Tag: Petru Lucaci

  • Expoziţia personală Samy Briss „Mémoires”

    Expoziţia personală Samy Briss „Mémoires”

    Prima expoziţie retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului francez evreu de origine română Samy Briss la Bucureşti, Mémoires”, poate fi vizitată până la 12 octombrie, la ARCUB — Hanul Gabroveni.



    Personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, Samy Briss s-a născut la Iaşi, nordestul României, pe 18 mai 1930. În 1958, asemenea multor intelectuali români, Samy Briss devine una dintre victimele valului de realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959, după ce prima sa expoziție de pictură la București a fost interzisă.



    După o lungă călătorie prin Europa, ajunge la Haifa. Până în 1970, participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate, însă prima colaborare cu adevărat importantă vine la începutul anului 1971: Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Urmează primele sale expoziții în Franţa, în Statele Unite, apoi în întreaga lume.



    În 2019, ca recunoaştere a artei şi a aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, guvernul francez îi acordă titlul de Chevalier des Arts et des Lettres.



    După 12 ani de la prima sa expoziţie în România, organizată la Galeriile de Artă Dana” din Iași, în 2011, Briss se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi desen. Mémoires”, itinerată acum la Bucureşti, după întâlnirile cu publicul din Oradea, Cluj-Napoca şi Iaşi, este cel mai amplu demers dedicat artei lui Samy Briss în România, expoziția cuprinzând, de asemenea, repere din viaţa personală a artistului: fotografii, invitaţii, documente, scrisori, extrase din presă, precum și afişul expoziţiei interzise în România în timpul comunismului şi câteva dintre lucrările de pictură din acea expoziție interzisă.



    Am stat de vorbă la vernisaj cu marele artist nonagenar.






    Curatoarea expoziţiei este Adina Renţea, care ne-a dezvăluit cum a fost pregătit acest eveniment cultural de anvergură.






    Am discutat la vernisajul expoziţiei Samy Briss şi cu Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România.






  • „Artă Plastică Contemporană din România” la Căminul Artei

    „Artă Plastică Contemporană din România” la Căminul Artei

    La Bucureşti s-a vernisat ultima expoziţie din cadrul ediţiei a doua a proiectului Artă Plastică Contemporană din România”. Evenimentul reunește pe simeze 71 de artiști, nume de referință ale artei plastice contemporane româneşti. Curatori sunt artiştii plastici Ami Vasilescu și Horia Gherghina.



    Expoziția de la Centrul Artelor Vizuale este a şaptea din cadrul ediţiei a doua a proiectului, care a debutat în 2020, chiar înainte de pandemie, în Germania. Celelalte 6 expoziții au avut loc Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Botoșani — Galeriile de artă Ștefan Luchian, Muzeul Municipal ,,Regina Maria” din Iași și Muzeul de Istorie din Târgoviște.



    Proiectul Artă Plastică Contemporană din România”, iniţiat de Ami Vasilescu, promovează artiștii români și arta românească contemporană printr-o serie de expoziții itinerante, la care sunt invitaţi şi artişti plastici din filialele din oraşele în care sunt expuse lucrările din proiect.



    Am stat de vorbă cu artista plastică Ami Vasilescu.






    La vernisaj a fost prezent preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Petru Lucaci, cu care am vorbit despre expoziţie, dar şi despre arta în pandemie.







    Artă

  • Museum für Zeitgenössische Kunst wartet mit Überraschungen auf

    Museum für Zeitgenössische Kunst wartet mit Überraschungen auf

    Gut zwei Monate nach der Schlie‎ßung der Museen nimmt das Leben seinen Lauf wieder. Das Nationale Museum für Zeitgenössische Kunst (MNAC) öffnet seine Tore für das breite Publikum wieder und lädt die Besucher ein, die extra für sie vorbereiteten Überraschungen zu entdecken. Călin Dan ist der Museumsleiter. Er erzählte uns über die Wiedereröffnung des Museums:



