Radio România Internațional

Tag: piata comuna

  • Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Comisia Europeană a prezentat, în
    luna februarie, un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți durabilitatea și
    reziliența sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană. Aceste
    măsuri includ patru elemente: o comunicare privind tranziția energetică a
    sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană, un plan de
    acțiune pentru protejarea și restabilirea ecosistemelor marine pentru pescuit
    durabil și sustenabil, o comunicare privind politica comună în domeniul
    pescuitului și un raport privind piaţa comună pentru produsele pescărești și de
    acvacultură. Dependenţa sectorului pescuitului şi acvaculturii de combustibilii
    fosili trebuie redusă iar tranziția către metode de pescuit mai durabile
    trebuie să meargă mână în mână cu tranziția către surse de energie mai curate
    și către eficiența energetică.

    Cu explicaţii, Virginijus Sinkevičius, comisarul
    european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Comisia a propus un
    pachet de măsuri pentru ca sectorul pescuitului și acvaculturii din Uniunea
    Europeană să fie mai durabil și mai rezistent. Acțiunile pe care le propunem ne
    vor ajuta să reducem impactul sectorului asupra ecosistemelor marine și asupra
    climei, să promovăm utilizarea surselor de energie mai curate și să diminuăm
    dependența de combustibilii fosili. Astfel, ele ne vor ajuta să ne îndeplinim
    obiectivele din Pactul Verde European. În ultimul an, am observat o creștere
    semnificativă a prețurilor la energie. De exemplu, în 2022, prețurile la
    motorina pentru sectorul marin s-au dublat în comparație cu prețurile medii din
    2021. Costurile energiei în sectorul pescuitului și acvaculturii au crescut de
    la 13% din venituri în 2020 la aproximativ 35% în 2022. Impactul a fost
    devastator! Așadar, este clar că există o nevoie urgentă de a reduce
    intensitatea energetică a sectorului și dependența de combustibilii fosili și
    de a deveni neutrii din punct de vedere climatic până în 2050. Măsurile pe care
    le propunem vor sprijini eficiența energetică pe termen scurt și mediu și vor
    încuraja dezvoltarea și adoptarea de surse suplimentare de energie regenerabilă
    și cu emisii scăzute de carbon pe termen mediu și lung.


  • Primul raport european anual privind statul de drept

    Primul raport european anual privind statul de drept

    Uniunea Europeană are la bază atât ideea unei piețe comune, care în condiții de stabilitate le aduce beneficii economice tuturor membrilor, cât și de un set comun de valori asumate de statele membre. Aceste valori privesc în primul rând statul de drept și democrația. Criteriile care definesc standardele UE în domeniu le pot fi impuse statelor care vor să facă parte din Uniunea Europeană, însă până acum au existat relativ puține mecanisme care să monitorizeze respectarea respectivelor standard de către statele membre. Raportul privind statul de drept este un astfel de mechanism, după cum a subliniat vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova:

    Democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt baza pe care se sprijină totul în Uniunea noastră: drepturile noastre, libertatea presei și independența sistemului judecătoresc. Istoria democrației reprezintă o căutare permanentă a unui mod echilibrat de a limita puterile celor puternici. Este o căutare a celui mai potrivit sistem de control și echilibru, astfel încât drepturile cetățenilor sunt protejate iar aceștia își pot exercita puterea pe cât de liber este posibil. De aceea prezentăm, astăzi, primul raport anual privind situația statului de drept în care acoperă toate statele membre UE.

    Printre țările acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale UE sunt Ungaria și Polonia, împotriva cărora au fost pornite proceduri prevăzute de Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

    Raportul Comisiei a arătat, printre altele, că unele țări membre au probleme cu independența justiției și sunt necesare reforme – iar unele dintre acestea sunt în curs de implementare – pentru a reduce influența puterii executive sau a celei legislative asupra sistemului judecătoresc. Există, de asemenea, probleme legate de lupta împotriva corupției în unele state membre, precum și motive de îngrijorare legate de independența și pluralismul mass-media. Raportul atrage atenția și că în unele state membre societatea civilă s-a aflat sub asalt: i-a fost limitată posibilitatea de a obține finanțări și a fost, totodată, ținta unor campanii de denigrare în presa pro-guvernamentală.

