Radio România Internațional

Tag: piata auto

  • UE, aproape de un acord cu China pentru importul de vehicule electrice

    UE, aproape de un acord cu China pentru importul de vehicule electrice

    Uniunea Europeană şi China ar putea ajunge la un acord privind importurile de autovehicule electrice. Anunțul a venit sâmbătă din partea Bernd Lange, președintelui Comitetului pentru Comerţ al Parlamentului European.

    „China s-ar putea angaja să ofere maşini electrice în UE la un preţ minim. Aceasta ar elimina denaturarea concurenţei prind subvenţii incorecte, motivul introducerii taxelor vamale suplimentare”, a declarat eurodeputatul Lange pentru unmpost de televizune german, potrivit Reuters.

    La finalul lunii octombrie, Comisia Europeană a anunţat decizia de a impune taxe vamale suplimentare de până la 45,3% la importurile de vehicule electrice din China. Executivul european a subliniat că tarifele pentru aceste  prin tarifele sunt necesare pentru a contracara unele subvenţii neloiale, inclusiv finanţări şi granturi preferenţiale, precum şi terenuri, baterii şi materii prime la preţuri sub piaţă.

    Importul de vehicule electrice din China și alte țări din afara spațiului comunitar a afectat puternic producătorii auto europeni. Ponderea mărcilor chineze a crescut la 8% în 2024, față de sub 1% în 2019, și ar putea ajunge la 15% până în 2025.

    În pofida grevelor anunțate de sindicate, grupul Volkswagen a spus că nu renunță la planurile sale privind închiderile de fabrici în Germania. Producătorul german a mai precizat că ia în calcul noi concedieri pe lângă pensionările anticupate.

    Guvernul de la Beijing a reacționat la decizia UE despre care a spus că va afecta comerţul dintre cele două părți și va întârzia tranziția blocului comunitar spre o energie sustenabilă. Taxele impuse de UE ar afecta și „eforturile globale comune de a gestiona schimbările climatice”, a mai transmis ministerul comerţului chinez.

    Ca răspuns, China a demarat o anchetă ce vizează subvențiile pentru produsele lactate importante din Uniunea Europeană. Solicitarea de a demara o investigație a venit din partea China Dairy Association şi China Dairy Industry Association, în numele industriei locale de lactate, iar ancheta este așteptată să se încheie în decurs de 12 luni.

    Vineri, Beijingul a decis să extindă investigația pentru a include programele de subvenții ale UE, precum şi cele din Danemarca, Franţa, Italia şi Țările de Jos, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerțului, publicat vineri, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.

    Investigația se extinde asupra unor programe precum promoțiile agricole, asigurările și subvențiile pentru investiții. Potrivit datelor vamale chineze, Uniunea Europeană este al doilea furnizor de produse lactate al Chinei, după Noua Zeelandă. Ministerul Comerțului din China a afirmat că UE și guvernele statelor membre au acordat alte 13 subvenții industriei europene de lactate.

    Analiștii consideră că această investigație reflectă intenția Beijingului de a răspunde suprataxelor impuse de Bruxelles vehiculelor electrice din China, produsele agricole și alimentare fiind adesea folosite ca ținte în disputele comerciale.

  • Previziuni pentru industria auto

    Previziuni pentru industria auto

    Piața automobilelor din România se dezvoltă de la an la, integrând noile tehnologii din domeniu. O analiză a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arată că această piață va continua să evolueze în anul 2024 și anticipează o creştere de 5,3%, un ritm moderat față de cel înregistrat în 2023. Datele reflectă o adaptare la noile dinamici economice, sociale şi politice.

    Potrivit estimărilor prezentate luni, mașinile ecologice vor ajunge la o cotă de aproape 29% în total piaţă auto în România până la sfârşitul acestui an, timp în care piaţa de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească. Chiar şi la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în 2024, estimează oficialii Asociației, piaţa românească rămâne sub nivelul anilor 2018 şi 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus. În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenţiei, iar vânzările autoturismelor pur electrice, chiar dacă într-un ritm mai lent, vor continua să crească.