    Wir erwarten unsere Gäste mit mehreren Überraschungen. Zweimal im Jahr veranstalten wir zwei sogenannte Monster-Vernissagen. Bei dieser Gelegenheit werden praktisch alle Stockwerke des Museums neu umgestaltet. Zweimal pro Jahr bringen wir 5–6 neue Ausstellungen ins Haus, abgesehen von den permanenten Ausstellungen, wo wir jeweils einen Teil ändern, anlässlich der Saison-Vernissagen. Dieses Jahr geht es um den Schlamassel, den wir heuer erlebten und den wir bekämpfen möchten. Unser Museum liegt direkt hinter dem Parlamentspalast, vor dem Gebäude befindet sich ein ungepflegtes Grundstück. Dort leben viele Wildvögel und Hasen. Die Vernissage wird daher unter freiem Himmel stattfinden. Es ist ein Experiment, das wir den Besuchern vorschlagen.“




    Ein Experiment der Neuerfindung — könnte man sagen. Denn in Wirklichkeit geht es um die Nähe zur Kunst sowie um die Nähe zwischen den Menschen, soweit gestattet unter den heutigen Umständen. Die neue Expo-Saison MNAC 2020 startet nämlich unter dem Motto Kunst als soziales Bindeglied“. Die Ausstellungen können unter Berücksichtigung der derzeitigen Sicherheitsvorkehrungen besichtigt werden. Mehr Informationen zu den angebotenen Ausstellungen lieferte uns der Leiter des Museums, Călin Dan:



    Direkt am Eingang befindet sich ein riesiges Kunstwerk, das Malerei und Installation zusammen bringt. Der Autor ist Petru Lucaci, Universitätsprofessor und Vorsitzender des Verbands der Bildenden Künstler in Rumänien und gleichzeitig ein alter Freund des Museums. Im Saal nebenan, dem Marmorsaal, werden unsere Gäste eine Mega-Installation eines Künstlers aus Cluj (Klausenburg), Radu Comşa, bewundern können. Er ist ein weniger bekannter Künstler, als, sagen wir mal, Ghenie, aber sein Kunstwerk wird mit Sicherheit für Sensation sorgen. Im ersten Stock befindet sich die grundlegende Ausstellung der Sammlung, nämlich »Ein Blick auf die Geschichte«. Die Sammlung wurde um viele neue Werke erweitert, daher fordere ich unsere treuen Gäste auf, die Ausstellung nicht zu meiden, denn sie hat viel Neues anzubieten. Im dritten Stock bringen wir einen Rückblick auf die Kunst von Iulian Mereuţă. Er war ein rumänisch-französischer Künstler, der leider vor ein paar Jahren verstorben ist. Seine Kunstwerke werden in drei Räumen ausgestellt. Es ist eine gute Gelegenheit, den Künstler tiefgründig kennenzulernen. Im vierten Stock werden die Besucher den luxemburgischen Künstler Filip Markiewicz anhand einer persönlichen Ausstellung kennenlernen. Das nette und gemütliche Café präsentiert die Vorschläge, die wir anlässlich unseres Preisausschreibens zur Förderung unserer Sichtbarkeit lancierten. Es ging um ein Projekt in Zusammenarbeit mit dem Kaffeehaus, mit dem Ziel, die im Café verwendeten Becher zu personalisieren. Im Treppenhaus können die Graffiti-Werke bewundert werden, die im Rahmen des Projekts »Urban Steps« von berühmten Grafitti-Künstlern gemalt wurden.“




    Das Kunstwerk von Petru Lucaci hei‎ßt Material-Scapes“. In seinem Projekt denkt der Künstler die Symbolik der Gegenstände in seinem Umfeld um und schlägt die Konstruktion neuer dinglicher Landschaften“ vor. Der Künstler gestaltet den Raum um, indem er den herumliegenden Gegenständen neue Bedeutungen und Konnotationen zuordnet, als sie ursprünglich hatten.



