Radio România Internațional

Tag: piata digitala

  • Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Potrivit constatărilor preliminare ale Comisiei Europene, modelul practicat de Meta cu privire la anunțurile publicitare, respectiv faptul că utilizatorul ori trebuie să plătească, ori trebuie să își dea consimțământul pentru a i se afişa reclame, încalcă Regulamentul privind piețele digitale.

    Această alegere binară îi obligă practic pe utilizatorii de Facebook sau Instagram să fie de acord cu folosirea datelor lor cu caracter personal în scopuri comerciale și nu le pune la dispoziție o versiune mai puțin personalizată, dar echivalentă, a rețelelor sociale respective, spune Comisia.

    Platformele online colectează adesea date cu caracter personal fie prin serviciile proprii, fie prin cele ale terților, pentru a furniza servicii de publicitate online. Datorită poziției lor semnificative pe piețele digitale, controlorii de acces au fost în măsură să le impună utilizatorilor condiții care le permit să colecteze un volum important de date cu caracter personal, atrage atenţia executivul comunitar.

    În cazul în care un utilizator refuză să își dea consimțământul, atunci acesta ar trebui să beneficieze de acces la servicii alternative mai puțin personalizate, dar echivalente, mai spune Comisia.

    Meta are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, examinând documentele din dosarul de investigație al Comisiei și răspunzând în scris la constatările preliminare. Comisia își va încheia investigația în termen de 12 luni de la iniţierea procedurii pe 25 martie 2024.

    În cazul în care opiniile preliminare ale Comisiei ar fi confirmate, Comisia ar urma să adopte o decizie prin care să constate că modelul Meta nu este conform cu articolul 5, alineatul (2) din Regulamentul privind piețele digitale.

    În caz de neconformitate, Comisia poate impune Meta amenzi în valoare de până la 10 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a platformei. Iar cuantumul acestor amenzi poate ajunge chiar la 20 %, în cazul unor încălcări repetate.

  • Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Comisia Europeană a adoptat recent prima revizuire din 1997 privind definirea pieței pentru cazurile de concurență. Principiile notificării de acum mai bine de 25 de ani încă sunt valabile, dar revizuirea a fost necesară întrucât modul în care funcționează astăzi piețele, modul în care companiile concurează și modul în care consumatorii accesează produse și servicii s-a schimbat.

    “De-a lungul anilor, ne-am adaptat practica de aplicare a legii pentru a urmări aceste evoluții ale pieței. Abordarea noastră s-a dezvoltat până la un punct în care notificarea din 1997 a avut nevoie de actualizare. Deci, aici suntem”, a precizat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica de concurență, subliniind câteva dintre noutăți –

    “În primul rând, notificarea oferă principii generale și recunoaște că piețele evoluează în timp. În al doilea rând, acoperă abordarea noastră asupra problemelor specifice din piețele digitale și intensive în inovare. Și în al treilea rând, oferă mai multe îndrumări privind piețele geografice și rolul importurilor”.

    “Pentru a ne menține piețele competitive, trebuie să obținem cadrul corect, deoarece piețele competitive vor servi cel mai bine consumatorii”, a subliniat Margrethe Vestager:

    “O piață este locul în care companiile concurează. Deci, definirea pieței se referă la identificarea produselor sau serviciilor concurente într-o anumită zonă. Procedând astfel, luăm în principal perspectiva clientului: dacă prețurile unei companii cresc sau calitatea scade, la ce alte produse ar putea apoi să treacă clientul? A trebuit să luăm în considerare întrebări precum: tabletele de ciocolată sunt pe aceeași piață cu batoanele de ciocolată? Sunt SUV-urile pe aceeași piață cu mașinile mari? Dar există și întrebarea de geografie: în ce zone se confruntă consumatorii cu condiții de concurență similare? Companiile concurează la nivel mondial, în UE, la nivelul statelor membre sau chiar mai mult la nivel local decât atât? Ceea ce vrem să arătăm este dacă diferite produse, vândute în locuri diferite, se constrâng unele pe altele în procesul competitiv. În final, definirea pieței relevante ne permite să analizăm dacă societatea investigată deține puterea de piață.”

    Evoluțiile abordate în noua notificare sunt numeroase. Este vorba despre faptul că digitalizarea a schimbat modul în care se fac afaceri și au trebuit definite piețe pentru serviciile digitale fără un preț monetar; schimburile comerciale au devenit din ce în ce mai interconectate și globalizate și ne confruntăm adesea cu produse vândute pe piețele globale sau importate din afara Europei; există, de asemenea, și cazurile în care produsele relevante nu sunt încă pe piață, iar concurența are loc pe inovație.