    Președintele APIA, Dan Vardie: “Prognoza APIA în 2024 pleacă de la premisa că vom avea o creştere mai conservatoare în raport cu ce a fost anul trecut. Autoturismele vor beneficia cel mai mult de această creştere, însă spectaculoase va fi evoluţia vehiculelor comerciale, a camioanelor şi autobuzelor în partea de electrificare. De asemenea, maşinile pur electrice vor continua să crească din nou, într-un ritm ceva mai mic, doar de 27,7%, dar va fi o creştere importantă şi în anul 2024. În schimb, plug-in hibridele vor avea o scădere a ritmului de creştere, dar şi ele vor creşte cu 9%. Şi sigur că da, autoturismele full hibride vor continua să evolueze foarte bine. Ce va scădea, şi este de aşteptat, motorizările diesel vor scădea, aşa cum ne aşteptăm cu toţii, în anul 2024ˮ.

    Dan Vardie a adăugat că, anul trecut, în România, s-au vândut circa 15.000 de maşini electrice. Prin comparaţie, în Germania s-au comercializat 500.000 de astfel de vehicule. Datele mai arată că, în cursul anului, se vor înmatricula în țară de aproape trei ori mai multe autoturisme “verziˮ faţă de cele cu motorizare diesel. Per ansamblu, pentru 2024, producătorii şi importatorii prognozează o continuare a tendinţei de creştere a autoturismelor “electrificateˮ înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior și anume +24,4%.

    Conform analizei APIA, categoria autovehiculelor comerciale uşoare va înregistra o creştere de 7,2% faţă de 2023, cu o cotă de piaţă, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la acelaşi nivel atins cu un an în urmă, de 10,6% . Evoluţia înmatriculărilor autoturismelor cu tracţiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piaţă de aproximativ 25,9%, cu o creştere de 14,4% a numărului de înmatriculări faţă de anul trecut.

  • Piaţa auto din România, în atenţie

    Piaţa auto din România, în atenţie

    Piaţa auto din România a avut cea mai mare creştere din Europa în luna februarie a acestui an, comparativ cu anul trecut. Înmatriculările de autoturisme la nivel național s-au majorat cu 44,5%, ajungând la peste 12 mii de unităţi, în timp ce în toată Uniunea Europeană, în februarie 2023, au fost înscrise peste 800 de mii de maşini – arată datele publicate, marți, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa. În rândul acestora, o creştere semnificativă a înmatriculărilor a fost înregistrată de grupul francez Renault, performanţă care se datorează în special mărcii românești Dacia, a cărei cotă de piață pe continent a ajuns la 5%, faţă de 3,6% în luna februarie a anului trecut. Preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan, compania Dacia a devenit, în timp, un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

    În România, un sprijin important pentru impulsionarea vânzărilor vine din partea Guvernului, care, de ani buni, alocă fonduri pentru programul Rabla, extrem de popular printre posesorii de automobile. Anul acesta, Ministerul Mediului dă 1,5 miliarde de lei (echivalentul a circa 300 de milioane de euro) pentru diferitele forme ale acestui program, obiectivul fiind eliminarea din circulaţie a cel puţin 100 de mii de maşini mai vechi de 15 ani. Ministrul de resort, Tánczos Barna, a anunţat că, vineri, vor fi lansate programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, ambele cu bugete majorate. Pe lângă mărirea de la 6 la 7.000 lei (circa 1.400 mii de euro) a valorii unui tichet acordat pentru o maşină casată şi de la 9 la 10.000 de lei (aproximativ 2 mii de euro) pentru două autovehicule casate, cumpărătorii pot primi mai multe eco-bonusuri, astfel că reducerea maximă poate ajunge la 16.000 lei (peste 3 mii de euro).

    Pentru programul Rabla Plus, de cumpărare a unei mașini 100% electrice sau Plug-in Hybrid, eco-bonusurile acordate de Stat sunt şi mai mari, de până la 57.000 lei (peste 10 mii de euro). Pe lângă cele două programe amintite, peste o lună, va începe și un al treilea – Rabla Local – derulat în parteneriat cu autorităţile locale. Ministrul Tánczos Barna: Pe 21 aprilie porneşte programul Rabla Local. Înainte de această dată, se va derula sesiunea de înscriere a autorităţilor publice locale în program. Fac un apel către toate UAT-urile, către toate primăriile care vor să se înscrie în program să se grăbească cu adoptarea hotărârilor de consiliu local de înscriere în program, imediat după publicarea ghidului în Monitorul Oficial, astfel încât înscrierea să se facă în timp util şi pe 21 aprilie să putem lansa programul.