    Die von Radu Comşa vorgeschlagene Ausstellung trägt den Namen: Reduktionistische Auseinandersetzung in vier Farben“. Die Malerei beschränkt sich nicht auf die Leinwand. Der Künstler versucht das eigene Setting aufzubauen. Dabei weist er permanent auf eine spielerische Dimension hin. Die Ausstellung geht von einer Studie aus, die Farbentheorien thematisiert. Der Künstler versucht dabei, die Wahrheit durch empirische Methoden aufzudecken — das steht zumindest in der Präsentation des Museums.



    Im vierten Stock sto‎ßen die Besucher auf das Projekt Ultraplastik Rhapsody“ des Künstlers Filip Markiewicz. Das Projekt setz auf die Entwicklung einer mehrförmigen Sprache und weist auf die Komplexität und auf die melancholische Absurdität der heutigen Welt hin. Vor dem Hintergrund einer immer stärkeren Digitalisierung der Welt thematisiert das Universum aus Zeichen und Bildern von Filip Markiewicz die mangelnde Substanz der gegenwärtigen globalen Vorträge und regt die Menschen an, Widerstand gegen Angst-Regime zu leisten.



    Wie gesagt, die Gäste haben auch die Möglichkeit, den Künstler Iulian Mereuţă besser kennenzulernen — und das anhand der Ausstellung Die Metamorphosen von Julian“. Der Künstler (1943–2015) war ein Anhänger des rumänischen Surrealismus. Er war Mitarbeiter der Zeitschrift Revista Arta“ und ein Unterstützer der Konzeptkunst Ende der 1960er Jahre. 1978 wanderte er nach Frankreich aus.



    Go to MNAC“ ist ein einfaches und jugendliches Projekt — eine Ausstellung zeitgenössischer Illustrationen, veranstaltet als Ergebnis des Preisausschreibens zur Auswahl der besten Illustration für die im Museumscafé verwendeten Becher. Die gewinnende Illustration soll auf mehr als 50.000 Bechern aufgedruckt werden.



    Urban Steps“ ist ein Projekt, das Graffiti-Werke, die im Laufe von 20 Jahren in den Städten Rumäniens geschaffen wurden, umfasst. Der Zutritt ins Museum ist derzeit durch das Tragen einer Schutzmaske bedingt. Die Eingänge wurden mit Desinfektionsmittelspendern ausgestattet. Nur eine begrenzte Zahl an Besuchern kann sich zur gleichen Zeit im Museum aufhalten.

  • Surprizele-Pandemia si Arta Contemporană

    Surprizele-Pandemia si Arta Contemporană

    După
    mai bine de două luni de când muzeele s-au închis, viaţa începe să îşi recapete
    sensul. Astfel, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) se redeschide
    pentru public şi invită să îi fie descoperite suprizele pregătite.


    Călin
    Dan, directorul MNAC, ne-a vorbit despre redeschiderea muzeului: Sunt mai multe surprize. Noi de
    două ori pe an ne surprindem prietenii cu două vernisaje monstru, în care
    practic toate etajele muzeului sunt regândite. De două ori pe an aducem 5-6
    expoziţii noi, fără a mai pune la socoteală partea permanentă a colecţiei, unde
    mai schimbăm o parte la fiecare vernisaj sezonier. Anul asta va fi despre
    mizeria pe care am parcurs-o şi pe care o trăim şi pe care noi vrem să o
    combatem, profitând şi de faptul ca noi suntem amplasaţi undeva în spatele
    Casei Poporului şi avem în faţă un maidan, plin cu păsări sălbatice şi iepuri. Drept
    care vernisajul se va desfăşura în aer liber. Este, pentru noi, un experiment.


    Un experiment
    de reinventare a ce înseamnă apropierea de artă şi apropierea între oameni, atât
    cât este ea permisă acum. Noul sezon expoziţional MNAC 2020 are ca motto Arta
    ca liant social.


