Pandemia nu asparsi planurli di Cărciun, di anlu aestu, a românilor! Aflată tru ună catandisi epidimiologică hărăcoapă – cu numir ñic di infectări ică decese ndzuaă di noulu coronavirus – România putu să s’hărsească tru tinihae di una ditu nai mai aștiptate și muşeati sărbători religioase criştini a anlui. Unu kiro, pritu adeti, di harauă și luñină, Cărciunlu fu yiurtusitu emu pi geadei, di ceatile di colindători cari hăbărisiră amintarea-a, emu și tru biseriţ, pritu Sămtili Liturghii oficiate. Ică acasă, cu brad armătusitu, cu dhoară di la pap Cărciun și cu measi festive mplini nai multi ori cama apridunatu – cu familia și soţlli.
S- dişcllisiră și multi pârtii di schi, ase că, tră aţelli cu miraki ti sporturli di iarnă, dz4lili adyi di Cărciun fură ună bună nispeti ta s’li practică. Poiana Braşov, ditu Carpațlli Meridionali, easti un ditu punctili di atracţie! Turiştilli loară iruşi locurli, iara gradlu di acăţari a staţiunillei easti aproapea la capacitati maximă, maxusu că neaua pi pârtie easti ti anami.
Multu căftată fu şi regiunea Bucovinăllei, ditu nord-estul a văsiliilei, ună destinaţie di top tră tritearea-a Cărciunlui, nicukirlli di pensiuni și hoteluri lă durusiră a turiştilor spectacole di adeţ şi arădz ică ieşeari tru fisi, tru ună hăvaie di pirmithu.
Ca di arada, di Cărciun nu armasiră agărşiti niţi urărle pitricuti a românilor di politicieni, cari feaţiră cllimari ti filotimie, s’nu agărşească adeţli ică pi aţelli ti suntu tu ananghi.
Nu fu agărşită niţi criza sanitară şi ananghea di responsabilitate tru aestu kiro. Ase, tru mesajlu a lui di Cărciun, prezidentulu Klaus Iohannis zbură ti spiritlu aliştei sărbătoari, tu bitisita a unui an greu.
Premierul Nicolae Ciucă cundille că responsabilitatea cu cari româñilli va s’akicăsească s’treacă easti vahi nai ma muşeată dhoară ti alantălli di ningă elli.
Sărbătoarea a Cărciunlui nă căndăseaşti pi tuţ s’himu filotiñi – spusi și patriarhul Daniel a Băsericăllei Ortodoxe Române. Tru mesajlu a lui, aestu cundille că românilli lipseaşti să s’minduească ma multu la cilimeañilli a curi părinţă sunt vgaţ la lucru, tru xinătati.
Majestatea Sa Margareta, Custodile a Coroanăllei Române, şi nicukirlu a llei, Prinţipili Radu, eara la domeniul regal di la Săvârşin, iu ndreapsiră şi durusiră 300 di pachete cu dhoară ti familiili ţi suntu tu ananghi şi ti oamiñilli tu ilikie ică lăndziţs ditu zonă. Tutunăoară, aştiptaţ di familia văsilikească, colindarlli nviscuţ tu strañen tradiţionale silighiră vecllili colindi a loclui.
Tu Sighetu Marmaţiillei, tru nordul a Româniillei, la a 53-a ediţie a Festivalui arădzloru şi adeţloru di iarnă, ună emblemă naţională, pisti 400 di colindători şi urători durusiră a publiclui – localniţ și turiști – tut ţi easti ma reprezentativ tru materie di arădz şi adeţ di Cărciun şi di Anlu Nou: colindi, scenete religioase di teatru popular, dansuri şi giocuri cu măşti.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala