De obicei
invitaţia noastră de a vizita Alba Iulia vine iarna, mai precis la 1 decembrie,
pentru că atunci cetatea e în sărbătoare, amintind momentul Marii Adunări
Naționale de la 1 decembrie 1918, prin care Transilvania se unea cu ţara. Dar
oraşul Alba Iulia merită vizitat în tot timpul anului, iar edilii, mândri de
istoria locurilor, fac din toate perioadele o sărbătoare.
Pentru pasionaţii de istorie, Alba Iulia
reprezintă anticul Apulum. Vizitatorii se opresc în Cetatea Albă Carolina, o
fortăreață cu bastioane de tip Vauban, construită la începutul secolului al
XVIII-lea în orașul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de
fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva
eforturilor militare ale Imperiului Otoman și de consolidare a puterii
habsburgice pe plan local. Anterior epocii în care a fost construită, în
același loc s-au mai aflat alte două fortificații: Castrul Roman al Legiunii a
XIII-a Gemina (106 e.n.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII).
Şi astăzi, vizitatorii Cetăţii Alba
Carolina sunt întâmpinaţi în Piaţa Cetăţii, la muzeul Principia cu salutul:
Ave hospes! Bine aţi venit la Principia, clădirea comandamentului legiunii a
XIII-a Gemina! Noi am făcut istorie! Voi intraţi şi învăţaţi istorie! Ave!,
prin sitemul de realitate augumentată montat pe peretele exterior al Muzeului.
Cladirea valorifică turistic o parte din clădirea Principiei, castrul roman de
la Apulum. Aici şi-a avut sediul comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina,
singura legiune care a staţionat pe teritoriul Daciei pe toată perioada
ocupaţiei romane. În muzeu pot fi observate locul unde erau depozitate finanțele
legiunii precum și birourile ofițerilor. Hypocaust este o instalație de
încălzire romană care poate fi, de asemenea, văzută în interiorul muzeului.
Curtea adăpostește vestigii romane care au fost descoperite în interiorul
castrului roman Apulum.
Rareș Diodiu
a fost ghidul nostru în muzeu: Zidul clădirii se întindea de-a lungul
laturii din spate care avea 65 de metri, lăţimea clădirii, iar lungimea era de
85 de metri, adică de la zidul acesta până la clădirea unităţii militare. Ca
parte practică de construcţie, observaţi canalul acela de la baza zidului, care
folosea pentru colectarea şi direcţionarea apei de ploaie, care se scurgea de
pe acoperiş. Statuile împăraţilor, pe care le vedeţi aici la noi în muzeu, sunt
cinci şi îi înfăţişează pe aceia care au contribuit la dezvoltarea oraşului
antic. Aici în faţă, Marcus Aurelius, care împreună cu Septimius Severus, cel
care v-a întâmpinat la poartă, au contribuit la dezvoltarea părţii civile a
acestei aşezări, pentru că pe timpul când au domnit ei ca împăraţi aici au
sosit numere mari de colonişti din diferite părţi ale imperiului, care cu
timpul s-au aşezat aici şi au făcut ca acest oraş să crească, atât ca
dimensiune, o dimensiune pe care nu o cunoaştem în totalitate nici în ziua de astăzi,
cât şi ca număr de locuitori, care a fost doar estimat la 40 de mii.
Festivaluri de reconstituire istorică se
desfăşoară la Alba Iulia, amintind de luptele dintre daci şi romani, sau de
alte momente importante din istoria cetăţii.
Corpul principal al cetății este de forma
unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată
tipică sistemelor de acest gen. Trinitatea este cel mai mare bastion și are un
blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt Sfântul
Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano și
Sfânta Elisabeta. Bstioanele nu sunt
egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au
cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe
platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua
linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Călătorul înclinat spre
descoperire, poate să se bucure de o plimbare prin fostele şanţuri de apărare
ale cetăţii, astăzi amenajate sub formă de parc, cu zonă pietonală, dar şi de
bicilete, dar şi deservită de un minibus condus de şoferi ce oferă şi ghidaj
specializat.