    Expoziţiile
    vor putea fi vizitate, programat, calculat, aşa cum se cere acum, am mai aflat
    de la Călin Dan, directorul MNAC, care a făcut o trecere în revistă a
    expoziţiilor de la parter până la etajul patru:

    La intrare o
    gigantică instalaţie de pictură a artistului Petru Lucaci, profesor
    universitar şi preşedintele Uniunii artiştilor plastici, un vechi prieten al
    muzeului, în sala de alături, Sala de marmură sau Sala eveniment, vom avea o mega-instalaţie a unui artist din Cluj, Radu
    Comşa, un artist mai puţin cunoscut decât, de exemplu Ghenie, dar sunt sigur că
    ceea ce ne propune el va face furori. La etajul întâi, Văzând istoria. Este
    expoziţia de bază a colecţiei, care va avea un procentaj important de lucrări
    noi, aşa că îi invit pe cei care au mai fost la noi să nu ocolească această
    expoziţie.

    Etajul al treilea va avea panoul doi al retrospectivei Iulian Mereuţă,
    un artist extraordinar româno-francez, din păcate disparut dintre noi acum câţiva
    ani, vor fi trei săli tixite cu lucrări şi va fi o ocazie să facem cunoştinţă
    cu artistul acesta în profunzime. La
    etajul patru, Filip Markiewicz, artist de generaţie de mijloc, din Luxemburg, o
    expoziţie personală, iar în simpatica galerie a cafenelei vom avea o serie de
    propuneri care ne-au venit pentru concursul de vizibilitate a noastră, făcut în
    parteneriat cu cafeneaua, o serie de proiecte grafice pentru personalizarea
    paharelor de la cafenea. Şi de la etajul patru, până la parter, Urban Steps, pe
    scara de evacuare, expoziţie de graffiti făcute de cei mai celebri şi în acelaşi
    timp cei mai tineri artişti grafo din România.


    Petru
    Lucaci este prezent cu Material-Scapes. Influenţat de lecturi din zona
    studiilor legate de post materialitate și de sociologia lucrurilor, Petru
    Lucaci reevaluează simbolistica obiectelor înconjurătoare, prin propunerea și
    construirea de noi peisaje materiale. De la reciclări și conversii până la
    translatarea unor obiecte aparent nesemnificative, artistul reasamblează
    spațiul, conferindu-i alte semnificaţii şi conotații decât cele atribuite
    inițial.


    Expoziţia
    semnată Radu Comşa poartă numele: Discuţie reducţionistă în 4 culori. Pictura
    sa nu stă doar pe pânză, ci încearcă să își creeze propriul decor, încorporând
    divagații, extrase și referințe diverse în serii ce fac trimitere la joc ca
    metodă de lucru. Expoziția are ca punct de plecare un studiu aprofundat al
    teoriilor despre culoare, fără a încerca să le ilustreze, ci, mai degrabă,
    căutând să dezvăluie adevărul prin metode empirice, după cum am aflat din
    materialul de prezentare realizat de MNAC.


    Etajul
    4 întâmpină cu proiectul Ultraplastik Rhapsody, semnat Filip Markiewicz.
    Proiectul continuă dezvoltarea unui limbaj artistic polimorf, evocând complexitatea
    – și absurditatea melancolică – a lumii de astăzi. În timp ce Europa și lumea
    (digitală) sunt prinse în contradicții interne, unde creșterea economică și
    progresul tehnologic încă apar ca unică traiectorie pentru umanitate, universul
    de semne și imagini al lui Filip tematizează lipsa de fond a discursurilor
    globale actuale și încurajează conștiința individuală și rezistența personală
    față de regimurile fricii.


    Se
    adaugă fericit o retrospectivă-laborator Iulian Mereuță și explorarea
    substraturilor expoziției Metamorfozele lui Julian. Iulian (Julian) Mereuță
    (1943 – 2015) s-a format în cercurile celui de-al treilea val de suprarealism
    românesc, ca membru al echipei Revistei Arta și exponent al mișcării artei
    conceptuale de la finalul anilor ’60, înainte de emigrarea în Franța, în 1978.
    O expoziție vie, cu un concept dinamic, ce se va transforma de mai multe ori pe
    perioada expunerii.


