Tag: piata de capital

  • Liderii UE cer finalizarea rapidă a Uniunii piețelor de capital

    Liderii UE cer finalizarea rapidă a Uniunii piețelor de capital

    Declaraţia de la finalul reuniunii de săptămâna trecută arată că inflația este pe o traiectorie descendentă, ceea ce este benefic pentru veniturile reale, existând condițiile necesare pentru o redresare treptată în viitor. În acest scop, este deosebit de importantă hotărârea de neclintit a tuturor statelor de a spori reziliența și competitivitatea economiilor naţionale.

    Existența unor piețe europene de capital deschise, funcționale și integrate este esențială pentru a promova piața unică, pentru a îmbunătăți sursele de finanțare pentru întreprinderile aflate în creștere, inclusiv pentru IMM-uri, și pentru a oferi cetățenilor UE posibilități atractive de a-și economisi banii, au stabilit șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană în cadrul unui summit extins al zonei euro.

    Participanţii doresc să accelereze de urgenţă aprofundarea uniunii pieţelor de capital, care va fi esenţială pentru mobilizarea unei finanțări substanțiale, necesară pentru tranziția verde și cea digitală. În acest scop, şefii de stat şi de guvern invită Parlamentul European şi Consiliul să finalizeze rapid lucrările legislative restante în domeniu şi le recomandă statelor membre să ducă lucrările mai departe, pentru a asigura aplicarea rapidă a tuturor măsurilor prezentate în declarația Eurogrupului în configurație deschisă privind viitorul uniunii piețelor de capital.

    Liderii europeni au salutat faptul că vor avea loc discuţii suplimentare cu privire la strategia de integrare a pieţei de capital, în contextul Consiliului European special din aprilie. În perspectiva acelei reuniuni, Comitetul reprezentanţilor permanenţi a fost însărcinat să structureze o serie de propuneri relevante.

    Uniunea Pieţelor de Capital ar urma să reducă barierele pentru investiţii private peste graniţă, ceea ce ar putea favoriza atragerea de capital privat pentru a finanţa tranziţia costisitoare a continentului la o economie mai verde şi mai digitală, în timp ce Europa concurează cu China şi SUA pentru tehnologii de vârf şi materii prime.

  • Bursa de Valori București, un an foarte bun

    Bursa de Valori București, un an foarte bun

    2023 a fost anul performanțelor fără precedent pentru piața de capital din România. Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a înregistrat maxime istorice la valoarea tranzacţiilor, cu acţiuni şi obligaţiuni, indici bursieri şi valoarea de piaţă a companiilor. A fost realizată cu succes cea mai mare listare de acţiuni din Europa, şi anume cea a Hidroelectrica, în valoare de aproape două miliarde de euro.



    Pe 8 decembrie anul trecut, indicele principal BET a depăşit pragul de 15.000 de puncte, pentru prima dată în istorie, încheind anul în creştere cu 32 de procente faţă de 2022. Valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit 38 de miliarde de lei, o creştere notabilă, de 58%, faţă de anul anterior. Cele aproape două milioane de tranzacţii realizate au reprezentat un nivel fără precedent din 2007 încoace.



    În acest context, Radu Hanga, preşedintele BVB, a vorbit de cel mai bun an din istorie pentru piaţa de capital. În opinia sa, aceste performanțe demonstrează și, totodată, reconfirmă faptul că proiectele de dezvoltare din ultimii ani merg în direcția potrivită și că piața de capital din România își îndeplinește misiunea de platformă de finanțare a economiei românești. Avem o colaborare excelentă cu autoritățile statului – Guvern, Parlament, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României – ceea ce este esențial pentru dezvoltarea pieței de capital din România și, în ansamblu, a economiei locale, a mai spus Radu Hanga.



    La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al Bursei, a subliniat că 2023 a doborât cu o marjă semnificativă recordurile de lichiditate stabilite în anul precedent într-un context în care numărul de investitori a atins un maxim istoric, iar indicii bursieri au adus randamente substanțiale. Creșterile semnificative în ceea ce priveşte lichiditatea reflectă interesul și încrederea investitorilor în piață, a explicat el. Acest aspect nu doar consolidează poziţia noastră în regiune, ci şi întărește imaginea BVB în atragerea de noi investitori, ceea ce contribuie la dezvoltarea continuă a pieţei de capital din România, a punctat Adrian Tănase.



