Radio România Internațional

Tag: Petro Poroşenko

  • Jurnal românesc – 10.10.2017

    Jurnal românesc – 10.10.2017

    Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va dezbate,
    joi, în regim de urgenţă, la solicitarea României, situaţia creată în Ucraina
    după adoptarea noii legi a Educaţiei. La finele lunii septembrie, preşedintele
    ucrainean Petro Poroşenko a decis să promulge actul normativ. Criticat de
    autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
    etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
    învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
    Anterior promulgării, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu
    omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei
    din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar
    al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau
    îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului legii Educaţiei şi cereau asigurarea
    protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România
    a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului. Parlamentul
    României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului
    soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis, în semn de
    protest, şi-a anulat vizita pe care ar fi trebuit să o facă la Kiev. Cât despre
    comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de
    lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice.
    Minoritatea românească din Ucraina însumează circa 500 de mii de persoane.




    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice
    în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut luni o întrevedere cu secretarul
    de stat pentru afaceri externe şi cooperare internaţională din Italia, Vincenzo
    Amendola. A fost reafirmat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale, reflectat
    în calendarul politico-diplomatic şi în cooperarea foarte bună în domeniul
    schimburilor economice şi al investiţiilor. George Ciamba a exprimat interesul
    pentru consolidarea, în continuare, a dialogului politic româno-italian, inclusiv prin
    reuniuni interguvernamentale, Italia fiind unul dintre partenerii strategici ai
    României la nivelul Uniunii Europene. A salutat, totodată, rolul de liant al
    comunităţii române din Italia şi al comunităţii italiene de afaceri din
    România, care potenţează suplimentar relaţiile bilaterale tradiţionale, bazate
    pe afinitatea istorică şi lingvistică dintre cele două state.




    Conducerea Aeroportului Internaţional Arad a anunţat că are
    discuţii cu operatori aerieni pentru zboruri regulate către oraşe din Italia,
    Spania şi Marea Britanie. Decizia a fost luată după ce, anul acesta, aeroportul
    din vestul ţării a avut de 30 de ori mai mulţi pasageri decât în 2016, după
    lansarea curselor către Antalya, Turcia. Dacă anul trecut au fost înregistraţi
    doar 381 de pasageri, în primele nouă luni din 2017 numărul lor a ajuns la
    11.202, cei mai mulţi în perioada verii. Aeroportul Internaţional Arad a fost
    extins şi modernizat, ceea ce a crescut capacitatea de lucru de zece ori, de la
    50 la 500 de pasageri pe oră, adică o medie de 200.000 de pasageri pe an.

  • Reacţii româneşti la noua lege a educaţiei din Ucraina

    Reacţii româneşti la noua lege a educaţiei din Ucraina

    Reacţiile româneşti la decizia preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, au curs, marţi, după ce liderul de la Kiev a promulgat controversata lege de Educaţiei. Bucureştiul regretă că, în pofida tuturor apelurilor sale pe lângă partea ucraineană, preşedintele Poroşenko a semnat actul normativ care diminuează semnificativ predarea în limbile minorităţilor, deci implicit şi în română.

    Ministerul de Externe a anunţat că va continua demersurile pe lângă autorităţile internaţionale pentru a semnala impactul negativ al legii. Vor continua, în egală măsură, acţiunile în plan bilateral, pentru ca românii din Ucraina să poată continua să înveţe în română. Ministrul de externe Teodor Meleşcanu, în exclusivitate pentru postul nostru de radio, a declarat: Ceea ce este important pentru noi este ca românii să aibă siguranţa că îşi pot continua studiile la un nivel cât mai înalt în limba maternă. Tocmai de aceea, am convenit să aibă loc o întâlnire între miniştrii Educaţiei din România şi Ucraina, astfel încât să se discute concret cu curricula, cu materiile pe masă, unde este nevoie să avem materii în limba ucraineană şi care sunt materiile, evident, importante pe care trebuie să le avem în limba română.