    Respectarea statului de drept ar trebui, teoretic, corelată cu accesul statelor membre la fondurile UE, însă Parlamentul European a atras atenția că, pentru moment, nu există un instrument practic pentru a obține acest lucru.


  • Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Marea Britanie ar trebui să continue să respecte reglementările europene – fără a avea, însă, și drept de vot – de-a lungul unei perioade de tranziție de 11 luni in care se va negocia un viitor acord între părți. Nu este clar în acest moment cum va arăta acesta, mai ales că au fost citate mai multe variante – un acord similar celui dintre Canada și UE sau celui dintre Australia și blocul comunitar. Bruxellesul și-a schițat, deja, poziția, prin negociatorul-șef al UE, Michel Barnier:

    Suntem gata să oferim un acord comercial ambițios ca pilon central al parteneriatului nostru. Acesta va include tarife și cote zero pentru toate bunurile care intră pe piața noastră comună de 450 de milioane de persoane. Un acord ambițios de liber schimb în domeniul serviciilor, care acoperă o gamă largă de sectoare ce merg de la servicii comerciale la telecomunicații și servicii în domeniul mediului. Intenționăm, de asemenea, să includem comerțul electronic, proprietatea intelectuală și acces la piețele noastre de achiziții publice. Suntem gata să oferim toate acestea în pofida faptului că știm că, în viitor, competiția dintre Regatul Unit, care este vecinul nostru, și Uniunea Europeană, va fi mai mare.


    Michel Barnier a adăugat că, pentru ca oferta europeană să fie valabilă, trebuie garanții că va fi o competiție care rămâne deschisă și echitabilă. Bruxelles-ul vrea să cadă de acord cu Londra cu privire la măsuri specifice și eficiente care să garanteze acest lucru și să asigure pe termen lung un mediu concurențial echitabil. Acest lucru implică introducerea unor mecanisme care să garanteze menținerea standardelor UE avem în chestiuni sociale, de mediu, cu privire la climat, taxare și ajutor de stat. Totodată, acordul de liber schimb trebuie să reglementeze și drepturile de pescuit și să prevadă acordarea reciprocă de acces la piețe și ape, precum și cote specifice pentru ambele părți.

    Negociatorul șef european a vorbit și despre cooperarea în domeniul securității interne, unde Bruxelles-ul pune trei condiții: în primul rând ca Regatul Unit să implementeze Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în al doilea rând, ca guvernul britanic să implementeze standarde de protecție a datelor și, în sfârșit, să se adopte un mecanism de reglementare a disputelor.


  • Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Comisia Europeană acceptă un nou proiect de acord privind Brexitul – evoluții ale negocierilor

    Saga Brexitului continuă, de data aceasta cu o nouă variantă de acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta a fost convenit după negocieri de ultim moment menite să găsească o soluție înainte de 31 octombrie, data la care ar fi trebuit să aibă loc Brexitul.

    Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a spus că soluția găsistă în urma negocierilor se bazează pe patru elemente:

    Numărul 1: Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli europene, în special în ceea ce privește bunurile. Asta înseamnă că toate procedurile care li se aplică bunurilor vor avea loc la intrarea în Irlanda de Nord și nu în întreaga insulă. În acest scop, autoritățile britance vor fi însărcinate cu aplicarea Codului Vamal al Uniunii în Irlanda de Nord. Numărul 2, dincolo de procedurile care se aplică, există și chestiunea taxelor vamale. Irlanda va rămâne în teritoriul care aplică taxele vamale britanice și, în consecință, va beneficia de viitoarele politici comerciale ale Marii Britanii. Dar, totodată, Irlanda de Nord va rămâne și un punct de intrare pe piața noastră comună.

