Radio România Internațional

Tag: Pia Massaci

  • Exposition de l’œuvre de Pia Massaci au Musée de la ville de Bucarest

    Exposition de l’œuvre de Pia Massaci au Musée de la ville de Bucarest

    Fin 2022, le Musée de la ville de
    Bucarest, situé dans le Palais Suţu, a accueilli une nouvelle exposition de
    peinture consacrée au féminisme dans l’art, plus précisément à Pia Massaci,
    l’une des femmes peintre de la Roumanie de l’entre-deux-guerres. Connue pour sa
    chromatique, ses portraits et ses paysages, Pia Massaci (1908-1992) incarne aux
    dires d’Elena Olariu, directrice adjointe du Musée, le prototype de l’artiste
    tombé dans l’oublie.


    « L’aile du musée de la ville de Bucarest consacrée aux Beaux arts a
    accueilli une exposition consacrée à Pia Massaci, une femme-peintre née à
    Constanţa, dans la famille d’un avocat. Elle a débuté en 1935, dans le cadre du
    Salon officiel de Bucarest, par une exposition comportant un autoportrait et
    des poupées italiennes, deux thèmes qui lui sont restés très chers, puisqu’ils
    reviennent aussi dans d’autres expositions, y compris dans celle dont il est
    question aujourd’hui. C’est une exposition qui réunit plusieurs autoportraits,
    des natures mortes, des paysages dont un, inspiré du marché Matache de Bucarest
    et dont c’est justement le titre. D’ailleurs, ce tableau a déjà été exposé en
    2021, au pavillon Art Safari, dans le cadre d’une grande exposition consacrée aux
    femmes-peintre de Roumanie, intitulée « Séduction et triomphe dans
    l’Art ». Suite à cet événement, les descendants de Pia Massaci nous ont
    contactés pour nous mettre à disposition des documents d’archive, des photos et
    une cinquantaine de tableaux issus de la collection familiale. Il s’agit, je
    vous le rappelle, d’une artiste tombée dans l’oubli pendant plusieurs années.
    Or, le Musée de la ville de Bucarest mène une politique spéciale de recherche
    afin de récupérer les artistes relégués aux oubliettes. Que s’est-il passé
    exactement, avec cette génération de l’entre-deux-guerres ? Voilà la question à
    laquelle nous tentons de répondre. Pour commencer, il convient de préciser que
    dans ces années-là, de nombreux artistes ont été victimes de la crise
    économique. Parmi eux, beaucoup ne jouissaient pas de l’attention des
    critiques. Cela peut s’expliquer par le nombre important de peintres que la
    Roumanie comptait à cette époque-là. Malheureusement, à l’issue de la Seconde
    Guerre mondiale, le pays s’est vu installer à sa tête la dictature communiste
    qui n’encourageait que les artistes proches du régime. Par conséquent, de nombreux
    peintres de l’entre-deux-guerres sont entrés dans un cône d’ombre et nous
    tentons de les faire redécouvrir au public.     »


    Elena Olariu, directrice adjointe
    du Musée national de la ville de Bucarest se penche dans les minutes suivantes
    sur le parcours académique et la carrière artistique de Pia Massaci.


    « Pia Massaci a été l’élève de Jean Alexandru Steriadi et de Camil
    Ressu, deux figures emblématiques de
    l’art roumain. Elle a aussi été lauréate du Prix de l’Académie des Beaux Arts
    de Iaşi en 1942. Ses ouvrages ont été présents dans tous les salons officiels
    de l’époque. Durant la période communiste, elle a eu quelques vernissages
    personnels. Elle a travaillé aussi bien à Braşov qu’à Tulcea, Constanţa et
    Balcic, en Bulgarie. Plusieurs de ses tableaux se trouvent dans des collections
    privées en France, en Allemagne, en Pologne, en Israël ou au Canada. Sa famille
    détient une cinquantaine de tableaux dont plusieurs ont été exposés au Palais Suţu, dans le cadre de cette exposition gérée
    par la commissaire Angelica Iacob. Personnellement, ce qui m’attire
    particulièrement chez Pia Massaci est le fait de la voir choisir ses sujets en
    fonction de ses propres préférences. Elle peint en fonction de ses envies, sans
    renoncer à sa touche féminine. A la différence d’autres femmes peintres qui ont
    essayé de se rapprocher de l’art masculin afin de plaire à une certaine
    catégorie de public ou aux critiques,
    Pia Massaci a privilégié un art purement féminin, d’une grande valeur. Elle a
    peint selon ses envies.     » a conclu Elena Olariu. (Trad : Ioana Stancescu)