    Prin intermediul a 11 emisiuni de obligaţiuni corporative, emitenții au atras 1,6 miliarde de euro, evidențiind apetitul crescut pentru finanțare. Ministerul Finanţelor a fost, de asemenea, activ pe piața de capital, atrăgând 1,9 miliarde de euro prin titlurile de stat Fidelis.



    Dacă anul 2022 a adus pierderi pentru participanţii la sistemul de pensii private, creşterea Bursei şi evoluţia ratelor dobânzilor a condus la un randament excelent pentru acestea în 2023. Profitul de aproape 19 miliarde de lei, aferent participanţilor la pilonul II şi pilonul III de anul trecut, este aproape egal cu tot profitul obţinut din 2008 încoace. Pe de altă parte, numărul investitorilor a ajuns, anul trecut, în toamnă, la peste 168.000, record istoric şi în creştere față de 2022. În ultimii aproape patru ani, numărul de investitori de la BVB s-a triplat.






  • Ce aduce noul statut al pieței de capital din România

    Ce aduce noul statut al pieței de capital din România

    În urmă cu un an, agenția de evaluare financiară FTSE Russell anunţa promovarea pieței de capital din România de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară. Termenul de punere în aplicare a deciziei – septembrie 2020. Decizia promovării, pusă în practică acum, a fost luată la capătul a trei ani de monitorizare.



    Promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă reprezintă un pas înainte pe care îl face întreaga comunitate de afaceri din România, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, subliniind că discutăm nu numai despre piaţa de capital românească ca piaţă emergentă, discutăm şi despre România ca piaţă emergentă:


    Este un moment istoric pentru noi, ca ţară. Efectiv, ne pune mult mai sus pe harta investiţiilor la nivel global. Noi, urcând din zona pieţelor de frontieră în zona pieţelor emergente, avem acces la o categorie de investitori care sunt mult mai importanţi la nivel global, care gestionează fonduri mult mai importante şi caută oportunităţi de investiţie. În continuare avem nevoie de companii româneşti puternice, care să utilizeze platforma Bursei de Valori Bucureşti. Avem deja branduri importante listate la Bursă şi ne dorim să vedem mai multe companii mari româneşti care să utilizeze Bursa de Valori ca platformă de finanţare şi, sigur, avem nevoie de investitori mai mulţi decât am văzut până acum.



    Consolidarea acestui nou statut se poate realiza doar prin creșterea numărului de companii românești prezente în indicii piețelor emergente, iar acest lucru înseamnă că vor fi companii românești mai valoroase și mai puternice, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei românești. Pentru început, trei companii din cele 370 listate la București vor fi incluse în calculul indicilor dedicaţi pieţelor emergente: Nuclearelectrica, societatea în care statul român este acţionar majoritar, şi Banca Transilvania, cea mai tranzacţionată companie de la BVB, au îndeplinit criteriile pentru a fi incluse în calculul indicilor reprezentativi pentru pieţele emergente, iar Teraplast Bistrița pentru categoria micro.



    Pasul înainte reprezentat de această promovare este unul important pentru întreaga comunitate de afaceri din România, explică Radu Hanga: Am marcat un pas important înainte, nu doar noi, Bursa de Valori Bucureşti, ci întreg ecosistemul românesc. Putem spune că o autostradă financiară s-a deschis acum pentru noi, pentru România, o autostradă financiară care ne dă acces la capitalul care circulă la nivel global, capitaluri la care vor avea acces companiile româneşti, care lucrează utilizând platformele Bursei de Valori Bucureşti.



    Noul statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii, iar experții în domeniu spun că efectele se vor simţi asupra întregii economii româneşti. Analistul economic Aurelian Dochia spune că efectele acestei promovări a pieţei de capital vor fi atât imediate, cât şi pe termen mai lung şi se împart în trei categorii:


    Cea mai directă şi cea mai vizibilă va fi asupra companiilor – vor fi probabil în atenţia investitorilor instituţionali din străinătate, probabil că acţiunile lor vor creşte şi vor avea o lichiditate mai mare. Un al doilea efect cred că este asupra Bursei, în general, pentru că pasul ăsta atrage atenţia investitorilor asupra pieţei de capital din România. Și un al treilea nivel de efecte cred că este asupra economiei româneşti, în general, care devine mai vizibilă pe plan internaţional.



