Radio România Internațional

Tag: piata

Mahalaua, nucleul bucureştean al dezvoltării în trecut

Oricum, după
atestare, orașul a continuat să evolueze suficient de mult pentru ca în 1558,
domnitorul Mircea Ciobanul să înceapă construirea unui palat domnesc care, în
timp, avea să constituie nucleul viitoarei capitale și ale cărei ruine sunt
încă vizibile și cunoscute drept Curtea Veche. Cartierul din jurul Curții
Domnești, a bisericii de lângă ea și a pieții dimprejur forma o mahala,
denumire aplicată în trecut micilor comunități urbane care constituiau
Bucureștiul.

Provenind din limba turcă, mahala însemna inițial district sau
cartier, iar mai recent, în perioada modernă și contemporană a căpătat un sens
peiorativ de zonă mărginașă, săracă, plină de infracționalitate și
promiscuitate. Dar, de fapt, Bucureștiul s-a dezvoltat prin coagularea de
mahalale sau de comunități mici care, la rândul lor, aveau în mijloc o
biserică, după cum aflăm de la arhitectul Alexandru Buzatu:

În mod frecvent în București și în spațiul românesc, cu precădere în
Țara Românească și Moldova, sensul cuvântului mahala se suprapune peste
sensul cuvântului parohie. În mod frecvent întâlnim o mahala care are același
nume cu cel al parohiei și automat cu cel al bisericii. De pildă, mahalaua
Batiștei unde se află biserica Batiștei și, evident, biserica Batiștei. În mod
firesc, asta caracteriza Bucureștiul medieval și pe cel al începutului
perioadei moderne până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe atunci, religia
era o componentă importantă a societății, iar biserica era un reper important
al spațiului și, de fapt, în jurul bisericilor a crescut acest oraș. Biserica
este centrul comunitar și de coagulare al energiilor din oraș.

De altfel, aceste
comunități urbane constituite în mahalale sau parohii pot fi comparate cu niște
vetre sătești, consideră tot arhitectul Alexandru Buzatu:

În jurul centrului
orașului sau al nucleului unde se află Curtea Veche și zona comercială, se
așează de-a lungul secolelor diverse grupuri care se organizează în structuri
de tip vatră sătească, ridicându-și case. Când grupul de case e relativ
consistent, în mod evident apare și o biserică. Biserica era ori o ctitorie a
comunității sau a unei bresle, ori o ctitorie domnească sau boierească. Aceste
vetre sătește ce se aglutinează în jurul centrului și, în timp, devin mahalale
sau periferii, dar și parohii, dat fiind că se grupau în jurul unei biserici.
Toată această expasiune teritorială se desfășoară în lipsa unei centuri de
fortificații în jurul orașului, iar ăsta e un element distinctiv și esențial al
Bucureștiului. Neavând limite, orașul se dezvoltă extinzându-se în jur prin
comunități de tip mahala care nu ocupau, totuși, prea mult loc. Totuși, orașul
trebuia să aibă și o formă de apărare în lipsa zidurilor, iar această funcție a
fost preluată de mânăstirile urbane și de hanuri care, de multe ori, sunt
incinte cu ziduri de apărare de jur-împrejur care puteau fi apărate mai bine
decât niște case.

Pe lângă tiparul
mahalalei, alt tipar care se regășește în istoria Bucureștiului este format de
binomul maidan-piață, după cum a descoperit tot arhitectul Alexandru Buzatu:

Pe lângă biserică întâlnim în mod frecvent un spațiu liber,
denumit piață sau maidan. Termenul de maidan provine tot din limba turcă, dar
are origini persane. De ce există această asociere între biserică și piață sau
maidan? Biserica, fiind centrul comunității, era normal ca, în jurul ei, să
existe măcar un spațiu deschis sau public unde să se desfășoare diverse
activități cum ar fi sărbătorilor sau târgurile comerciale. Un exemplu îl
constituie piața Sf. Anton, de lângă Curtea Vechea și biserica Sfântul Anton
unde foarte mult timp s-a aflat principalul târg comercial al orașului.
Împreună biserica și piața compun centrul unei parohii sau mahalale și atrag
energiile vieții urbane din jur. Evident, rețeau de străzi dimprejur duc către
aceste nuclee răspândite prin oraș.