    Între timp, Ministerele Educaţiei şi pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de la Bucureşti pregătesc un act normativ prin care elevii etnici români din Ucraina să fie sprijiniţi să înveţe în limba maternă. Ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a făcut precizări: Ministerul românilor de pretutindeni, împreună cu Ministerul Educaţiei, pregătim un act normativ care să ne permită să acordăm un pachet educaţional pentru elevii etnici români din Ucraina, astfel încât aceştia să poată opta în continuare, până la intrarea legii în vigoare, pentru învăţământul în limba română. De asemenea, vom încerca să discutăm cu partea ucraineană modalităţi prin care să obţinem un regim separat pentru etnicii români din Ucraina, astfel încât să menţinem formula actuală a învăţământului în limba română.

    Demersuri face şi Parlamentul României, care a anunţat că o delegaţie formată din deputaţi şi senatori va face, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev, pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente în scopul soluţionării, conform standardelor europene, a situaţiei create de promulgarea legii Educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Până atunci, un grup de parlamentari români s-au întâlnit, deja, la Bucureşti, cu ambasadorul ucrainean în România, Oleksandr Bankov, care a dat asigurări că nicio şcoală unde predarea este acum în limba minorităţilor nu se va închide, iar profesorii nu vor fi daţi afară. Diplomatul şi-a amintit, cu această ocazie, de sprijinul constant acordat de România pentru integrarea ţării sale în Uniunea Europeană.

  • Ucraina – după promulgarea noii legi a Educaţiei

    Ucraina – după promulgarea noii legi a Educaţiei

    După ce, în martie 2015, preşedintele României, Klaus Iohannis, a mers în vizită oficială la Kiev, omologul ucrainean, Petro Poroşenko, s-a aflat, în aprilie 2016, la Bucureşti. Discuţiile au fost descrise drept fructoase, pe măsura bunei vecinătăţi şi a susţinerii politice constante a României pentru statul greu încercat de conflictul sângeros generat de rebelii pro-ruşi din est. Problema minorităţilor nu a fost ocolită. Atât România, cât şi Ucraina afirmau, la vremea respectivă, rolul important pentru relaţia lor bilaterală al minorităţii româneşti din Ucraina, care însumează circa 500 de mii de persoane, şi al celei ucrainene din România.



    Aceasta din urmă beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român – aproximativ 1,6 milioane de euro pe an. Or, Klaus Iohannis îi vorbea lui Petro Poroşenko despre nevoia ca şi Kievul să răspundă mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina. Numai despre aşa ceva nu poate fi vorba, în condiţiile în care, luni, liderul de la Kiev a decis să promulge controversata Lege a Educaţiei.



    Criticat de autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi etnice în republica ex-sovietică, actul normativ întăreşte, în colegii şi licee, învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor. Nimic nu l-a făcut pe Petro Poroşenko să se răzgândească să îşi pună semnătura pe legea adoptată de Rada Suprema la începutul lunii septembrie!



    Recent, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului de Lege a Educaţiei şi cereau asigurarea protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului.



    Parlamentul României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Iohannis, în semn de protest, şi-a anulat vizita pe care trebuia să o facă, în curând, la Kiev – lucru pe care i l-a comunicat personal omologului său, pe care l-a întâlnit la Adunarea Generală a ONU.



    Cât despre comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice. E drept că predarea în limba ucraineană este o miză importantă în regiunile estice controlate de rebelii separatişti pro-ruşi, însă, nu puţini sunt cei care cred că actuala lege ar putea genera noi tensiuni şi instabilitate în ţară. Kievul a promis că atitudinea sa faţă de minorităţile naţionale nu se va schimba, că va corespunde obligaţiilor sale internaţionale şi va fi în concordanţă cu standardele europene.

  • Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016


    Aderarea României la spaţiul Schengen,
    în etape?





    Comisia Europeană
    sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
    ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
    Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
    a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
    trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
    etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
    României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
    rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
    reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
    timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
    criteriile tehnice ale aderării.



    Provocări pentru noul ministru român al Muncii



    Legea salarizării bugetarilor şi
    aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
    creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
    primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
    Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
    sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
    bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
    discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
    schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
    de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
    principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
    soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
    al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
    lei (760
    de euro). De acum
    inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
    din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
    serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.



    Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
    din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români



    În România, sindicaliştii
    din sănătate, au pichetat
    în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
    judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
    inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
    sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
    alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
    nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
    într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
    guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
    discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
    au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
    restructurarea schemei de personal.



    Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
    pentru primaria generală a capitalei Romaniei



    Liberalii, principala forţă de
    dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
    la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
    Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
    justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
    urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
    şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
    şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
    Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
    proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
    revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
    respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
    politică – Securitatea.



    Vizita în România a președintelui Ucrainei,
    Petro Poroşenko



    Autorităţile
    române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
    teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
    preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
    român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
    vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
    În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
    a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
    la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
    discutat şi
    posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
    modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
    premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
    că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
    reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
    semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
    transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
    dintre cele două ţări

  • România sprijină drumul european al Ucrainei

    România sprijină drumul european al Ucrainei

    Pe o singură voce,
    Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia României au condamnat categoric anexarea
    de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, precum şi rebeliune armată
    pro-moscovită din Donbas şi s-au pronunţat în permanenţă pentru
    respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Iar
    orientarea declarat pro-occidentală a actualei administraţii de la Kiev a
    focalizat dialogul bilateral asupra aspiraţiilor de integrare
    europeană ale acesteia.

    Aflat, joi, la Bucureşti, preşedintele
    Petro Poroşenko a primit noi asigurări din partea omologului său, Klaus
    Iohannis, că România e gata să sprijine statul vecin în procesul de reforme
    necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate odată cu semnarea, în 2014,
    a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul.

    Şeful statului român
    a apreciat că drumul european şi euroatlantic constituie o bază solidă pentru
    realizarea de progrese consistente şi în relaţia bilaterală. Klaus Iohannis: Am ţinut să îl asigur pe preşedintele Poroşenko astăzi de sprijinul
    ferm şi constant a României pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi
    independenţa Ucrainei. România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul
    de reforme interne necesare îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de
    asociere politică la Uniunea Europeană.

    Preşedintele Poroşenko a
    apreciat, la rândul său, că trebuie valorificate la maximum posibilităţile oferite
    de zonele de liber-schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, concomitent cu
    continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea energetică, care ar
    diminua dependenţa Kievului de gazele ruseşti. El a vorbit şi despre eficienţa
    luptei împotriva corupţiei din ţara sa, precondiţie esenţială a apropierii de
    Occident.

    Petro Poroşenko: Demonstrăm o abordare decisă şi paşi
    hotărâtori în lupta împotriva corupţiei. Decizia Comisiei Europene privind
    propunerea anulării regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni demonstrează
    că Ucraina a şi implementat 140 de puncte din lista de reforme, care au fost
    condiţii pentru a se lua o astfel de decizie, iar o mare parte dintre acestea
    se refereau la lupta împotriva corupţiei. Sunt convins că eficienţa luptei
    împotiva corupţiei în Ucraina este foarte importantă, esenţială pentru afaceri,
    pentru reforma sistemului judiciar şi pentru alte direcţii de dezvoltare a
    statului.

    În plan bilateral, cei doi şefi de stat au semnat un
    protocol care prevede relansarea lucrărilor Comisiei prezidenţiale mixte şi impulsionarea
    relaţiilor economice. De asemenea, preşedintele Iohannis a amintit că 60 de mii de ucraineni trăitori în
    România beneficiază din partea statului de un sprijin financiar de circa 1,6
    milioane de euro pe an şi a subliniat că şi Kievul trebuie să răspundă mai bine
    dorinţelor celor aproape jumătate de milion de români din Ucraina.

  • Jurnal românesc – 22.04.2016

    Jurnal românesc – 22.04.2016

    România
    este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar
    îndeplinirii angajamentelor asumate de asocierea la Uniunea Europeană. Este
    mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis i l-a transmis omologului
    ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Bucureşti.
    Cei doi şefi de stat au semnat un protocol care prevede relansarea Comisiei
    mixte prezidenţiale româno-ucraineană, prin intermediul căreia se doreşte o
    impulsionare a relaţiei bilaterale, în contextul în care coperarea economică nu
    se situează la nivelul dorit. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, trebuie
    folosite la maximum posibilităţile zonelor de liber schimb dintre Ucraina şi
    Uniunea Europeană, concomitent cu continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea
    energetică.




    Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni a devenit
    centru de pregătire în domeniul securităţii nucleare pentru toate ţările membre
    ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Documentul care îi conferă
    statutul a fost semnat de directorul general al agenţiei, Yukiya Amano, şi de
    ministul român al energiei, Victor Grigorescu. În baza lui, se vor organiza
    cursuri şi programe speciale de pregătire teoretică şi practică în situaţii de
    urgenţă. Directorul general al AIEA a făcut, în această săptămână, o vizită în
    România, unde a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi s-a întâlnit cu
    ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Cu acest prilej a fost reiterată
    aprecierea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pentru rolul activ şi
    contribuţia semnificativă a României la susţinerea priorităţilor agenţiei
    legate de utilizarea paşnică a energiei nucleare, cu respectarea celor mai
    înalte standarde de siguranţă, securitate şi neproliferare nucleară.




    Delta Dunării îşi recăpătă încă 1.000 de hectare de luciu
    de apă, suprafaţă pierdută prin desecările făcute în perioada comunistă.
    Proiectul de reinundare a unei zone din raza comunei Mahmudia a durat aproape
    patru ani şi este văzut ca un model de reconstrucţie ecologică. Specialiştii în
    probleme de mediu susţin că există şi avantaje economice ale acestuia, printre
    care creşterea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a producţiei
    meşteşugăreşti pe bază de stuf şi papură, la mare căutare în Occident.




    Proiectul de lege care obligă marile lanţuri de magazine
    să pună în vânzare cel puţin 51% produse româneşti urmează să intre la vot
    final în Camera Deputaţilor, săptămâna viitoare. Recent, documentul a primit
    aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Autorităţile
    şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să încurajeze economia proprie,
    prin promovarea mărfurilor autohtone. Potrivit ministrului agriculturii, Achim
    Irimescu, odată intrat în vigoare, actul normativ va deschide calea către hipermarketuri
    micilor producători, care până acum nu au avut acces la rafturi. Dacă va fi
    votată de plenul Camerei Deputaţilor şi promulgată de preşedinte, legea va
    putea intra în vigoare din toamnă.

  • Relaţiile româno-ucrainene

    Relaţiile româno-ucrainene

    La nici trei luni de la preluarea mandatului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitat, marţi, Ucraina vecină, pentru a reafirma sprijinul ferm al Bucureştiului pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea acesteia. Asemenea predecesorului său, Traian Băsescu, asemenea Guvernului, Parlamentului şi ministerului de Externe de la Bucureşti, noul şef al statului român a fost categoric în a dezavua acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse, care, acum un an, anexa peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei, iar ulterior sprijinea rebeliunea secesionistă din regiunile estice.



    Klaus Iohannis: Poziţia României este favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni al UE la adresa Federaţiei Ruse atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului de încetare a focului, de la Minsk, sau dacă situaţia din teren continuă să se degradeze.”



    La discuţiile de la Kiev cu omologul său, Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a confirmat că România doreşte, deopotrivă, aprofundarea relaţiilor bilaterale şi apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Amfitrionul i-a mulţumit, de altfel, explicit, pentru susţinerea parcursului european al ţării sale şi a amintit că România a fost primul stat care, anul trecut, a ratificat acordurile de asociere şi liber-schimb încheiate de Ucraina cu Bruxellesul.



    La conferinţa comună de presă, preşedintele Poroşenko a dezvăluit: Avem contracte cu 11 state din UE, şi nu vreau să menţionez pe nimeni în mod special, pentru livrarea de armament defensiv. Am convenit, de asemenea, cu mai multe ţări stagii de pregătire pentru militarii armatei ucrainene, iar la Berlin şi astăzi, împreună cu preşedintele Iohannis, am căzut de acord ca soldaţii noştri răniţi să fie trataţi în Germania şi România.”



    N-ar fi, de alfel, prima oară când victimele violenţelor din Ucraina ajung în spitalele româneşti. La începutul lui 2014, tot din considerente umanitare, au fost internaţi la Bucureşti oameni răniţi în represiunea dezlănţuită de fostul regim filorus contra manifestanţilor pro-occidentali de la Kiev.



    Citat de trimisul Radio România la Kiev, Poroşenko a mai spus că este analizată posibilitatea creării unei linii aeriene directe Kiev — Bucureşti şi că au fost abordate şi dosarele micului trafic de frontieră şi eliminării vizelor pentru cetăţenii ucraineni ce călătoresc în Europa. Asemenea iniţiative sunt, toate, în măsură să consolideze încrederea bilaterală.



    De la disputa, tranşată de Curtea Internaţională de Justiţie, în favoarea României, la drepturile celor aproape jumătate de milion de etnici români din vestul Ucrainei, de la ideea fostelor administraţii de la Kiev de a amenaja un canal artificial în Delta Dunării, cu grave consecinţe asupra mediului, la recuperarea investiţiilor făcute de Bucureştiul comunist în fostul combinat sovietic de la Krivoi Rog, nu totul a funcţionat, în timp, fără greş în raporturile româno-ucrainene. Cooptarea Ucrainei pe orbita occidentală şi adoptarea, la Kiev, a valorilor europene ar fi, de aceea, un câştig nemijlocit şi pentru România.

  • Ucraina alege democraţia

    Ucraina alege democraţia

    Previzibile, fiindcă sondajele privind intenţiile de vot indicau, deja, limpede că electoratul ucrainean a basculat masiv spre formaţiunile pro-europene, rezultatele alegerilor de duminică pentru Parlamentul de la Kiev au fost salutate la unison în Occident. Nostalgicii Uniunii Sovietice sau adepţii fostului preşedinte rusofil Viktor Ianukovici devin minoritari pe băncile Radei. Şi, pentru prima dată după proclamarea independenţei, în 1991, comuniştii nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente şi nu mai sunt reprezentati în Legislativ.



    Statele Unite, Uniunea Europeană, precum şi ţările membre ale acesteia au subliniat atât corectitudinea organizării scrutinului, cât şi deznodământul acestuia.



    Şi la Bucureşti, principalii responsabili politici au aplaudat alegerea europeană a celui mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii României. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că România va rămâne un partener loial al Ucrainei pe drumul integrării europene, despre care a spus că e extrem de dificil, dar reprezintă singura opţiune corectă. Rezultatul alegerilor legislative este un semnal clar că poporul ucrainean rămâne unit în dorinţa sa de pace, democraţie şi unitate naţională — apreciaza şi ministerul român de Externe. Diplomaţia de la Bucureşti notează că, în pofida situaţiei de securitate dificile în care s-a desfăşurat scrutinul, din cauza obstrucţiilor din partea aşa-ziselor autorităţi din regiunile separatiste şi din Crimeea, responsabilii ucraineni au reuşit să asigure desfăşurarea unui proces electoral transparent şi corect. MAE român îşi exprimă încrederea că rezultatele acestor alegeri parlamentare vor crea condiţiile necesare pentru coagularea, în Ucraina, a unei coaliţii guvernamentale pro-europene solide, în măsură să acţioneze cu consecvenţă şi fermitate.



    Orientată, în sfârşit spre Vest, Ucraina va trebui, însă, să-şi gestioneze pe mai departe cele mei fierbinţi dosare în Est.



    Potrivit analiştilor, noua majoritate din Parlament e favorabilă unei ofensive mai dure contra separatiştilor proruşi din Donbas, unde, începând din aprilie, luptele s-au soldat cu peste 3.700 de morţi. Moscova a declarat că va recunoaşte alegerile programate pe 2 noiembrie de către separatiştii din estul Ucrainei pentru conducerea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk.



    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a avertizat, de altfel, că aceste pseudo-alegeri pun în pericol întregul proces de pace şi contravin flagrant acordurilor de la Minsk, unde Kievul şi secesioniştii conveniseră asupra unui armistiţiu fragil şi de nenumărate ori încălcat.