    Promovarea României la statutul de piaţă emergentă poate fi considerată echivalentul momentului aderării țării la Uniunea Europeană, apreciază și ministrul de Finanțe. Florin Cîțu explică – atunci am avut dintr-odată acces la o piaţă foarte mare..Asta înseamnă şi să intri în acest indice FTSE Russell, înseamnă că dintr-odată piaţa de capital din România este la un clic distanţă de miliarde de euro care vor să fie investiţi. Sunt oameni care se uită în fiecare zi la pieţe unde să investească bani, sunt miliarde şi miliarde de euro în lumea asta, şi de acum pot să investească printr-un clic şi în România, companiile din România pot să se finanţeze mult mai uşor.



    Piaţa de capital trebuie să ajungă un motor al economiei, care oferă surse de finanţare companiilor şi un loc de investiţii pentru societăţile de asigurare şi fondurile de pensii, însă, trebuie să joace şi un rol mai important în plan regional, spune și preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu: Bursa de Valori Bucureşti trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte pieţe financiare din spaţiul sud-est european. Prin atingerea acestui deziderat, va putea participa la dezvoltarea economică la adevărata sa capacitate, dar pentru acest lucru este nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obţine prin oferirea de active de calitate şi o mai mare siguranţă participanţilor la piaţă.



    Asistăm la o recunoaştere a rolului şi potenţialului Bursei de Valori București, dar şi la deschiderea de noi perspective pentru dezvoltarea economiei româneşti, mai spune preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

  • Schimbări pe pieţele de capital europene

    Schimbări pe pieţele de capital europene

    UE are nevoie de pieţe de capital mai puternice, pentru a promova investiţiile, a debloca noi surse de finanţare pentru companii, pentru a oferi gospodăriilor individuale oportunităţi mai bune şi pentru a consolida Uniunea Economică şi Monetară.


    Având în
    vedere că buna funcţionare a pieţelor de capital este vitală, Comisia Europeană
    a propus o serie de schimbări ce intră în vigoare anul acesta, după cum a
    afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu
    stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital: Comisia Europeană a aprobat un nou pas în consolidarea unei pieţe de
    capital mai puternice şi mai integrate, un nou pas către o uniune a pieţelor de
    capital, foarte importantă pentru uniunea economică şi monetară a Uniunii
    Europene. Propunerea de astăzi vizează acordurile firmelor de investiţii, care
    trebuie să fie proporţionale cu riscurile pe care acestea şi le asumă, pentru a
    ne asigura că legislaţia refăcută ca urmare a crizei economice îşi atinge
    scopurile. În jur de 6 mii de firme de investiţii funcţionează la nivelul
    Uniunii Europene, iar aceste firme, alături de bănci oferă o serie de servicii
    foarte importante pentru canalizarea capitalului şi economiilor, pentru a
    deveni productive peste tot în uniune. Serviciile despre care vorbim includ
    consiliere în privinţa investiţiilor, ajutor acordat companiilor pentru a putea
    gestiona mai bine activele de capital şi a pune pe piaţă lichidităţi, pentru a
    enumera numai câteva. Potrivit legislaţiei prezente firmele de investiţii se
    supun aceloraşi reglementări prudenţiale ca şi băncile. Dar spre deosebire de
    bănci, firmele de investiţii nu colectează depozite, nici nu fac împrumuturi la
    scară mare, aşa că riscurile pe care şi le asumă sunt adesea diferite. În plus
    aceaste reglementări sunt adesea nepotrivite pentru modelul de afaceri a
    firmelor de investiţii şi pentru riscurile pe care le reprezintă pentru clienţi
    şi piaţă. Rezultatul este un regim prudenţial, ce poate fi în acelaşi timp prea
    strict în anumite cazuri şi prea lax în altele. Astăzi propunem astfel o
    legislaţie, mai atentă la risc şi regulementări mai puţin împovărătoare pentru
    firmele de investiţii, la sugestia Autorităţii bancare europene.