Odată cu modernizarea Bucureștiului începută în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și intensificată în secolul XX, orașul nu s-a
mai dezvoltat pe același tipar ca în trecut. Dar, chiar și azi, perimetrul
relativ al fostelor mahalale, cu biserica aferentă, poate fi decelat în
încrengătura de nou și vechi care constituie Bucureștiul de azi.

31 January 2021
Destructurarea unei reţele internaţionale de traficanţi de peşte

Sute de tone
de peşte contaminat cu metale grele au fost aduse în România. Detaliile scandalului sunt
revoltătoare! O grupare
infracţională formată din numeroase persoane de mai multe naţionalităţi
europene a creat un mecanism complex de distribuire a mărfii. Pescuiau peştele
– în special crap şi somn – din ape extrem de poluate din Italia, Spania,
Franţa, Ungaria şi Portugalia, unde pescuitul este interzis din cauza
toxicităţii. Apoi îl depozitau în condiţii insalubre şi îl transportau cu
dubiţe de mic tonaj,nu cu frigoterme autorizate, pentru că acestea nu
erau atent
controlate în vămi. Ulterior, falsificau documente de provenienţă şi distribuiau marfa în
magazine. Cantităţi importante ar fi ajuns inclusiv în reţelele unor
mari retaileri.

Procurorul Teodor Niţă, coordonatorul anchetei, a precizat: Poluare industrială nu se face cu apă de flori, se face cu nenorociri;
şi vă daţi seama ce este acolo. Iau peştele şi îl depozitează în condiţii mai
mult decât improprii. Îl transportă în manieră absolut brutală în România şi,
apoi, îl vând magazinelor de specialitate, inclusiv unor mari retaileri.
Documentele, de regulă, se contrafac, le completează după interes. Vrei de
Franţa, de Franţa îţi dăm; vrei de Germania; vrei de Ungaria …

Ministrul
Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că, în acest moment, nu există niciun pericol
de intoxicaţie cu metale grele: Intoxicaţia cu metale grele se produce
după un consum îndelungat. Dacă nivelul metalelor grele era foarte mare,
probabil că nici peştii nu ar mai fi trăit, dar este nevoie să avem toate
datele. Nu s-a prezentat nimeni la camerele de gardă cu simptome privind
intoxicaţia cu metale grele, deci nu există pericol.

În Spania,
autorităţile au anihilat, deja, aripa acestei grupări care opera pe fluviul
Ebru. În România, anchetatorii aşteaptă rezultatele celor 112 percheziţii
făcute la nivel naţional şi ale altor 100 întreprinse în celelalte ţări
europene în care acţiona grupul, pentru a putea stabili ce măsuri să ia în
continuare. Deocamdată, peste 30 de tone de peşte impropriu consumului uman au fost,
deja, confiscate şi distruse. Ancheta fără precedent confirmă suspiciunile din
ultimii ani: că România este o piaţă de desfacere pentru marfă de mâna a doua.
De data aceasta, însă, probele procurorilor arată nu doar că produsele alimentare
sunt slabe calitativ, ci şi că
unele,vândute
sub ochii îngăduitori ai autorităţilor de resort, pot îmbolnăvi. Una
dintre măsurile care ar face ca astfel de situaţii să nu se mai repete vreodată
ar fi aprovizionarea magazinelor cu peşte sigur, românesc. Înainte de 1989, de
pildă, în Delta Dunării existau peste 50.000 de hectare de bazine naturale în
care peştii erau crescuţi până la maturitate, apoi redaţi mediului natural. Or,
dacă aceste foste amenajări piscicole ar fi retehnologizate, Delta ar putea deveni
primul producător de peşte bio din Europa.

17 May 2019
Piaţa şi creditarea

In România, valoarea restanţelor la creditele mai mari de 20 mii de lei (4500 de euro), în cazul persoanelor juridice, a crescut în septembrie 2014, faţă de luna august, cu peste 300 de milioane de lei (6,6 milioane de euro). Suma depăşeşte 12 la sută din totalul creditelor, potrivit Centralei Riscului de Credit din cadrul Băncii Naţionale. Şi restanţele persoanelor fizice au crescut în septembrie faţă de luna anterioară şi au ajuns la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), adică aproape 7 la sută din totalul creditelor acordate. In ultimul an, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 9,62%. Peste 85% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în septembrie, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. De asemenea, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus în ultimul an, cu aproape 5 procente, la 229 mii de persoane în septembrie 2014.