  • Expoziția artistei Pia Massaci

    Expoziția artistei Pia Massaci


    La finalul anului 2022, la Palatul Suţu, din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB) s-a deschis o nouă expoziție dedicată femininului în artă, Pia Massaci – Restituire, un parcurs subiectiv. Massaci (1908-1992) a fost una dintre pictorițele românce din perioada interbelică, cunoscută pentru cromatica sa specială, pentru portretistică și peisaje. Despre artista Pia Massaci, despre expoziție și despre ce înseamnă un artist uitat am stat de vorbă cu directorul adjunct al MMB, Elena Olariu:



    Secția de Artă a Muzeului Municipiului București a pregătit o nouă expoziție dedicată unei artiste femei, și anume Pia Massaci. Este o pictoriță care s-a născut la Constanța. Este fiica unui avocat. A debutat în anul 1935 la Salonul Oficial din București, unde a expus un autoportret și păpuși italiene. Dacă putem să spunem așa, o tematică care i-a rămas dragă de-a lungul întregii vieți, pentru că și în expoziția de la Palatul Suțu vom întâlni câteva autoportrete, vom vedea naturi statice foarte frumoase, cu flori, dar și naturi statice cu păpuși, portrete feminine și câteva peisaje foarte interesante, dintre care unul este intitulat chiar Piața Matache, deci un peisaj bucureștean. Acest peisaj este și lucrarea care a fost expusă la o mare expoziție dedicată artistelor femei din România, și anume Seducție și Triumf în Artă, care a fost organizată în cadrul Art Safari 2021.


    Atunci, familia a remarcat prezența artistei pe simezele de la ARCUB, care a fost spațiul care a găzduit această expoziție, și a luat legătura cu Muzeul Municipiului București, punând la dispoziția noastră documente de arhivă, fotografii, dar și cele 50 de lucrări care se află în colecția urmașilor. Este vorba de o artistă uitată, să spunem așa, și cumva intrată într-un con de umbră pentru o perioadă de timp. Iar Muzeul Municipiului București are ca o politică specială această cercetare pentru readucerea în atenția publicului a artiștilor uitați. Ce s-a întâmplat de fapt cu această generație a perioadei interbelice? Cumva, noi trebuie să explicăm de ce există această categorie a artiștilor uitați în România. Trebuie să ne gândim că mulți artiști din perioada interbelică au trăit cele două războaie mondiale, au trăit o criză economică. Mulți dintre artiști, în perioada respectivă, nu au avut parte de o atenție specială, deci nu au intrat în atenția unor cercetători. Era și foarte greu, pentru că a fost o generație foarte numeroasă, foarte valoroasă și cumva aceste cercetări ar fi trebuit să continue în mod normal în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial. Din păcate, în România, după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a instaurat dictatura comunistă, care a filtrat, să spunem așa, doar anumiți artiști care au intrat în atenția regimului comunist. Mulți dintre ei au rămas într-un con de umbră, iar cercetările științifice nu au putut să se desfășoare normal. Noi, acum suntem datori să readucem în atenția publicului acești mari artiști ai perioadei interbelice.



    Elena Olariu ne-a vorbit atât despre parcursul academic și cariera artistei Pia Massaci, cât și despre o atracție personală legată de pictura acesteia:


    Pia Massaci a fost eleva lui Jean Alexandru Steriadi și a lui Camil Ressu, doi titani ai artei românești. Pia Massaci a fost și ea laureată a Premiului Academiei de Arte Frumoase din Iași în 1942, deci a avut rezultate foarte interesante. A expus la Tinerimea Artistică, a participat la toate saloanele oficiale ale epocii, unde expuneau toți marii artiști ai perioadei. Și în perioada comunistă a avut într-adevăr câteva expoziții personale. A pictat la Brașov, în Tulcea, la Constanța, care era și orașul ei în care s-a născut, și la Balcic (acum în Bulgaria). Lucrările ei s-ar afla în colecții private din Franța, din Germania, din Polonia, din Israel și chiar în Canada. În colecția familiei, așa cum am spus, se păstrează 50 de lucrări. Dintre acestea, câteva au fost alese pentru a fi expuse la Palatul Suțu, chiar la parter. Curatorul expoziției este Angelica Iacob. Ceea ce mă atrage pe mine foarte mult la această artistă este că pictează exact ce-i place. Nu renunță la feminitatea ei. Este o pictură foarte feminină și o pictură foarte valoroasă, pentru că exprimă această altă latură, să spunem, a picturii românești. Și nu încearcă să realizeze, așa cum au făcut poate alte artiste, o pictură masculină, o pictură care să placă unei anumite categorii de public sau poate chiar criticii, care merge pe anumite șabloane. Ea pictează exact așa cum simte.