    Ce am făcut pentru a ocoli această problemă? Autoritățile britanice pot aplica tarife britanice pe bunuri care vin din țări terțe atât timp cât nu există riscul ca, din Irlanda de Nord, să pătrundă pe Piața Comună. Dacă există această posibilitate, a intrării pe Piața Comună, atunci autoritățile britanice vor aplica taxele vamale din UE. Numărul trei, am lucrat asupra chestiunii TVA-ului. Este important ca să nu denaturăm competiția pe Piața Comună. În ceea ce privește acest acest aspect, am reușit să atingem două obiective: să păstrăm integritatea Pieței Comune și să venim, în același timp, în întâmpinarea dorințelor legitime ale Marii Britanii. În sfârșit, numărul patru. Premierii Marii Britanii și Irlandei au vrut să asigure sprijinul democratic pentru aplicarea, pe termen lung, de către autoritățile britanice, a regulilor Uniunii în Irlanda de Nord. La patru ani de la intrarea în vigoare a Protocolului, reprezentanții aleși ai Irlandei de Nord vor putea decide, prin majoritate simplă, dacă să continue să aplice regulile Uniunii în Irlanda de Nord sau nu.




    Noul acord va trebui să fie aprobat de Parlamentul britanic, care l-a respins de trei ori pe cel anterior. Deputații din Camera Comunelor au dat un semnal că, de data aceasta, ar fi dispuși să voteze acordul – însă doar după ce se adoptă legislația care să îl pregătească. Asta înseamnă că este imposibil ca acordul să fie ratificat până pe 31 octombrie. Cu sau fără acord, se pare că Brexitul va fi amânat din nou.

  • Alegerile pentru PE: o confruntare între populişti şi pro-europeni

    Alegerile pentru PE: o confruntare între populişti şi pro-europeni

    Alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc anul viitor, vor aduce în prim-plan, la nivelul întregii uniuni, competiția dintre populiștii euro-sceptici și pro-europeni. Aceasta se anunță a fi mai importantă chiar decât cea dintre forțele tradiționale de dreapta și de stânga.

    Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor fi, probabil, cele mai importante din istoria acestei instituții, declara de curând pentru France Info Comisarul European pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. Acesta consideră că scrutinul va fi o confruntare direct între pro-europeni și populiști care, în viziunea sa, sprijină democrațiile iliberale și sunt responsabili de creșterea extremei drepte. În aceste condiții, întrebarea care se va pune în primăvara viitoare este dacă Europa poate demonstra că modelul său economic și de echitate socială este unul eficient.

    Competiția dintre pro-europeni și populiști s-a amplificat în ultimii ani, impulsionată și de cele două mari crize ale ultimului deceniu – cea economică și a migranților din Mediterană. Discursuri de tip populist au contribuit la decizia electoratului britanic de a opta pentru ieșirea din Uniunea Europeană și au adus la putere, în țări ca Ungaria și Polonia, forțe politice care au intrat în conflict cu Bruxellesul. Fenomenul nu se limitează, însă, la membrii mai noi ai Uniunii Europene, după cum o demonstrează succesul formațiunilor cu mesaj populist din Austria și Italia.

    Aceste mesaje populiste pun în prim-plan naționalismul și invocă o amenințare externă – cea a migranților – atrage atenția profesorul de studii europene Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică Izmir. El crede că Europa trebuie să răspundă provocărilor de acest tip amintind că este un spațiu al prosperității. Dragoș Mateescu: Este vorba de un populism de esență nationalistă și orice fel de nationalism are un inamic împotriva căruia luptă: imigrația, percepută ca o amenințare. Partea cealaltă a populismului nationalist, chestiunea economică, rămâne și Uniunea Europeană trebuie să fie prezentată din ce în ce mai mult ca furnizor de prosperitate. Aici este o problemă: încă nu este percepută Uniunea Europeană ca un furnizor de prosperitate, ceea ce, în realitate, este, pentru că fără contribuția Uniunii Europene, prin Piața Comună, la prosperitatea generală a cetățenilor Uniunii, lucrurile ar fi total schimbate, ar fi diferențe foarte mari între cei bogați și cei săraci, de exemplu, mult mai mari decât sunt acum.

    Vedem că în ultimii ani UE pare incapabilă să răspundă la aceste provocări. Sunt o serie de decizii luate de guverne care chiar afectează într-un fel construcția statală din țările respective. Cât de serioasă este provocarea populismului pentru construcția europeană pe termen mediu și lung?