Pe de altă parte, Banca Centrală a decis, miercuri, reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentule, la 2,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la 14%. BNR a menţinut însă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 10 la sută. Potrivit BNR, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.

Analistul economic Dragoş Cabat susţine că aceste decizii nu vor impulsiona creditarea şi nu vor duce nici la scăderea dobânzilor. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă. Dobânzile la depozite oferite de bănci sunt mici, deci băncile comerciale nu au niciun motiv să reacţioneze la această scădere a dobânzii de politică monetară şi ele nu vor reduce dobânda la credite şi nici nu vor acorda mai multe credite acum, pe final de an, aşa că nu se va simţi în niciun fel această scădere a dobânzii de politică monetară, decât că, probabil, vor scădea dobânzile la depozite în continuare.”

Totuşi, o analiză recentă realizată de un site de specialitate arată că epuizarea fondurilor pentru programul “Prima Casa”, infuzia de lichidităţi din piaţa monetară şi dobânzile în scădere la creditele în lei au avut ca efect intensificarea cererii pe piaţa imobiliară şi, implicit, o creştere vizibilă a preţurilor, mai ales în Capitală, cu până la 3%.

Expertii susţin că, după o lungă perioadă de stagnare, în care constructiile noi de lux în Bucureşti au lipsit complet, în 2014 a revenit interesul dezvoltatorilor pentru acest segment de piaţă estimat de cei de la publicaţia Capital la 80 de milioane de euro. Expertii imobiliari spun că există, de asemenea, o cerere mare pentru achiziţia de terenuri poziţionate în locaţii de top din Bucureşti. Analiza mai arată că tendinţa din ultimii ani a proprietarilor de a oferi locuinţele spre inchiriere în loc de vânzare se menţine, din cauza ritmului greoi al vânzărilor şi de randamentul obţinut din închiriere, care permite recuperarea investiţiei în 7-8 ani.

6 November 2014
Jurnal românesc – 23.09.2014

Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.

FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.

Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

23 September 2014
Senţinţă CEDO privind mineriada din iunie 1990

Neinvestigate, neclarificate, nepedepsite la timp, crimele din trecut se răzbună.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990 şi le-a obligat să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la instanţele din ţară. Aceştia sunt Anca Mocanu, al cărei soţ a fost împuşcat mortal în timpul mineriadei, Marin Stoica, bătut bestial, şi Teodor Mărieş, arestat abuziv şi grav molestat.

Curtea a decis, în sentinţa citată de corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţile nu au luat măsuri pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor.

La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani, dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La Strasbourg, în schimb, judecătorii au constatat încălcarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură, tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă. Sentinţa CEDO redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi răni vechi.

La cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul său, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.

La Bucureşti, Piaţa Universităţii, ocupată în aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise deja, fiindcă majoritatea manifestanţilor acceptaseră verdictul urnelor. Evacuarea de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, a celor câteva zeci de grevişti ai foamei rămaşi în Piaţă s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.

Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat prompt drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului i-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit minerii Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de raniti, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei.

În primii ani 2000, revenit în fruntea statului cu o agendă clar pro-occidentală, Iliescu avea să conducă România în NATO şi în anticamera Uniunii Europene. Dar în mentalul colectiv numele său va rămâne mereu asociat cu mineriada care aruncase ţara pe marginea războiului civil.

18 September 2014
Piaţa energiei

La nouă ani de la venirea sa în România, una dintre cele mai mari companii straine, Enel, se retrage de pe piaţa autohtonă. În 2013, firma italiană de producţie şi furnizare a energiei electrice a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro şi un profit de 290 de miloane de euro.

Ministrul roman al energiei, Răzvan Nicolescu, a început deja, la Roma, discuţiile cu reprezentanţii Enel pe tema vânzării operaţiunilor sale din România.

În vară, italienii anunţau că pregătesc vânzarea activelor de producere a energiei din Slovacia şi cele de distribuţie şi vânzări din România. Planul, susţin ei, are ca scop reducerea datoriei companiei, un proces început în 2013.

În România, Enel a cumparat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricitatii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. În 2008, compania a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucurestiul.

Răzvan Nicolescu declara recent că Enel Dobrogea este de interes strategic pentru statul român şi descuraja companiile private în a depune oferte de cumpărare. Răzvan Nicolescu: “Activitatea de distribuţie este una strategică din punct de vedere al statului român, mai ales ţinând cont de ceea ce se întâmplă în estul României; ENEL Dobrogea are un tip de activitate, care, conform analizelor noastre, este foarte strâns legată de securitatea naţională a României. De la privatizare, s-au întâmplat o serie de dezvoltări, inclusiv în domeniul militar, în Dobrogea.”