    Bugetul alocat programului Rabla Local este de 240 de milioane de lei (aproape 50 de milioane de euro), la care se adaugă 20% din partea primăriilor


  • Miniştrii Transporturilor din mai multe state UE au discutat normele Euro 7

    Miniştrii Transporturilor din mai multe state UE au discutat normele Euro 7

    Normele Euro 7 propuse vor înăspri limitele privind poluanţii care afectează sănătatea, inclusiv oxizii de azot. Uniunea Europeană susţine că beneficiile asupra sănătăţii vor depăşi cu mult costurile. Dar multe ţări membre – majoritatea cu sectoare auto puternice – se opun acestor reglementări, susţinând că sunt o povară pentru industria auto. Un oficial al Uniunii Europene a declarat că miniştrii Transporturilor au apreciat termenele limită ale reglementării drept nerealiste.

    Ţările membre au rezerve în privinţa perioadei scurte pentru adoptarea normelor, care ar urma să se aplice de la mijlocul anului 2025 pentru maşini. Statele au propus o perioadă de patru ani pentru intrarea în vigoare a normelor, alături de unele modificări tehnice, pentru ca industria auto să aibă mai mult timp să se pregătească şi să îmbunătăţească măsurile tehnologice – a informat Cehia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Statele au examinat şi termenul limită din 2035 pentru retragerea maşinilor care emit dioxid de carbon – o reglementare care va face imposibilă vânzarea de maşini noi cu motoare pe combustie după respectivul an.

    Principala politică a blocului comunitar destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă deja pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă. De altfel, propunerea Bruxelles-ului privind înăsprirea normelor de poluare ale automobilelor este respinsă vehement de toţi producătorii auto, care vor o normă minimală pentru acest tip de motoare cu combustie care ar urma să dispară de pe piaţă în 2035. Potrivit producătorilor, normele Euro 7 propuse de Executivul comunitar ar duce la majorarea semnificativă a preţului autovehiculelor, cu riscul de a afecta şi mai mult o piaţă auto europeană care se află deja într-o situaţie dificilă.

    Uniunea Europeană susţine că implementarea reglementării în 2035 este crucială, deoarece durata medie de viaţă a noilor maşini este de 15 ani, deci intrarea în vigoare mai târziu a interdicţiei ar face imposibil obiectivul de a ajunge la emisii nete zero până în 2050, în condiţiile în care sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile din ţările membre.


  • Automobilul în România socialistă

    Automobilul în România socialistă

    Am devenit atât de familiari astăzi cu automobilul încât este aproape imposibil să ne imaginăm o lume fără această mașină. Ca orice invenție, automobilul a fost la început prezent în viața celor bogați. Popularitatea sa a făcut ca el să devină accesibil tuturor și să nu mai fie un semn al apartenenței sociale. În România anilor 1945-1989, automobilul a parcurs câteva etape. De la cea restrictivă, când a fost folosit exclusiv de stat și de nomenclatura partidului communist la perioada în care oamenii obișnuiți și l-au dorit. A fost un proces denumit de democratizare a automobilului, începând cu anii 1960, așa cum l-a descris Șerban Cornaciu, vicepreședintele Retromobil Club România. Democratizarea automobilului a fost începută de puținii oameni care și-au permis să-și dorească un asemenea obiect.



    Dacă vorbim de democratizare putem să vorbim despre importurile de automobile din Occident. Oamenii aceia au fost niște privilegiați pentru că au fost oameni care au avut curajul să se înscrie pe niște liste și cumva aveau meserii mai liberale, de tip avocat, medic, artist. Ei s-au înscris pe liste pentru a-și comanda un Fiat 850 sau un Renault 16, modele disponibile înainte de începerea producției la Dacia. Existau modele de la Fiat foarte scumpe, de exemplu Fiat 1800. Nu puțini au fost cei înscriși pe lista pentru Fiat 1800 și venea Securitatea la ușă și să-I întrebe de unde aveau banii în anii 1960.



