În perioada 14-24 septembrie 2023 Chișinăul găzduiește sub genericul Atât de aproape” cea de-a VIII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești. Interviu cu regizorul Petru Hadârcă, director al TNME – Teatrul Național Mihai Eminescu, din Chișinău, organizator al evenimentului.
Despre deportări, într-o lună iulie (74 de ani de la cel de-al doilea val de deportări staliniste din Basarabia: 5 – 6 iulie 1949) — un omagiu adus de echipa Teatrului Național Mihai Eminescu” din Chișinău victimelor deportărilor staliniste; Calendar bogat de evenimente la ICR Mihai Eminescu” din capitala Republicii Moldova, ce cuprinde evenimente de anvergură, tradiționale, dar și în acord cu cerințele timpului prezent, centrate pe conservarea și promovarea valorilor românești pe ambele maluri ale Prutului.
Participă: Monica Babuc, director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu” de la Chișinău și Petru Hadârcă, director al TNME – Teatrul Național Mihai Eminescu” din Chișinău, regizor şi scenarist, alături de Mariana Onceanu, al spectacolului Dosarele Siberiei” cu care s-a încheiat pe 6 iulie 2023 stagiunea 102-a a TNME.
Turneul Unirii Teatrul românesc: Iași, București, Chișinău continuă. În perioada 25-29 martie 2023 vor urca pe scena Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău actorii Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași și ai Teatrului Național I. L. Caragiale București.
Interviu cu regizorul Petru Hadârcă, director al TNME.
Teatrul
Național Mihai Eminescu din Chișinău, în Turneul Unirii -Teatru românesc la
Bucureşti, Iaşi şi Chişinău. Interviu cu regizorul Petru Hadârcă,
directorul TNME.
Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, la Festivalul național de teatru 2022 (ediția 32, 5-13 noiembrie 2022).
Interviu cu Petru Hadârcă, director al TNME (Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău), cel care semnează regia şi adaptarea textului piesei Capcana după Fuga de Mihail Bulgakov, prezentată marţi, 8 noiembrie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.
Interviu cu regizorlu Petru Hadârcă, directorlu a Teatrului Național “Mihai Eminescu” di Chișinău, organizatorlu a evenimentului, andreptu și cu agiutorlu a Ministerlui ali Cultură, Educație și Cercetari ditu Republica Moldova, a Ministerlui ali Cultură și Identitati Națională ditu România, a Institutlui Cultural Român di București și Chișinău și a Biroului de Coopearare ali Elveție tru Republica Moldova.
“Artiştilli tră irini, libirtate, nădie” easti motto-ulu a ediţillei de anlu aestu a Reuniunillei Teatrilor Naționali Românești di Chișinău ti cari zburămu tamamu tora cu directorlu a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” di Chisinau nicukirlu si organizatorlu a aluştui evenimentu de tradiţie.
Regizorlu Petru Hadărcă easti deadunu cu noi. Ghini n-aflămu, diznău !
Petru Hadărca — Haristusescu tră căliseari ! Si tamamu mindueamu tră aţea că spusitu pi motto-ulu pi cari ălu lansămu la editia a VII–a a Reuniunillei Teatrilor Naţionale si ñi-aduş aminti ună spuneari a unlui mari politician, a unlui analtu funcţionar de Moscova pe cari ăl cunuştem tuţ, Rogojin, cari spunea nica ditu 2015 că “noi nu avem ananghi di tancuri tra s’himu nicukiri Chisinau” si ia că şi adză escu ahănda căndăsitu că alumta aţea marea s’duţi nai ma pţănu la noi, tru Basarabia toradioară, nu pi terenu militar şi aestă easti tru sinidisea a oamiñiloru şi minduescu că rezultatul va s’hibă apufusitu di un model mental ali cultură cătă cari va s’ndreaptă publiclu largu. Ti aţea, proiectul Reununiunillei Teatrilor Naţionale Româneşti la Chisinău cari agiumsi tora la aestă ediţie şi mi hărsescu că agiumsi normalitate şi easti di cabaia kiro ună traditie, s-amintă tru 2014 atumţea căndu băgămu tru practico cu llirtatlu Ion Caramitru aţea alăxeari di turnee anamisa di aţeali daua teatri, Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” di Bucuresti şi Teatrul “Mihai Eminescu” di Chisinău, cumu ghini spunea llirtatlu Ion Caramitru “ adi s’intră pi stenă Caragiale şi Eminescu şi s-amintă atumţea pritu ună diplo vreari, pritu ună provocari. Prota ţănea di turlia estetică şi di sinferlu a nostru profesionalu tra s’himu ligaţ cu minarea teatrală ditu România, cu proţesele teatrale ditu lume si tra s’dămu silă a lucărlui teatralu ditu Republica Moldova. Si ia că vini aţelu sticu di oară tru 2014 si deapoa tru 2015 candu prota ediţie a reuniuniunillei teatrilor nationale, neise agiumsi aşi cumu spun spectatorlli si nu maş, că easti unu di nai ma di simasie evenimente teatrale a anlui tru Chisinău. Reuniunea a Teatrilor Nationale Românesti nă aduţi un modelu valoric tră noi, tră societatea română si tră româñilli di iuţido.
Roxana Ioegulescu Bandrabur — Si cari, tră doilu an arada s’hărseaşti di Analtulu Patronaju Prezidenţialu durusitu di prezidenta ali Republică Moldova, Maia Sandu si di prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis.
Petru Hadărcă – Aesta easti ună tiñie tră noi şi nă ascumbuseaşti nica ş-ma multu, aţea turlie că spectacolele aleapti ti editia a VII–a s’hibă nai cama avuti. Ghini ma, di arada teatrele nationale, tut kirolu la Chisnău, yin cu spectacole premiate la Gala a Premiilor UNITER, premiati la alti festivaluri importante internaţional. Si yin numi avdzăti a teatrului românescu. Suntu regizori mări, spectacole realizate de Silviu Purcărete, di Radu Afrim, di Claudiu Popa di Cristian Hadji-Culea suntu spectacole cu actori muşeaţ, mări actori. Maia Morgenstern va u avem anlu aestu tru “Casa di la hoară” un spectacol a Teatrului Naţional di Bucureşti.
Sunt gaereţ fapti nu maş di mini ama şi di managerlli de teatru şi anlu aestu maxus va s’haristusescu a aţiloru doi ministri ali Cultură emu di Bucuresti emu di Chişinău cari agiutară financiar posibilitatea tra s’yină teatrile la Chisinau tră un şcurtu kiro di dauă stămăñi ahătu cătu va s’ţănă Reuniunea a Teatrilor Naţionale.
Roxana Iorgulescu Bandrabur — Dimecu tamamu perioada anamisa di 15 di yismăciuni şi 28 di yismăciuni.
Petru Hadărcă — Aţea ţi lipseaşti s’cundilleamu easti că pi ningă ministerili tră cultură easti si soţlu a nostru comun Institutlu Cultural Român a curi lli-aduţemu haristuserli ţi ălli si cadu. A deapoa ti prota oară anlu aestu eavemu ună premieră absolută tru sinlu a fumeallillei teatrilor nationale românesti, neise călisimu si Teatrul Naţional Academic “Ivan Franco” di Kiev cari si el fu thimilliusitu tamam aoa şi 100 di añi, idyea cum şi teatrul a nostru.
Va s’hibă aoa tru dzuua di 26 di yismăciuni cu un spectacol premiat, cu un premiu mari, la un festival International ditu Europa, di Budapesta, anlu tricutu cu spectacolu “Coriolanus” di Shakespeare. Si lli-aştiptămu cu emoţii tuţ atelli cari dimăndară că va s’yină anamisa di noi.
Roxana Iorgulescu Brandabur — Suntu 17 di teatre de pi dauli mealuri a Prutlui cadealihea că şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” ţi lu adusitu aminti deaneavra ama si Teatrul Naţional Radiofonic maca tut himu la Radiodifuziunea Română, 24 di spectacole tru sălliurli di teatru, 9 audiţii a spectacolilor radiofoniţi, lansări di carti, proiecţii di filmu, ia că nu nă dănăsimu maş la filmu, expozitii di cadhuri, atelieri, master class-uri, evenimente online muabeţ şi alti ahtări. Dimecu cum spusitu un regal.
Petru Hadărcă — Haristusecu că adusitu aminti di Teatrul Naţional Radiofonic easti prezentu di la prota ediţie si cu cari avemu andreaptă achicăseri culturale de añi di dzăli, cu distributie di pi dauli mealuri a arăului Prutu si cu actori ahăt di la Teatrul di Chisinău ama si di la teatrili naţionale ditu România. Un argumentu furteaţă căţe cultura, teatrul, di multu kiro u freadzi telea anţăpătoasă de la Prut…
Neise, u feaţimu Unirea. Aşi cum aţelli doi ministri tru ună conferinţă de presă, dl. Lucian Romaşcanu si dl Sergiu Prodan dzăţea: “Himu maş ună cultură cu doi miniştri aşi şi noi, io dzăcu că himu maş unu teatru românesc ahăt aţelu di Chisinau, pănă Timişoara, pănă Oradea, actorlli zburăscu idyea limbă, atea muşeata tru sţenă, limba româna, zborlu al Nichita Stănescu, “patrida-a noastră easti limba română, nu maş …”.
Roxana Iorgulescu Bandrabur — Domnule Hadărcă vă oru s’aveţ aesti dzăli mplini di harauuă, tră atea că vă si cadi pănu di mardzină, ti gaeretea mutrinda unu ahtari evenimentu. Vă haristusescu, multu di multu !
Petru Hadărcă — Vă haristusescu, multu di multu, nica nă oară. Mi hărsiiu multu şi avui mari miraki s’vă avdu, s’nă lomu di limbă.
Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur
Armânipsearea: Taşcu Lala
Reuniunea
teatrelor naționale românești de la Chișinău se desfășoară în perioada 15 – 28
septembrie 2022 și reunește teatre de pe ambele maluri ale Prutului.
Interviu
cu regizorul Petru Hadârcă, director al Teatrului Național Mihai Eminescu din
Chișinău, organizator al evenimentului, realizat și cu sprijinul Ministerului
Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului
Culturii și Identității Naționale din România, al Institutului Cultural Român
din București și Chișinău și al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica
Moldova.
O scenă a memoriei — 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”, un film documentar de lung metraj dedicat istoriei unui simbol identitar al neamului românesc din stânga Prutului. Participă: Petru Hadârcă. director al Teatrului Național Mihai Eminescu” din Chișinău, regizorul documentarului, Virgiliu Mărgineanu, producător al filmului, președintele Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova și Viorica Chircă, Artistă a Poporului, actriță care și-a dedicat 60 de ani de viață scenei Teatrului Național Mihai Eminescu”.
Centenarul Teatrului Naţional Mihai Eminescu Chişinău a fost sărbătorit prin proiecţia, la Teatrul Naţional Bucureşti, a documentarului O scenă a memoriei, regizat de marele regizor şi actor din Republica Moldova Petru Hadârcă. Am discutat cu artistul basarabean.
După eveniment am stat de vorbă cu Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă.
Gazdă a evenimentului a fost Teatrul Naţional Bucureşti. Am realizat un interviu cu directorul general interimar al TNB, actorul Mircea Rusu.
Următorul interlocutor a fost preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.
În perioada 15-26 septembrie, are loc, la
Chișinău, Reuniunea Teatrelor Naționale românești, sub înaltul patronaj al
președințior României și Republicii Moldova. Ideea acestui festival aparține
directorilor Teatrelor Naționale din Chișinău și București, Petru Hadârcă și
Ion Caramitru care au făcut posibilă desfășurarea primei ediții, în 2014.
Das Nationaltheater Mihai Eminescu“ aus Chişinău war vom 19.-27. Januar auf Rumänien-Tournee, im Rahmen des Projekts Rumänisches Theater in Bukarest, Iaşi und Chişinău“. Das Projekt wurde auf Initiative des Chişinău-Nationaltheaters gestartet — 2014 eröffnete das Chişinău-Nationaltheater mit seinen Aufführungen die Spielzeit des Bukarester Nationaltheaters. Eine Woche später präsentierte das rumänische Nationaltheater einige Aufführungen auf der Bühne des Nationaltheaters in Chişinău. Dieser Tournee-Austausch ist inzwischen Tradition geworden, sagte uns der Schauspieler und Regisseur Petru Hadârcă, Direktor des Nationaltheaterrs Mihai Eminescu“ aus Chişinău:
Dieses Projekt war und ist weiterhin ein großer Erfolg. In der Regel kommen wir nach Bukarest in der Woche um den 24. Januar, wenn in Bukarest und Iaşi die Vereinigung der Fürstentümer Walachei und Moldau von 1859 gefeiert wird. Und in der Woche um den 27. März, wenn die Vereinigung Bessarabiens mit Rumänien gefeiert wird, kommen die Nationaltheater aus Bukarest und Iaşi nach Chişinău. Theater kennt keine Grenzen — wir haben rumänisches Theater in Bukarest, Iaşi, Chişinău, denn auf all diesen Bühnen wird auf Rumänisch gespielt. Wie der Dichter Nichita Stănescu sagte: ‚Unsere Heimat ist die rumänische Sprache.‘“
Das Nationaltheater Mihai Eminescu“ aus Chişinău präsentierte in Bukarest und Iaşi drei erfolgreiche Aufführungen aus seiner jüngsten Spielzeit. Die Aufführung În ochii tăi fermecători“ (In deinen zauberhaften Augen“), Regie Alexandru Vasilache, ist eine Bühnenadaption nach einigen Novellen des rumänischen Schriftstellers Gib Mihăescu, der in der Zwischenkriegszeit Mitglied im künstlerischen Komitee des Chişinăuer Nationaltheaters war. Die anderen zwei in Bukarest aufgeführten Premieren waren Aveţi ceva de declarat?“ (Etwas zu verzollen?“) von Georges Feydeau, Regie Petru Hadârcă und Casa Mare“ (Das große Haus“) des moldauischen Autors Ion Druţă, Regie Alexandru Cozub.
Die Schauspieler des Nationaltheaters Chişinău spielen nur auf Rumänisch, und ihr Repertoire enthält Stücke aus der internationalen Dramatik. Theaterintendant Petru Hadârcă dazu:
Wir suchen uns vor allem Themen aus, die uns naheliegen, Themen, die eine direkte Verbindung zu Chişinău oder Bessarabien haben. Wir sind ein Nationaltheater und 80% unserer Aufführungen sind Inszenierungen moldauischer Dramatiker. Wir versuchen, auf den Geschmack aller Kategorien von Zuschauern zu kommen. Wir haben auch eine Aufführung mit jungen Schauspielern unseres Theaters zu einem harten, dramatischen Kapitel aus der Geschichte der Republik Moldau. Die Produktion »Copiii foametei« (»Kinder der Hungersnot«) ist eine Inszenierung nach Zeitzeugnissen, gesammelt von Alexei Vakulovski. Es geht um die Hungersnot von 1946–1947, während des Kommunismus in der ehemaligen Sowjetrepublik Moldau. Damals waren etwa 500.000 Bessarabier verhungert — es war eine für uns besonders schmerzhafte Zeit. Ich schaue mir das Publikum an — das sind ältere Leute, die diese Erfahrung als Kinder erlebt haben, und die Aufführung mit besonderem Interesse verfolgen, weil sie die Erinnerung wachhalten wollen. Unser Publikum in Chişinău kann ich nicht genug loben. Wir bewundern und lieben unser Publikum, genauso wie das Publikum uns Schauspieler liebt. Und da wir von Schauspielern reden: In unserer Gesellschaft gibt es zurzeit sehr viele sogenannte Schauspieler, die sich im Fernsehen oder im Parlament zur Schau stellen. Wir, die echten Theaterschauspieler, lachen diese falschen Komödianten aus — sie machen ein großes Theater in unserer Gesellschaft, während wir uns die Mühe geben, auf der Theaterbühne natürlich zu bleiben.“
Während der Bukarester Tournee hielt Petru Hadârcă auch die Konferenz Die Dokumente — eine unschlagbare Macht gegen historische Spekulationen. Das Nationaltheater in Chişinău — die Etablierung einer rumänischen Kultureinrichtung im Sinne der Großen Vereinigung von 1918“. Im Rahmen der Konferenz wurden auch zwei Bände mit Dokumenten aus dem Bukarester Nationalarchiv und aus dem Archiv der Bibliothek der Rumänischen Akademie über die Geschichte des Nationaltheaters in Chişinău vorgestellt, und zwar Die Genese des Nationaltheaters in Chişinău: 1918–1960“ von Iurie Colesnic und Eine Chronik des Chişinăuer Nationaltheaters »Mihai Eminescu«: 1918–1930“, herausgegeben von Petru Hadârcă, Schauspieler, Regisseur und Direktor des Nationaltheaters Mihai Eminescu“. Mehr dazu von Petru Hadârcă:
Jedes Mal, wenn ich an diese Dokumente denke, freue ich mich wie ein Kind: Im Archiv entdeckte ich die Urkunde über die Einrichtung des Chişinău-Nationaltheaters vom Oktober 1921, mit dem Briefkopf des Theaters und dem Stempel »Das Nationale Theater in Chişinău«. Das ist unglaublich! Zur Zeit des sowjetischen Regimes behaupteten die Historiker, das Theatergebäude sei zwischen 1953-1954 von zwei sowjetischen Architekten gebaut worden. Aber die Dokumente, die ich im Archiv fand, sind Zeugnisse einer ganz anderen Geschichte. 1930 war das Theatergebäude bereits errichtet, nach einem Projekt, das dem Bukarester Athenäum sehr ähnlich war. In den Dokumenten stehen Berichte über Erfolge des Nationaltheaters in Chişinău in der Zwischenkriegszeit, über Themen, die bis 1990 in der ex-sowjetischen Republik Moldau Tabu waren. Und sogar nach 1990. Jetzt, nach der Veröffentlichung dieser Bände, gab es mehrere Angriffe seitens einer gewissen moldauischen Presse. Diese sogenannten Journalisten, die uns angreifen, haben ihren eigenen Standpunkt, sie wollen die Wahrheit vertuschen, sie haben die Geschichtsprüfung nicht bestanden. Was ich in diesen Büchern gesammelt habe, macht mich stolz: Ich freue mich, sagen zu können, dass das Nationaltheater in Chişinău eine sehr schöne Geschichte hat. Bis jetzt wusste man nicht, wieviele Spielzeiten es in unserem Theater gab. Zum ersten Mal konnte ich stolz verkünden: Dieses Jahr führen wir unsere 95. Spielzeit.“
Das Theater Mihai Eminescu“ aus Chişinău präsentierte seine Aufführungen in zwei Sälen des Bukarester Nationaltheaters: im Großen Saal, mit 940 Plätzen, und im Studio-Saal, mit 500 Plätzen. Auch wenn es ein Nationaltheater ist, werden nur 80% der Ausgaben vom Staatshaushalt finanziert; die restlichen 20% kommen vom Kartenverkauf und von privaten Finanzierungen.
Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău a
organizat, între 19 şi
27 ianuarie 2017, un nou turneu în România, în cadrul proiectului Teatru românesc la
Bucureşti, Iaşi şi Chişinău. Este vorba despre un proiect început la
iniţiativa teatrului din Republica Moldova, care, în 2014, a deschis cu
spectacolele sale stagiunea Naţionalului bucureştean. O săptămână mai târziu,
TNB mergea la Chişinău pentru a prezenta, la rândul său, o săptămână de teatru
românesc.
Acest schimb de turnee a devenit
tradiţie şi normalitate, spune actorul şi regizorul Petru Hadârcă, directorul
Teatrului Naţional Mihai Eminescu: S-a bucurat şi continuă
să se bucure de succes. Spectatorii aşteaptă, atât la Chişinău, cât şi la
Bucureşti. Noi venim de obicei în săptămâna când se sărbătoreşte Unirea
Principatelor Române, la Bucureşti şi la Iaşi. Iar în săptămâna Unirii
Basarabiei cu ţara, la 27 martie, vin Teatrul Naţional din Bucureşti şi Teatrul
Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi la Chişinău. Teatrul nu are nevoie de
frontiere. E teatrul românesc Bucureşti – Iaşi – Chişinău. Se joacă în limba
română. Vorba lui Nichita Stănescu, patria noastră este limba română
Teatrul Naţional Mihai Eminescu din
Chişinău a prezentat la Bucureşti şi Iaşi trei spectacole de succes, dintre cele mai recente producţii: În ochii tăi
fermecători, în regia lui Alexandru Vasilache, o dramatizare după nuvelele lui
Gib Mihăescu (1894 – 1935), scriitor român care a fost într-o perioadă membru
al comitetul artistic al Teatrului Naţional din Chişinău. Celelalte două
premiere aduse în turneu în România au fost Aveţi ceva de declarat?, de
Georges Feydeau, în regia lui Petru Hadârcă şi Casa Mare de Ion Druţă, în
regia lui Alexandru Cozub.
Actorii
Teatrului Naţional din Chişinău joacă numai în limba română, iar repertoriul
are la bază piese din dramaturgia universală. Directorul Petru Hadârcă:
În primul rând, încercăm să abordăm teme legate de noi – de Chişinău, de
Basarabia. Fiind teatru naţional, 80 la sută sunt piese din dramaturgia
naţională. Încercăm să fim aproape de gustul tuturor categoriilor de
spectatori. Avem şi un spectacol realizat de tinerii actori ai teatrului, pe o
temă dură, dramatică din istoria neamului, după mărturiile adunate de Alexei
Vakulovski – Copiii foametei. Un spectacol în care este vorba despre foametea
din ’46 – ’47, din vremea comuniştilor, când şi-au pierdut viaţa cam 500 de mii
de basarabeni. Sigur că e dureros. Şi mă uit la public. Sunt spectatori care au
trecut prin acea experienţă. Erau copii atunci. Şi vin cu interes la acest
spectacol. E un exerciţiu de memorie. Am cuvinte de laudă pentru spectatorii de
la Chişinău. Avem un public deosebit, pe care îl iubim, aşa cum ne iubeşte şi
el pe noi. În societate sunt alţi actori, care ne-au furat pâinea şi se dau în
spectacol pe la televiziuni, pe la tribuna Parlamentului. Şi râdeam cu actorii
că ei joacă teatru, în timp ce noi, pe scenă, e important să nu jucăm teatru,
să fim naturali.
În timpul
turneului de la Bucureşti, Petru Hadârcă a susţinut şi conferinţa Documentele
– o putere imbatabilă în faţa speculaţiilor istorice (Teatrul Naţional din
Chişinău – edificarea unei instituţii de cultură românească în temeiul actului
Unirii de la 1918). În cadrul conferinţei au fost lansate şi două volume care
conţin documente din istoria teatrului din Chişinău, adunate de la Arhiva
Naţională din Bucureşti şi Biblioteca Academiei Române. Este vorba despre
Geneza Teatrului Naţional din Chişinău: 1818-1960 de Iurie Colesnic şi O
cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău: 1918-1930, îngrijit
de regizorul şi actorul Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Naţional
Mihai Eminescu. Petru Hadârcă: De fiecare dată când mă
gândesc la acele acte, mă cuprinde bucuria unui copil, pentru că am descoperit
în arhivă actul creării Teatrului Naţional, din octombrie 1921, cu foaia de antet
a teatrului şi cu ştampila Teatrul Naţional din Chişinău. E ceva nemapomenit!
Pentru că, în perioada sovietică, istoricii spuneau că clădirea teatrului ar fi
fost construită în 1953 – 1954 de către doi arhitecţi sovietici. Ori, actele pe
care le-am găsit vorbesc despre o cu totul altă istorie. În 1930, teatrul era
deja ridicat, proiectat asemenea Ateneului de la Bucureşti. Se vorbeşte despre
cu totul alte succese pe care le-a avut teatrul în perioada interbelică, despre
anumite lucruri care erau teme tabu până în 1990. Şi chiar şi după 1990. Şi
acum, după ce au apărut aceste cărţi, o anumită presă a început deja să atace,
să combată din punctul lor de vedere, pentru că mai sunt repetenţi la memorie,
repetenţi la istorie… Ceea ce am adunat în aceste cărţi mă face să spun cu
mândrie şi cu bucurie că Teatrul Naţional a avut o istorie foarte frumoasă. E
pentru prima dată, anul acesta, când am spus a câta stagiune este, pentru că nu
se ştia până acum. Pentru prima dată, am anunţat a 95-a stagiune.
Teatrul Mihai
Eminescu din Chişinău îşi prezintă spectacolele în două săli: Sala Mare, cu
400 de locuri, şi Sala Studio, cu 100 de locuri. Deşi este teatru naţional,
doar 80 la sută din buget este subvenţie de la stat, restul banilor provenind
din vânzarea biletelor şi finanţare privată.
Eroina Primului Război Mondial, românca Ecaterina Teodoroiu este personajul principal al celei mai noi piese care va avea, curând, premiera la Teatrul Radiofonic. Regia este semnată de Petru Hadârcă, director al Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău.
La București și Chișinău, se prefigurează un eveniment cultural de excepție: doua teatre naționale, I.L Caragiale din București și Mihai Eminescu din Chișinău își vor deschide, anul acesta, stagiunile în deplasare, la frații și surorile de dincolo și de dincoace de Prut. Cunoscutul actor, regizor și director al Naționalului din Rep Moldova, Petru Hadârcă este, acum, în prim-planul ediției, la Reporter RRI.