Enel deţine în total, în România, o cotă de 34 de procente de piaţa de distribuţie şi aproximativ 20% din piaţa de vânzări. În ultimii ani, preţurile la energia furnizată de grupul italian au crescut constant, iar mai mulţi directori ai firmei italiene sunt anchetaţi în prezent pentru luare de mită.

Pe de altă parte, Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre prin care suspendă calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. Potrivit acestui calendar, asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3% la 1 octombrie.

Piaţa românească nu este pregătită însă pentru liberalizare, consideră analiştii, mai ales în condiţiile în care Moscova a început să reducă livrările de gaz către Europa de Est. În ceea ce pare tot mai mult un război al nervilor, concernul Gazprom a decis, în două rânduri, unilateral, să reducă cantitatea livrată României. De fiecare dată, însă, a revenit asupra deciziei. România nu este singurul stat afectat.

La sfârşitul săptămânii trecute, companiile de profil din Polonia şi Slovacia au anunţat că livrările de gaze ruseşti au fost reduse cu 45%, respectiv cu 10% faţă de cantităţile contractate.

17 September 2014
Informaţii despre piaţa funciară

Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014, România a liberalizat piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice din Uniunea Europeană să poată cumpăra terenuri agricole. Potrivit Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane, pot achiziţiona teren în România cetăţenii români, cetăţenii unui stat din Uniunea Europeană, cetăţenii statelor care fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European, anume Norvegia, Liechtenstein şi Islanda sau ai Confederaţiei Elveţiene, apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din Uniunea Europeană, într-un stat din Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.

De asemenea, pot cumpăra teren persoanele juridice avand naţionalitatea română şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte din Acordul privind Spaţiul Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene. Toţi aceştia pot cumpăra teren agricol extravilan în România respectând dreptul de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, reprezentat prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, potrivit Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane. Dacă niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, atunci vânzarea este liberă, conform normelor de aplicare a legii.

Primăria eliberează vânzătorului o adeverinţă însoţită de o copie certificată de conformitate cu originalul a ofertei de vânzare, urmând ca acesta să aleagă un cumpărător. În această situaţie, dacă în ofertă nu este prevăzută nicio condiţie, terenul poate fi vândut în orice condiţii, cu excepţia diminuării preţului”.

În medie, în România, un hectar de pământ agricol se vinde cu 2.500 – 3.000 de euro, cu mult mai ieftin decât media europeană, de 15.000 de euro. Unele terenuri agricole din România pot ajunge, însă, la preţuri mai mari de 5.000 de euro pentru un hectar.

În ceea ce priveşte terenurile intravilane din Bucureşti, cele cu suprafeţe de 500 – 600 de metri pătraţi din zone foarte bune ale capitalei României (centrale sau de nord) sunt cele mai căutate de către investitori. Aceste terenuri au în general autorizaţii de construcţie, iar preţurile de tranzacţionare ajung şi la 1.200 de euro pe metru pătrat, spre exemplu în zona Dorobanţi. În zona Romană, metrul pătrat de teren se vinde cu cca. 925 de euro, iar în Băneasa terenurile pot fi cumpărate cu preţul de aproximativ 420 de euro metrul pătrat. În restul oraşului preţurile au devenit destul de accesibile. Printre cele mai ieftine oferte de teren pentru case are zona Pantelimon, în care terenurile pot fi cumpărate şi cu 22 de euro metrul pătrat. În zona Bucureştii Noi parcele de teren pentru construcţia unei case pot fi cumpărate şi cu 100 de euro metrul pătrat. Iar cei care vor să îşi construiască o casă în zona Drumul Taberei trebuie să aibă pregătiţi în jur de 180 de euro pentru fiecare metru pătrat de teren.