    Economia României, asemenea economiilor țărilor din Europa Centrală și de Est, se refăcea greu după război. La urmările războiului se adăuga reorganizarea sa după sistem sovietic centralizat. În plus, nu fusese lăsată să beneficieze de planul Marshall și redresarea era lentă. Abia la sfîrșitul anilor 1960, la Pitești se construia o fabrică de automobile care fabrica două modele Renault, 8 și 12, sub numele Dacia 1100 și Dacia 1300. Aceea era perioada în care se dinamiza comerțul cu automobile prin producția proprie și prin importul de automobile din celalte țări socialiste.



    Șerban Cornaciu. Când a început perioada de producție la Dacia Pitești, te puteai înscrie pe o listă, făceai un împrumut și îți venea mașina într-un orizont de timp acceptabil. Erau câteva opțiuni, din 1974 erau 3 versiuni de echipare la Dacia 1300, nu foarte diferite. Puteai să-ți alegi dintr-o gamă variată de culori, culori vesele până la generația de Dacia 1310 din 1984. Mai existau și importurile de mașini din blocul est-european, cele din blocul capitalist fuseseră total sistate când a început producția la Dacia Pitești. Din 1971-72 nu s-au mai importat modele produse din Occident, acum uităm de Fiat și Renault. Se putea comanda o Lada 1200, un Moskvici, se putea comanda un Trabant. Trabantul venea destul de repede, dar el a început să ajungă, din 1988, după o perioadă de așteptare de 3 ani.



    Însă criza de sistem a regimului comunist de la sfârșitul anilor 1970 a dus, inevitabil, și la o criză a automobilului. Șerban Cornaciu: În anii 1980, s-au schimbat modelele produse la Dacia Pitești, importurile au devenit din ce în ce mai greoaie. Înscrierile pe listele pentru importuri nu se mai puteau face la magazine. Opțiunile pentru populație au început să se reducă din anii 1981-1982. Dacia începea să aibă probleme de livrare pe piața internă pentru că exporturile erau forțate. În anii 1980 se așteptau 5 ani pentru o mașină și nu se știa când venea. Mașina venea, nu conta culoarea, nici măcar aceasta nu mai era o opțiune. Se foloseau 2-3 culori, un an erau albastre, verzi și albe, anul următor se mai făceau bej, culorile vii dispăruseră.



    Restricțiile apăreau una după alta pentru șoferi. În 1978, șeful comunist Nicolae Ceaușescu ordonă ca demnitarii și instituțiile să folosească drept mașini de serviciu numai automobilul de producție românească Dacia. La jumătatea anilor 1980 criza se adâncea, cele mai puternice lovituri fiind raționalizarea benzinei, interdicția de circulație pe timpul iernii și limitarea circulației în zilele de duminică. Astfel, mobilitatea pentru care oamenii plătiseră scump era serios redusă. L-am întrebat pe Șerban Cornaciu cum funcționa piața automobilelor second hand.



    Mașinile se vindeau de la unii proprietari la alții, piața de mașini second hand a crescut considerabil ca preț în anii 1980. Prețurile deveniseră din ce în ce mai mari, dar cumva restricțiile de circulație nu au pus o presiune atât de mare pe preț. Cineva își cumpăra o mașină, dar când venea zăpada se dădea decret prezidențial prin care nu mai circula nicio mașină. Circulau numai tovarășii cu numere galbene, cele cu numere scurte, cele speciale de tip corp diplomatic sau transport consular și cele de tip 12 B, numere pentru străinii rezidenți în România. De exemplu, regizorul Sergiu Nicolaescu, pentru a filma filmele din anii 1980, circula cu mașini înregistrate cu numere de tip 12 B pentru a nu fi oprit de miliție ori pentru a circula duminicile.



    După 1989 va urma adevărata democratizare a automobilului în România. Schimbarea regimului politic va însemna, logic, și schimbarea radicală a relației dintre automobil și posesor.


  • Noi norme europene pentru automobile mai sigure și mai ecologice

    Noi norme europene pentru automobile mai sigure și mai ecologice

    Adoptat în mai 2018, noul regulament îmbunătățește calitatea și independența omologării de tip și a testării vehiculelor, sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața comunitară și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită.