    Nu are cum să dispară UE. Ce pot face instituțiile europene vis-à-vis de aceste cazuri de țări rebele care, practic, își distrug propriile instituții în numele populismului? În primul rând pot penaliza, pot exclude reprezentanții acestor țări din Consiliu, din Comisie, însă aceste măsuri sunt atât de extreme încât sunt lăsate pentru situații în care nu va mai fi o altă soluție


    Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în 27 de state membre UE între 23 și 26 mai anul viitor.


  • Consultare publică – Viitorul Europei

    Consultare publică – Viitorul Europei

    Lansată chiar de Ziua Europei, marcată în fiecare an pe 9 mai, consultarea publică se înscrie într-un context mai larg, al dezbaterilor privind viitorul Uniunii după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. De altfel, încă din luna martie a anului trecut a fost lansată spre analiză o Carte Albă, cu cinci direcții în care s-ar putea îndrepta Uniunea. O primă opțiune ar fi ca forul comunitar să continue ca și până acum, fără să se schimba nimic. A doua ar transforma Uniunea într-o simpla piața comună, fără niciun fel de integrare politică, iar o a treia cale ar urma să ducă o Europă cu două viteze.

    A venit momentul să hotărâm ce ne dorim de la Uniunea Europeană formată din 27 de state membre. Orice s-ar întâmpla, un lucru e sigur: Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă construită de cetățenii săi, a afirmat președintele Comisiei, Jean Claude Juncker: Viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret. Trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg.

    A spus încă de anul trecut Jean Claude Juncker în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European. Și tot Jean Claude Juncker descria atunci în câteva cuvinte ce înseamnă pentru el construcția europeană:

    Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori. există trei principii fundamentale, de nestrămutat: libertatea, egalitatea și statul de drept, iar elesă rămână fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Consultarea a fost pregătită de un grup de 96 de cetățeni din 27 de state membre, chemați la începutul lunii la Bruxelles de Comitetul Economic și Social European pentru a cădea de acord asupra chestionarului pe care îl adreseze concetățenilor lor.

    Au fost alese 12 întrebări legate de marile domenii de interes pentru toți europenii: șomaj, criza migranților și protecția frontierelor, securitate, terorism și radicalizare, dar și protecția mediului și climă. Nu sunt uitate nici educația, asistența medicală sau agricultura.

    În paralel cu această consultare vor avea loc dialoguri cu cetățenii organizate de Comisia Europeană și de statele membre. Dezbaterile se vor încheia în octombrie, iar rezultatele vor fi supuse unei analize intemediare la reuniunea din luna decembrie a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

    Consultarea publică va fi deschisă însă până în data de 9 mai anul viitor, când va avea loc summitul de la Sibiu în perioada în care România se va afla la președinția Uniunii .

    Va fi prima reuniune a liderilor europeni după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. Este, de asemenea, summit-ul care precede alegerile pentru Parlamentul European din luna mai anul viitor.


  • Piața unică europeană după 25 de ani

    Piața unică europeană după 25 de ani

    Piața unică europeană a fost una dintre ideile de forță ale
    construcției europene, bazele pe care a fost pus blocul comunitar. Piața comună
    este strămoașa de azi a pieței unice, ideea ei fiind lansată la Roma, în 1957.
    Tratatul semnat în capitala Italiei, considerat unul dintre cele mai importante
    din istoria Uniunii Europene, prevedea reducerea treptată a barierelor vamale
    și formarea unei uniuni vamale. Piața unică europeană se referea la bunuri, la
    forța de muncă, servicii și circulația capitalului. De asemenea, tratatul de la
    Roma prevedea și crearea unei politici agricole comune, a unei politici comune
    de transport și a fondului social european. Iar tratatul de la Maastricht din
    1992 confirma progresul făcut până atunci.


