clasice.
Autorităţile române urmează să revizuiască până la
sfârşitul acestui an lista cu bunuri şi situri pe care intenţionează să le
introducă în Patrimoniul Cultural Mondial, după ce o astfel de listă nu a mai
fost actualizată din 1991. Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului,
Ştefan Bâlici, a declarat că România are obligaţia, ca stat semnatar al
Convenţiei Patrimoniului Mondial, să-şi revadă priorităţile la cel mult 10 ani.
El a dat asigurări că autorităţile responsabile se vor implica mai mult, astfel
încât propunerile României să nu mai fie respinse de UNESCO, aşa cum s-a
întâmplat cu ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu şi cu Centrul Istoric al
Sibiului. Pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află în acest moment Delta
Dunării, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu,
bisericile din nordul Moldovei, cetăţile dacice de la Orăştie, bisericile
maramureşene din lemn şi centrul istoric al oraşului Sighişoara.