    Europenii se așteaptă, în mod legitim, să conducă mașinile cele mai ecologice și mai sigure. Dar acest lucru presupune efectuarea celor mai stricte controale asupra autovehiculelor introduse pe piață și aflate în circulație pe drumurile din Uniune. De la 1 septembrie, Comisia Europeană este în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor, să declanșeze retrageri de pe piață la nivelul Uniunii și să impună amenzi de până la 30.000 de euro pentru un autovehicul atunci când legea este încălcată.

    Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a explicat că aceste reforme vin în completarea activității Bruxellesului privind o mobilitate mai curată și mai sigură, care, în contextul dificil al crizei actuale, necesită investiții și mai orientate către viitor în infrastructură și inovare. Eforturile Comisiei – de a restabili încrederea consumatorilor, de a consolida piața unică și de a sprijini viabilitatea pe termen lung și competitivitatea globală a industriei europene a autovehiculelor – merg mână în mână, a subliniat comisarul.

    De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și alte părți interesate au lucrat în permanență în vederea punerii în aplicare a noilor norme și a adaptării la cerințele cele mai stricte. Comisia a furnizat resurse suplimentare pentru ca Centrul Comun de Cercetare să preia acest nou rol în supravegherea pieței, finanțând personalul suplimentar necesar, costurile operaționale și construirea a două noi laboratoare.

    Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației Uniunii de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat. Noile norme privind omologarea de tip au fost propuse de Comisie în 2016 în urma scandalului Dieselgate și au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în 2018.

    Această reformă face parte din eforturile mai ample ale Bruxelles-ului pentru un sector al automobilelor curat, durabil și competitiv. Iar inițiativele Comisiei includ standardele privind calitatea aerului și emisiile de dioxid de carbon, sprijinirea producției de combustibili alternativi și de baterii, precum și apărarea competitivității industriei europene.


  • România, cel mai mic număr de autoturisme la numărul de locuitori din UE

    România, cel mai mic număr de autoturisme la numărul de locuitori din UE


    România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ratei de motorizare, cu 332 de autoturisme la mia de locuitori, conform datelor pe 2018, publicate de Eurostat. Un număr scăzut de autoturisme se înregistrează și în Letonia (369 maşini la mia de locuitori) și Ungaria (373 autoturisme).



    Polonia are cel mai vechi parc auto din UE



    Statul UE cu cele mai multe vehicule este Luxemburg (676 la mia de locuitori în 2018), unde există mulți angajaţi transfrontalieri care folosesc maşinile companiilor înmatriculate în această ţară. Pe următoarele poziții se situează Italia (646 autoturisme), Cipru şi Finlanda (ambele cu 629 maşini).



    În 2018, cel mai mare număr de autoturisme înmatriculate era înregistrat în Germania, cu 47 milioane de unităţi, urmată de Italia (39 de milioane de maşini) şi Franţa (32 de milioane de autoturisme).



    Datele Eurostat mai arată că România a avut cel mai semnificativ avans al numărului de autoturisme înmatriculate (31%), în perioada 2014 – 2018. Un număr mare de mașini noi înmatriculat s-a mai înregistrat în Cehia, Slovacia şi Lituania (fiecare cu 19%), Ungaria şi Portugalia (ambele cu 17%) şi Cipru (15%).



    Cel mai multe autoturisme cu o vechime de peste 20 de ani au fost raportate în 2018 în Polonia (36,5%), Estonia (29,6%), Finlanda (25,2%), România (21,4%) şi Malta (20,8%).



    La polul opus, cele mai noi maşini, cu o vechime de sub doi ani, sunt în Irlanda (29,2%), Luxemburg (23,8%), Danemarca (23,3%) şi Belgia (23,1%).

    Țările UE cu cel mai ridicat/scăzut număr de autoturisme la mia de locuitori (Sursa: Eurostat)

    numar-masini-locuitori-eurostat.jpg



    Scădere dramatică a producției de autovehicule și a înmatriculărilor



    Pandemia de coronavirus a produs un declin puternic asupra producției de autoturisme și vehicule destinate transportului de marfă. În luna martie, producția a scăzut cu 33,5% iar în aprilie cu 68,5%, potrivit datelor Eurostat.