    Simplu
    şi tineresc este proiectul Go to MNAC, o expoziție de ilustrație
    contemporană realizată în urma concursului dedicat tinerilor creativi români,
    care pune MNAC pe harta orașului. Cele 20 de lucrări expuse prezintă finaliștii
    și câștigătoarea concursului Go to MNAC. Ilustrația câștigătoare va
    fi imprimată în peste 50.000 de exemplare pe paharele cafenelei din muzeu,
    cafenea ce se regăseşte şi în alte zone ale Bucureştiului.


    Iar
    URBAN STEPS înglobează 20 de ani de artă urbană în România, tot atâtea voci
    ale street art-ului românesc și un graffitti de 500 de metri pătrați pe scările
    interioare ale MNAC-ului.


    În
    muzeu se intră deocamdată cu mască, există dozatoare de dezinfectant şi vor fi
    doar un număr limitat de vizitatori concomitent în clădire.

  • Rumänisch-französische Kultursaison: multimediale Ausstellung in Bukarest

    Rumänisch-französische Kultursaison: multimediale Ausstellung in Bukarest

    Das ARTA-Projekt hat sich als eine Bewegung zwischen mehreren Polen entwickelt, wie zum Beispiel zwischen Phantastik und Realität, Ökologie und Technologie, Angst und Spiel, Gesichte und Erzählung, Zynismus und Unschuld, Echtem und Falschem. Das Publikum erhält dadurch die Möglichkeit, diese Konzepte mit künstlerischen Werken in Verbindung zu bringen. Die künstlerischen Werke werden also zum Ausgangspunkt für Sinn und Gefühl.



    Für das ARTA-Projekt hat die Künstleragentur Agenţia Dezafectată“ (in Übersetzung: deaktivierte Agentur) rumänische und französische Künstler zusammengebracht, um einen künstlerischen Dialog zwischen beiden Ländern anzuregen. Die Ausstellung in der Bukarester Galateca-Galerie ist eine Fortsetzung der ersten Ausstellung im Maison de l’Internationale in der französischen Stadt Grenoble, die im Februar stattgefunden hat. Der Zweck dieser beiden symmetrischen Ausstellungen war es, Kunst in einem völlig neuen Kontext zu stellen. Über die Geschichte des Projektes sowie über die persönliche Beziehung zu Frankreich spricht Alexandra Joisten, Gründerin der Künstleragentur Agenţia Dezafectată“.



    Ich wei‎ß nicht, ob das, was wir hier tun, typisch ist für unsere französisch-rumänischen Beziehungen. Oft ist die Beziehung nicht einfach. Wir denken viel in Klischees. Die Franzosen vielleicht sogar mehr als wir. Aber wir wollten etwas auf einer persönlichen Ebene tun, mit Künstlern, Freunden und Leuten, die wir mögen, die wir respektieren, mit Werken, die uns gefallen. Es sind Menschen, zu denen wir sehr gute Beziehungen haben, ohne darüber nachzudenken, ob sie Rumänen, Franzosen oder in Rumänien lebende Franzosen sind. Das ist zweitrangig. So hat sich diese Saison ergeben, wohl wissend, dass wir wir viele rumänische und französische Freunde haben. Es war eine schöne Geschichte, es war leicht, mit allen zu arbeiten.“




    Alexandra Joistens Mann, der französisch Künstler Bernard Joisten, glaubt, die Kunst habe die Kraft, gemeinsame Absichten zusammenzubringen. Das Szenario der aktuellen ARTA-Ausstellung, deren Kurator er war, ist als ein Spiel zu verstehen, das keine Sieger oder Besiegte kennt, sondern stilistische Effekte und spielerische Paradoxa hervorbringt.