5 September 2014
Piaţa imobiliară

Conform celor mai recente informaţii date publicităţii, în martie, pentru a treia lună consecutiv, apartamentele s-au scumpit, în România, cu 2,1%, de la 919 euro pe metru pătrat util în februarie, până la un nivel de 938 de euro pe metru pătrat. Potrivit unei analize a site-ului Imobiliare.ro, în ianuarie, preţurile apartamentelor înregistraseră un plus de 0,6%, iar în februarie de 1,8%. Faţă de martie 2013, preţurile au fost, însă, cu 2,1% mai mici. După un trimestru întreg de scumpiri, diferenţa de preţ faţă de perioada similară din 2013 s-a îngustat considerabil, situându-se sub o marjă de 5% în toate marile oraşe ale ţării, pentru apartamentele noi şi vechi deopotrivă. Mai mult decât atât, există categorii de apartamente unde pretenţiile proprietarilor sunt mai mari acum decât în 2013.

În Bucureşti, pe parcursul lunii martie, preţul mediu cerut pentru apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare a crescut cu 1,9%, până la 1.078 de euro/mp. Braşovul este singurul dintre cele cinci oraşe analizate de Imobiliare.ro în care preţurile s-au înscris pe o traiectorie descendentă. La finele lui martie, suma medie solicitată pentru apartamentele aflate la vânzare în acest oraş era de 822 de euro/mp, în scădere cu 1,3%.

În Cluj-Napoca, indicele Imobiliare.ro a ajuns la o valoare de 895 de euro/mp, sumă cu 3,8% mai mare decât cea consemnată în februarie. Pe ansamblu, preţurile solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare în Constanţa s-au menţinut constante în luna martie, la un nivel de 849 de euro/mp. Iar în Timişoara, la finele lui martie 2014, apartamentele scoase la vânzare erau cu 1,1% mai scumpe decât în februarie, indicele Imobiliare.ro fiind de 814 euro/mp.

Să notăm şi că Legea actualizată şi republicată a notarilor publici şi a activităţii notariale a adus noutăţi importante, iar una dintre acestea este faptul că actul autentic încheiat la notar se întocmeşte într-un singur exemplar original, care este păstrat în arhiva notarului public, iar părţile implicate în actul de vânzare – cumpărare primesc câte un duplicat. Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest înscris, sunt semnate în faţa notarului public de către părţi sau de către reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel care a redactat înscrisul. Iar duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege, ca şi originalul actului.

23 May 2014
Piaţa imobiliară

Apartamentele scoase la vânzare în România s-au ieftinit, în primele opt luni ale acestui an, cu 6,95%, de la 978 de euro pe metru pătrat util la 910 euro pe metrul pătrat util, conform unei analize a portalului Imobiliare.ro. Spre comparaţie, în 2012, a fost consemnată o scădere anuală de 1,3%, iar în 2011 declinul a fost de 4%. Deşi valabilă la nivel naţional, în marile oraşe există abateri de la tendinţa de scădere a preţurilor. Astfel, în Timişoara sau Constanţa, preţurile cerute de proprietari sunt mai mari decât la începutul anului. Interesant este însă că, cel puţin în luna august, chiar înainte de venirea toamnei, preţurile au revenit pe minus în majoritatea cazurilor.

Capitala se situează pe primul loc în topul reducerilor consemnate de la începutul anului încoace în marile oraşe, conform Imobiliare.ro. Astfel, apartamentele scoase la vânzare în Bucureşti s-au ieftinit cu 7,38% în primele opt luni, de la 1.138, la 1.054 euro/metru pătrat. În acelaşi timp, preţul mediu cerut pentru apartamentele aflate la vânzare în Braşov se situează acum la 814 euro/metru pătrat, în scădere cu 5% faţă de nivelul înregistrat la începutul lui 2013. La polul opus, Timişoara a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor în primele opt luni din 2013, un plus de 2,16%, de la 785, la 802 euro/metru pătrat. Tot pe lista scumpirilor se înscrie şi Constanţa, cu un avans de 1,51% în primele opt luni din 2013, de la 856, la 869 euro/metru pătrat. Iar Cluj – Napoca s-a înscris pe un trend general ascendent al preţurilor în acest an, cu un plus de 0,89% până în august, de la 896, la 904 euro/metru pătrat.

Să notăm şi că Legea actualizată şi republicată a notarilor publici şi a activităţii notariale aduce noutăţi importante, iar una dintre acestea este faptul că actul autentic încheiat la notar se întocmeşte într-un singur exemplar original, care este păstrat în arhiva notarului public, iar părţile implicate în actul de vânzare – cumpărare primesc câte un duplicat. Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest înscris, sunt semnate în faţa notarului public de către părţi sau de către reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel care a redactat înscrisul. Iar duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege, ca şi originalul actului.

4 October 2013