    Totodată, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile a anunțat că înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeana au scăzut cu 78.3% în aprilie 2020 față de aceeași perioadă din 2019. Doar 292.182 de autoturisme au fost înmatriculate în aprilie 2020 în statele UE, Marea Britanie şi țările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveția), față de cu 1,345 milioane de autoturisme înmatriculate în aceeași lună a anului trecut.



    Cele mai mari scăderi au înregistrat în Italia şi Spania unde înmatriculările noi s-au diminuat cu 97,6%, respectiv 96,5%. În Italia au fost vândute 4.279 de autoturisme în luna aprilie, iar în Spania numai 4.163 de mașini. În România s-au înmatriculat 4.321 de automobile noi, ceea ce înseamnă un o scădere a pieței auto de 50,3%, comparativ cu luna aprilie 2019.


    Vârsta automobilelor în 2018 (Sursa: Eurostat)

    Statele UE cu cele mai multe vehicule cu o vechime de sub 2 ani / Statele UE cu cele mai multe vehicule vechi de peste 20 de ani

    varsta-automobile-ue-2018-eurostat.jpg



  • România, scădere pe piața bunurilor de larg consum

    România, scădere pe piața bunurilor de larg consum

    Comisia Europeană a publicat astăzi, la finalul săptămânii trecute, Tabloul de bord al piețelor de consum din 2018, instrument cu care instituția monitorizează modul în care consumatorii din UE evaluează performanța a 40 de sectoare de bunuri și servicii. Conform datelor Comisiei, România a înregistrat o scădere a scorului la nivelul piețelor bunurilor de larg consum, informează Comisia Europeană. Țara noastră ocupă locul 22 în UE, cu un 80,6 puncte în 2017, cu 1,4 puncte mai puțin ca în 2015.



    Piața de automobile noi, în plină creștere



    Cu toate acestea, există și domenii în care țara noastră a înregistrat o creșetere semnificativă. Spre exemplu, piața automobilelor noi a crescut la 83,8 puncte cu 3,3 puncte peste media Uniunii Europene. Trendul ascendent continuă și anul acesta, vânzările de autoturisme dublându-se în luna august față de aceeași perioadă a anului trecut.



    România stă bine și la servicii, sector ce o plasează pe locul 17 în blocul comunitar, însă în scădere cu 0,6 puncte față de 2015. Comparativ cu media Uniunii Europene, cel mai bine stau serviciile de telefonie fixă cu 6,7 puncte peste medie, urmate de cele de telefonie mobilă (+4,6 puncte) și internet (3,8 puncte).



    Românii, nemulțumiți de trenuri și de bunurile de larg consum



    La polul opus se află transportul feroviar unde ne aflăm cu 13,4 puncte sub media UE, cu un total de 63,4 puncte, al doilea cel mai slab scor din Uniune.



    Tabloul de bord mai indică o scădere a scorului înregistrat de România la nivelul piețelor bunurilor de larg consum, capitol la care ocupă locul 22 în UE, cu un total de 80,6 puncte, anul trecut. Băuturile alcoolice sunt cu nu mai puțin de 7,7 puncte sub media Uniunii, cu un scor de 76,9 pct.



    Performanțe crescute în Europa de Est



    La nivelul întregii Uniuni, Tabloul de bord indică mici progresele față de anul 2016 sunt modeste, deși continuă tendința pozitivă de după criza economică. Comisia Europeană mai precizează că cele mai semnificative îmbunătățiri ale performanțelor s-au înregistrat și anul acesta în Europa de Est, chiar dacă piețele din Europa de Vest continuă să funcționeze mai bine pentru consumatori.



    Cele mai problematice sectoare pentru consumatorii europeni sunt serviciile de telefonie mobile și internet. Serviciile financiare aduc consumatorii suferă cele mai mari prejudicii (pierderi financiare sau pierdere de timp), în timp ce sectorul imobiliar și cel al autovehiculelor de ocazie au cea mai scăzută încredere din partea europenilor.