    Europarlamentarul Anneleen Van Bossuyt,
    președintele Comisiei pentru piață internă a Parlamentului European, a spus că
    proiectul pieței unice prevăzut în tratatele de la Roma și Maastricht, la 25 de
    ani de la intrarea sa în vigoare, este un succes. Piața unică este piatra de temelie a Uniunii Europene.
    Cetățenii și afacerile interacționează în fiecare zi pe piața unică, fie că
    realizează acest impact sau nu. Dezvoltarea pieței unice a schimbat locul în
    care muncim, produsele pe care le facem și serviciile pe care le prestăm,
    calitatea produselor și a serviciilor pe care le oferim și, de asemenea, acolo
    unde copiii noștri studiază sau muncesc. Și atunci, putem merge înainte cu toate
    lucrurile acestea. Consumatorii beneficiază de mai multe alegeri, bunuri mai
    ieftine și inovații, iar îmbunătățirile vin de la competiția de pe piața unică.
    Afacerile beneficiază, și nu doar marile afaceri. Piața unică este un motor
    important al creșterii, investițiilor și comerțului precum și accesul la piețe
    a mai mult de 500 de milioane de cetățeni. Este o forță uriașă care susține
    competitivitatea noastră europeană. A luat timp și mult angajament politic ca
    să dezvoltăm piața unică, trebuie să admitem aceasta, și în decursul anilor am
    făcut ca ea să fie posibilă în practică pentru companii care oferă servicii
    peste frontiere, să creeze un mediu prin promovarea cercetării și inovării, să protejeze
    proprietatea intelectuală și să faciliteze un acces mai ușor la finanțare, în
    mod particular pentru firmele mici.


    Succesul pieței unice europene a făcut ca ea să fie
    atractivă și pentru zonele din vecinătatea Uniunii. Astfel, asocieri la piața
    unică sunt cele cu țările din Acordul de Liber Schimb, cu Balcanii de Vest, cu
    Turcia și cu țările din fostul spațiu sovietic.


  • Priorităţile noului preşedinte Eurogrup

    Priorităţile noului preşedinte Eurogrup

    Mario Centeno a fost ales în fruntea Eurogrupului în decembrie anul trecut, însă mandatul său, de 2 ani și jumătate, a început doar cu câteva zile în urmă, iar prima reuniune pe care o va prezida are loc pe 22 ianuarie, la Bruxelles. Din Eurogrup fac parte miniștrii de finanțe ai statelor din zona Euro, care trebuie să își coordoneze politicile economice în vederea asigurării stabilității financiare și a stimulării creșterii economice. Acestea sunt, de altfel, și prioritățile lui Mario Centano, care își dorește, totodată, și o consolidare a instituțiilor, astfel încât zona euro să fie suficient de robustă pentru a putea face față unor viitoare crize.


    Mario Centano: Zona Euro reprezintă cel mai important proiect al Uniunii Europene din ultimele decenii. Este o piatră de temelie pentru milioane de famiili și companii din cea mai mare piață comună din lume. Trebuie să fim pregătiți pentru următoarea criză. Avem nevoie de instituții mai puternice, instituții care să ne protejeze investitorii și să le ofere stabilitate financiară. Ne trebuie un model care să funcționeze pentru toate țările. Nu există gloanțe fermecate și vă promit că voi lucra cu toate părțile pentru a găsi echilibrul necesar. Trebuie să fim ambițioși însă trebuie ca, în aceeași măsură să fim realiști. Voi fi pragmatic și mă voi concentra asupra rezultatelor. Nu pornim de la zero. Am făcut multe pentru a îmbunătăți coordonarea economică dintre țările noastre, pentru a lansa uniunea bancară și am făcut multe reforme, la nivel national, pentru a rezolva problemele structurale. Este treaba noastră să finalizăm uniunea bancară și să o facem mai credibilă pentru cetățeni și investitori, să finalizăm uniunea piețelor de capital și să sporim integrarea financiară. Trebuie să găsim metode mai bune ca toți jucătorii economici să împartă responsabilitățile și să facem regulile fiscale mai transparente, previzibile și ușor de înțeles de către cetățenii noștri. Va trebui să fim transparenți și răspunzători față de cetățeni și voi face toate eforturile necesare pentru a le explica de ce avem nevoie de o zonă euro mai echilibrată și mai robustă.