    Aceste
    schimbări vor uşura funcţionarea pieţelor de capital europene, fără a
    reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară.


    Potrivit
    propunerii, firmele de investiţii mai mici, care reprezintă marea majoritate a
    firmelor de investiții din UE, nu ar mai face obiectul normelor care au fost
    inițial concepute pentru bănci.


    În același
    timp, cele mai mari firme de investiții, cu importanță sistemică din UE, ar fi
    supuse acelorași norme și aceleiași supravegheri ca și băncile, cum s-a întâmplat
    şi până în prezent.


    Comisia
    Europeană poate hotărî, conform noilor norme, să ofere acces pe piața europeană
    firmelor de investiții foarte mari localizate în țări terțe prin condiții de
    concurență echitabile.


  • Jurnal românesc – 20.04.2016

    Jurnal românesc – 20.04.2016

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a afirmat că România şi
    Bulgaria respectă criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. El a mai spus
    că Executivul comunitar susţine intrarea celor doua state în spaţiul de liberă
    circulaţie şi că este
    elementar să le fie recunoscute drepturile. Declaratiile au fost făcute la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Prevazută,
    iniţial, pentru martie 2011, aderarea României la Spaţiul Schengen a fost
    amânată în repetate rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state
    membre faţă de reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei.
    La rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
    respectă, integral, criteriile tehnice ale aderării.


    Ministerul Muncii
    lucrează la o ordonanţă de corecţie a diferenţelor de salarizare din domeniul
    bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş Pîslaru, a declarat că ordonanţa
    vizează creşteri pentru angajaţii cu salarii mici şi eliminarea inechităţilor.
    El a precizat că a avut, deja, o întâlnire cu marile confederaţii sindicale.
    Ordonanţa ar urma să intre în vigoare în august, iar impactul bugetar este
    estimat la două miliarde de lei, pentru perioada 2016 – 2017.


    Românii îşi pot
    achita on-line taxele şi impozitele doar dacă sunt arondaţi la una dintre cele
    200 de unităţi conectate la platforma Ghişeul.ro. Anunţul a fost făcut
    de ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, care
    i-a încurajat pe primari să reducă birocraţia prin acceptarea plăţilor on-line.
    Potrivit acesteia, nu toţi aleşii au luat o astfel de măsură fiindcă există,
    încă, baze de date care nu sunt puse la punct. Ea a mai spus că, prin
    intermediul plăţilor on-line, primăriile locale ar putea să colecteze bani în
    plus, mai ales de la românii plecaţi în străinătate.


    Deputaţii din Comisia pentru agricultură au adoptat
    proiectul de lege care sprijină comercializarea produselor alimentare
    proaspete. Magazinele vor fi obligate să renunţe la taxa de raft şi să vândă mai multe produse autohtone. Excepţie
    fac lunile de iarnă, când necesarul de legume şi fructe poate fi completat cu
    produse importate. De asemenea, deputaţii au respins propunerea de închidere a
    supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Raportul Comsiei pentru agricultură
    va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.


    Alegătorii care
    şi-au stabilit reşedinţa în altă localitate decât cea de domiciliu au
    posibilitatea, până pe 21 aprilie, să se înscrie cu noua adresă în Registrul
    Electoral. Astfel, ei se vor regăsi pe lista electorală de la secţia de votare
    unde adresa lor de reşedinţa este arondată. Precizările au fost făcute de
    vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.



    Bursa de Valori
    Bucuresti, alături de case de brokeraj, au promovat România ca destinaţie
    pentru investitorii globali, reuniţi la conferinţa anuală de la New York.
    Aceste eforturi sunt menite să crească nivelul de cunoaştere asupra pieţei de
    capital din România şi să atragă noi fluxuri financiare către economia locală.
    La conferinţa de la New York au participat 45 de investitori, reprezentând 31
    de fonduri de investiţii, care au sub administrare aproximativ 1.100 de
    miliarde de dolari. În total, 15 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti
    au avut întâlniri cu administratorii de fonduri.