  • Piața auto, în continuă creștere

    Piața auto, în continuă creștere


    Luna ianuarie a adus o importantă creștere a volumului de vânzări de autoturisme în Uniunea Europeană. Înmatriculările de autoturisme noi au crescut de două ori mai rapid în luna ianuarie 2018 decât pe ansamblul anului 2017, a anunţat joi Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), informeză Agerpres. Conform datelor, România a înregistrat cel mai puternic ritm de creştere anuală a înmatriculărilor de autoturisme noi, 66,4%, respectiv 11.744 de autoturisme.



    În total, peste 1,28 milioane de autoturisme au fost înmatriculate în prima lună a acestui an, în Uniunea Europeană şi ţările EFTA (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), în creştere cu 6,8% faţă de 1,20 milioane unităţi în luna ianuarie 2017. Performanțe notabile pe piața auto au avut Spania (20,3%) şi Germania (11,6%), urmate de Italia (3,4%) și Franța (2,5%). Marea Britanie este singura piață din blocul comunitar care este în scădere la numărul înmatriculărilor, pentru a zecea lună consecutiv, mai informează Agerpres.



    Dieselgate, scandalul care a schimbat piața auto mondială



    Piața automobilelor din toată lumea a fost marcată de scandalul Dieselgate din 2015 când s-a dovedit că unii producători de autovehicule au folosit dispozitive de manipulare ilegale ca să raporteze valori mai mici ale emisiilor de noxe. Autoturismele aveau un factor ridicat de poluare din cauza sistemul instalat de producătorii de vehicule care reducea, totodată, cantitatea de combustibil folosit în timpul conducerii normale.



    Neregurile semnalate după testarea mai multor mărci de automobile alimentate cu motorină au determinat autoritățile europene să ia măsuri pentru ca verificările să fie îmbunătățite. Statele mebre UE trebuie să efectueze un număr minim de verificări, mai precis 1 la fiecare 40 000 de autovehicule noi înmatriculate în respectiva țară în anul anterior. Cel puțin o cincime dintre verificări trebuie să fie teste care relevă nivelul emisiilor în condiții reale de conducere, menționează Consiliul European.





    UE pariază pe automobilele electrice



    Încurajarea achizționării de automobile electrice este o prioritate pentru statele din blocul comunitar pentru a reduce nivelul de poluare cauzat de comubustibilii derivați din petrol. În 2016, s-au înmatriculat mai puțin 40 de automobile electrice în România. De aceea, autoritățile de la București au continuat în 2017 trecut programul Rabla Plus, prin care au oferit dublat bonusul pentru achiziţionarea unei maşini electrice, respectiv 20.000 de lei (circa 4.500 de euro). Bonusul, cel mai mare din Uniunea Europeană, nu este condiționat de casarea unui vehicul vechi. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar în luna septembrie a anului trecut erau aprobate aproape 450 de dosare pentru achizția de autombile electrice. De asemenea, circa 100 de stații de încărcare pentru autovehicule electrice se vor construi în România, cu finanțare UE.



    Piața de mașini electrice este într-o flminantă creștere la nivel european. Se estimează achiziția a circa 200.000 de mașini electrice în acest an, iar cererea va putea atinge numărul de un milion de mașini electrice în 2022.

  • Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a
    dezbătut joi problema cetăţenilor români din Republica Moldova care nu-şi pot
    preschimba actele de identitate din cauza unor aspecte birocratice. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Comisiei, Constantin Codreanu. Până
    în februarie 2015, legislatia prevedea
    cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au
    redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De
    asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite
    recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când
    unul dintre părinţi a obţinut cetăţenia română. Conform procedurii actuale,
    minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de
    cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori
    care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de
    identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare,
    reînnoirea actelor le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta
    certificatul de cetăţenie.


    Serviciul Român
    de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
    instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
    directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
    clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
    putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
    a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor, care au durat peste şapte
    ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc atacuri fără precedent la
    adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări ca serviciul nu s-a
    implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.


    Amenzile de circulaţie vor fi majorate de la 1 februarie
    2017, odată cu creşterea salariului minim pe economie. Salariul minim urmează
    să crească, de la începutul lunii următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de
    lei, faţă de 1.250 de lei cât este în prezent. Amenzile de circulaţie se
    calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
    reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede
    Codul rutier. Prin urmare, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de
    lei, faţă de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă
    primită de şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de
    acum. Punctul de amendă a crescut, ultima
    oară, pe 1 mai 2016.