    Fostul președinte Eurogrup, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a remarcat că procesul de consolidare este în plină desfășurare și regiunea stă mult mai bine ca în 2013 – există creștere economică în toate țările, șomajul s-a redus și au fost făcuți pași decisivi către uniunea monetară și bancară.


  • Marşarierul – o nouă viteză a integrării europene


    În urmă cu destui ani, integrarea europeană funcţiona atât de bine că fruntaşii ei se gândeau cum să ajungă şi mai departe pe acest drum, fără să îi mai aştepte pe ezitanţi, sceptici sau estici. A fost lansată ideea Europei cu mai multe viteze, în care codaşii nu mai sunt aşteptaţi — poate nici ajutaţi — iar cei care vor şi pot să adâncească procesul, să îl ducă pe noi culmi de cooperare, să nu fie limitaţi de mecanisme sau politici comunitare. În acest entuziasm integrator şi comunitar, s-a observat, dar cu titlu amuzament, că Uniunea Europeană nu are proceduri pentru situaţia în care cineva vrea să iasă pur şi simplu din această organizaţie. Desigur, cine şi-ar fi dorit aşa ceva, când participă la un proces ce constituie un model de succes de convieţuire şi dezvoltare?


    În vremuri mai recente, conglomeratul european a cunoscut fenomene ce nu păreau posibile înainte de declanşarea americană a crizei, în 2008. Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie ocolită de efectele evoluţiilor de dincolo de Atlantic dar, trăgând prea devreme o linie de bilanţ, a fost foarte afectată de criza ce s-a dovedit a fi mondială, până la urmă. Grecia a devenit un caz, un fenomen intern al Uniunii Europene ale cărui implicaţii continentale încă nu le observăm pe de-a întregul. Şi criza pe tărâm european nu se limitează la contemporana Eladă şi nici măcar la limesul mediteranean. Să se fii transformat criza americană din 2008 într-o complicaţie pur europeană, cu cauze şi efecte din UE? Altfel spus, termenul de negativă, care se aplică la creştere pentru a masca o scădere, poate fi alăturat şi integrării pentru a desemna posibilele intenţii de a nu mai participa la idealurile comunitare, un fel de dez-integrare. Marea Britanie s-a alăturat târziu Comunităţilor europene, şi asta după ce a încercat să construască o alternativă, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb.


    În aceste zile se împlinesc chiar patru decenii de la aderarea la organizaţia europeană a trei ţări, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ce păreau hotărâte să se limiteze la liber schimb, fără interes pentru piaţa comună sau, Doamne fereşte, moneda comună. Când euro a devenit realitate, Danemarca şi Irlanda s-au alăturat acestei evoluţii excepţionale, în timp ce Marea Britanie şi-a continuat drumul aparte. Declaraţiile recente ale premierului guvernului Reginei şi a altor responsabili de la Londra nu ar trebui să uimească. Pe de o parte, este dreptul fiecărui stat membru să se exprime asupra oricărui aspect al vieţii comunitare, inclusiv să decidă separarea drumurilor, iar pe de altă parte, criza europeană şi efectele ei pare să dea dreptate Londrei în politica sa de opinie separată ori de câte ori are ocazia. Dacă ameninţarea cu referendumul britanic în problema apartenenţei la Uniunea Europeană este o idee populistă, veche şi neinspirată, în rest, orice măsură de maximizare a efectelor pozitive ale acestei apartenenţe merită o atenţie detaliată. Dintr-o dezbatere pe adevăruri rostite cu voce răspicată se câştigă mereu mai mult decât dintr-o atitudine inertă, de care oricum Marea Britanie nu a dat dovadă. Poate că asistăm la naşterea unei noi viteze a integrării europene, cea a marşarierului, a mersului înapoi, de întoarcere de pe drumuri care nu se dovedesc a fi cele mai bune opţiuni. Nu întotdeauna scepticismul înseamnă refuz sau negaţie, poate reprezenta şi dorinţa unei evoluţii altfel decât am fi crezut cu toţii că este bine.