    Es ist eine positive Verbindung, die mittels der Künstler etwas zum Ausdruck bringt. Man könnte sagen, es ist ein Gespräch zwischen Künstlern sowie eines zwischen den beiden Ländern, die hinter dem Projekt stehen. Sicher, es gibt spezielle Aspekte, auch wenn die Leute nicht über eine Idee Frankreichs oder eine Idee Rumäniens sprechen. Die Menschen haben keinen Diskurs zu diesen Themen. Wir sprechen jedoch über unterschiedliche Sensibilitäten, und diese Ausstellung drückt sie aus. Die Auswahl stand im Zusammenhang mit dem Interesse, das einigen Werken entgegengebracht wurde.“




    Alexandra Joisten nennt die Namen der Künstler, die in der Galateca ausgestellt haben, spricht aber auch über die Bedeutung dieser Art von kultureller Veranstaltung für die Förderung der neuen Künstlergeneration.



    Ausgestellt haben wir berühmte Künstler wie Ange Leccia, Nicolae Comănescu, Petru Lucaci, Julien Prévieux — der letzte ist sehr bekannt für seine sogenannten Briefe der Nichtmotivation, die ich in der Grenoble-Ausstellung gezeigt habe. Ebenso Philippe Perrin oder Hsia-Fei Chang, eine in Frankreich lebende taiwanesische Künstlerin. Für uns ist es wichtig, dass junge Künstler teilnehmen, Studenten wie Pandele Pandele und Lucian Hrisav zum Beispiel. Wir haben auch Studenten aus Grenoble. Wir wollen nicht, dass die Werke der bekannten Künstler und die Werke der Studenten auseinanderklaffen, denn das ist nicht der Fall. Studenten oder ehemalige Studenten sind sehr gut.“




    Die Gründer der Galeria Dezafectată“ bezeichnen alle zeitgenössischen Künstler, die in Bukarest ausgestellt werden, als Teil einer künstlerischen Spezies, als solide Mutante, deren Glieder einen elastischen und sportlichen Körper bilden, der in der Lage ist, einen fantastischen Schritt über Europa zu machen und Rumänien und Frankreich zu vereinen“. Bernard Joisten:



    Ich finde, diese Ausstellung ist sehr mobil und interessant, weil sie sich um Menschen herum entwickelt, die, die Arbeitsweise der Galerien umsetzen, in denen junge Künstler wie Lucian Hrisav oder Pandele Pandele ausgestellt werden. Bekannte Künstler haben sehr dynamische Beziehungen zu den jungen, und dies schafft eine Dynamik, die nicht in starren Strukturen enthalten ist.“




    Zu den Künstlern, die zur Teilnahme am ARTA-Projekt in Bukarest eingeladen wurden, gehörte Claude Closky, ein bekannter Name in der Künstlerwelt in Frankreich und darüber hinaus. Der Künstler sprach über die Bedeutung dieses kulturellen Dialogs auf der rumänisch-französischen Saison 2019.



    Es ist ein Austauschprojekt, das für Öffnung steht und gleichzeitig stimuliert. Ich experimentiere während dieses Austauschs einen Teil des Unbekannten und des Dialogs. Ich präsentiere hier eine einfache Zeichnung, die von einer Oberfläche einer Karosserie inspiriert ist. Es ist eine Oberfläche ,die ich künstlerisch genutzt habe, um zu zeichnen aber auch um zu spielen. Ich bemühe mich, das, was mich umgibt, zu beobachten und andere anzusprechen, indem ich eine Vision vorschlage, die hoffentlich frei genug ist.“




    Die rumänisch-französische Saison dauert in Rumänien bis zum 14. Juli, dem Nationalfeiertag Frankreichs. Im Carol-Park und seiner Umgebung werden ​​eine Reihe von Veranstaltungen stattfinden, die Installationen und Konzerte umfassen, um das Ende der Saison gebührend zu feiern.

  • Efervescența diasporei, redată publicului prin  expoziția Semn pentru IDENTITATE  organizată de ICR

    Efervescența diasporei, redată publicului prin expoziția Semn pentru IDENTITATE organizată de ICR

    Dinamică
    și efervescență au fost cuvintele-cheie care au definit inaugurarea expoziției Semn pentru IDENTITATE, la care au participat peste 100 de invitați
    – autori și artiști români din țară și din diaspora.