    Premierul român,
    Sorin Grindeanu, a anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în
    şedinţa de guvern de vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere
    Parlamentului. Seful executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul
    toate măsurile cuprinse în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD
    – ALDE. Cei mai mulţi bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură,
    Sănătate şi IMM-uri. Mai puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia,
    Dezvoltarea regională, Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele
    două camere ale Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o
    creştere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din
    PIB.


    Piaţa auto din România a crescut anul trecut cu aproape 18
    procente. A fost al treilea an consecutiv de creştere, cu vânzări de peste 140
    de mii de unităţi – potrivit datelor prezentate joi de Asociaţia Producătorilor
    şi Importatorilor de Automobile. Însă,numărul vanzarilor de masini noi a fost
    cu mult depăşit de importurile de maşini vechi care a crescut cu 20 la sută
    faţă de 2015, ceea ce reprezintă un nou record. Raportul mediu al
    înmatriculărilor de autoturisme noi versus cele rulate este de 1/3. Datele
    asociaţiei mai arată că producţia naţională de maşini şi exporturile au scăzut,
    cu circa 7, respectiv 8 la sută, în 2016 cu menţiunea că
    peste 90 la sută din producţia autohtohă este exportată.

  • Jurnal românesc – 19.12.2014

    Jurnal românesc – 19.12.2014

    Proiectele bugetului şi al asigurărilor sociale de stat pentru 2015 se află în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului de la Bucureşti, urmând ca duminică să aibă loc votul final. Documentele au fost aprobate în comisiile de specialitate şi au suferit unele modificări, cele mai multe impuse de restructurarea recentă a Executivului condus de social-democratul Victor Ponta. Sunt schimbări în domeniul alocării de fonduri pentru ministere şi a fost aprobat un mecanism de susţinere a primăriilor fruntaşe la atragerea de bani europeni. Nu au fost modificate însă ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale, va avea loc o majorare a pensiilor anul viitor cu 5%, dar şi creşterea pensiei minime garantate de la 350 la 400 de lei (cca.90 euro). Noua construcţie bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%.




    Piaţa auto din România a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, în premieră, o creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, producţia naţională de profil a scăzut cu aproape trei procente şi jumătate, potrivit datelor prezentate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile. 2014 este primul an de creştere al pieţei auto după şase ani consecutivi de scăderi puternice. După primele 11 luni din acest an, volumul total al vânzărilor de autovehicule a crescut cu 24%. În funcţie de tipul de combustibil, preferate au fost maşinile cu motoarele diesel. Marca autohotnă Dacia se află în continuare pe primul loc, urmată de Volkswagen, Skoda, Renault, Ford şi Opel. Pe de altă parte, în raport se remarcă şi o evoluţie pe plan european în această privinţă, în principal pentru Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie




    Patriarhia Română a solicitat Consiliului Consultativ al Cultelor o întrunire extraordinară pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat. Totodată Sfântul Sinod a hotărât informarea de către centrele eparhiale a profesorilor de religie şi a părinţilor că, până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii educaţiei naţionale, statutul consacrat al orei de Religie rămâne nemodificat. Potrivit Patriarhiei, parohiile şi şcolile vor încheia parteneriate pentru dezvoltarea cooperării cu scopul ajutorării elevilor din familii sărace sau cu risc de abandon şcolar şi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea predării orei de religie. Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. O astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.




    Indemnizaţiile la care au dreptul românii deportaţi sau închişi de regimurile instaurate între 1940-1945, în cuantum lunar cuprins între 200-250 lei, şi care urmau să fie acordate începând cu anul viitor, au fost amânate la plată de către Guvern cu doi ani, până în ianuarie 2017. Legea în vigoare stabilea că cetăţenii români care, în această perioadă au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind deportaţi în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate sau privaţi de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 250 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie sau de 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţară sau de evacuare din propria locuinţă. În plus, indemnizaţiile reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri, au fost amânate la plată de Guvern pentru următorii doi ani, până în 2017.