    Evenimentul, organizat luni – 28 mai
    2018 de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Administrația Prezidențială,
    face parte din proiectul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni,
    iniţiat alături de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Uniunea
    Artiştilor Plastici din România.


    Implicarea în acest proiect și
    dinamica vizibilă a ICR au fost reliefate de președintele Institutului Cultural
    Român, doamna Liliana Țuroiu, care a menționat trendul ascendent al colaborării
    Institutului cu diaspora, în cuvântul de deschidere adresat invitaților.


    Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni
    este un demers menit
    să pună în valoare potențialul creator al
    diasporei și să consolideze legăturile dintre noi, cei din România care
    sărbătorim 100 de ani de viețuire împreună și cei care rămân români între alte
    frontiere, aproape sau departe fizic, dar mereu aproape, moral și sufletește,
    de țară. În ultima perioadă, ca parte a strategiei actualei conduceri, am
    intensificat colaborarea cu românii și artiștii români din diaspora, conștienți
    că trebuie să le vorbim românilor de pretutindeni și să le oferim instrumentele potrivite
    pentru a promova România în rândul locuitorilor țărilor în care trăiesc
    , a declarat doamna Liliana Țuroiu.


    Susținerea ICR
    pentru organizarea Festivalului Românilor de Pretutindeni a fost remarcată și
    de consilierul prezidențial, doamna Sandra Pralong.


    Acest festival nu ar fi fost posibil fără
    sprijinul ICR și fără implicarea Uniunii Artiștilor Plastici. Liliana Țuroiu
    este și un antreprenor cultural de excepție. Calea dintre idee și implementare
    depinde de cei care iau ideile și le materializează și acest lucru nu ar fi fost posibil fără ICR
    , a spus consilierul prezidențial Sandra Pralong.


    Pe simezele expoziţiei, curatoarea Eugenia
    Oprescu şi Anca Boeriu, coordonatoarea proiectului festivalului, au propus o
    apropriere între gesturi și expresii vizuale a zece artiști români din țară și
    din străinătate.


    Astfel, festivalul redefinește
    valoarea artistului român, indiferent de spațiul geografic în care acesta se
    află și reface legături culturale între România și diaspora.


    Au fost prezentate lucrări de
    Brândușa Bontea, Viorel Chira, Oliviei Janku, Petru Lucaci, Cristian Paraschiv,
    Delia Perrois, Mariei Petcu, Zitta Ring-Pavel, Radu Tuian şi Vasile Tolan.


    Cuvintele lui Iov aparținând lui Matei Vișniec a fost
    transformat de studenţii departamentului Grafică din cadrul Universităţii
    Naţionale de Arte Bucureşti într-o carte-obiect ce a fost, de asemenea, expusă
    în Sala Mare a Institutului Cultural Român.


    Petru Lucaci, președintele Uniunii
    Artiștilor Plastici, a lansat editurii ICR provocarea de a face cunoscut textul
    lui Matei Vişniec, într-o ediție princeps.


    Sunt bucuros că fac parte din acest proiect,
    întrucât Bucureștiul este într-o efervescență extraordinară. Densitatea și
    anvergura evenimentelor i-ar conferi titlul de capitală europeană. Am văzut în
    programul ICR din diverse capitale europene că sunt invitați artiști români
    care trăiesc acolo. Este important și pentru Institut și pentru noi să-i aducem
    și în București. Mulțumesc ICR și Administrației Prezidențiale că au inițiat
    proiecte cu un uriaș potențial cultural românesc
    , a declarat Petru Lucaci.


    Festivalul
    Culturii Românilor de Pretutindeni a adus împreună artişti din mai multe
    domenii de creaţie pentru a dezvolta comunităţi care să celebreze cultura
    română, indiferent pe ce meleaguri trăiesc autorii