    “Am oferit tuturor șansa de a-și exprima părerile, a mai spus vicepreședintele executiv responsabil cu politica de concurență – în general, peste 100 de părți interesate – cetățeni, cadre universitare, întreprinderi și asociații de consumatori – și-au exprimat cu toții ideile, preocupările. De asemenea, cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost foarte strânsă.” 

     

     

  • Regulamentele privind piețele digitale, serviciile digitale și asigurarea unei concurențe loiale

    Regulamentele privind piețele digitale, serviciile digitale și asigurarea unei concurențe loiale

    Institutul European din România anunță publicarea
    unui document de tip opinie cu titlul: Regulamentele privind piețele digitale
    și serviciile digitale – calea spre o concurență loială în mediul on-line.
    Autoarea, Irina Grosu, își propune să prezinte modul în care reglementarea din
    domeniul digital contribuie la consolidarea și eficientizarea concurenței în această
    zonă.


    Lucrarea abordează una dintre temele prioritare
    din mandatul actualei Comisii Europene, respectiv transformarea digitală și
    viitorul digital al Europei. Ultima
    modificare în acest domeniul a avut loc
    cu mai bine de 20 de ani în urmă, prin Directiva 2000/31/CE, astfel încât putem
    spune că adoptarea unor modificări în acest sector era extrem de necesară, în
    special ca urmare a creșterii comerțului electronic din ultimii ani.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Pachetul adoptat de către
    Parlamentul European privind serviciile digitale stabilește un prim cadru de
    reglementare cuprinzător pentru platformele online de care depindem cu toții în
    viața de zi cu zi. Aceste noi norme se vor aplica în întreaga UE și vor crea un
    spațiu digital mai sigur și mai deschis, care are la bază respectarea
    drepturilor fundamentale.


    Vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită
    pentru era digitală, Margrethe Vestager, a declarat că Parlamentul European a
    adoptat norme solide și ambițioase, primele de acest gen pe plan mondial, care
    reglementează platformele online. Actul legislativ privind serviciile digitale
    contribuie la protecția drepturilor utilizatorilor online. Actul legislativ
    privind piețele digitale creează piețe online echitabile și deschise. Astfel, marile
    platforme vor trebui să se abțină de la promovarea propriilor interese, să
    partajeze datele cu alte întreprinderi, să faciliteze mai multe magazine de
    aplicații.


    Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că odată
    cu Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind
    piețe digitale se inaugurează o piață unică digitală, cea mai importantă din
    lumea liberă.

    Thierry Breton: Cu
    aceste două texte, am unificat, în sfârșit
    -așa putem spune – piața noastră digitală. După cum știți, sunt Comisar
    pentru piața internă, dar nu aveam încă, trebuie spus, o piață internă
    digitală. În final, prin aceste două texte, despre asta este vorba. Am venit în
    sfârșit, cu Actul legislativ privind serviciile digitale și cu Actul legislativ
    privind piețele digitale să permitem celor 450 de milioane de concetățeni ai noștri
    să evolueze în același mod în spațiul nostru digital european. Și în această
    piață internă, care se bazează și pe una dintre cele mai mari democrații din
    lume, cele două acte legislative privind serviciile și piețele digitale vor
    consolida statul de drept și vor asigura o mai bună protecție a concetățenilor
    noștri în spațiul informațional, în spațiul nostru digital. Uniunea Europeană
    devine astfel – după cum s-a spus – prima jurisdicție din lume care a stabilit
    un standard real de reglementare a spațiului digital conform regulilor noastre
    democratice.


    Comisia va asigura aplicarea noilor norme în cazul celor
    mai mari platforme online care sunt active în UE și întreprinde toate
    demersurile necesare pentru a fi pregătită să își asume acest rol în momentul
    în care normele intră în vigoare.


  • Piața unică digitală: începând cu 15 mai, apeluri mai ieftine către alte țări din UE

    Piața unică digitală: începând cu 15 mai, apeluri mai ieftine către alte țări din UE

    Începând cu data de 15 mai, pentru toate apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în interiorul UE se va aplica un nou tarif maxim. Astfel, consumatorii care vor efectua un apel din țara lor în altă țară din UE vor plăti maximum 19 cenți pe minut (+ TVA) și 6 cenți pe mesaj SMS (+ TVA).

    Aceste noi plafoane tarifare pentru apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în UE fac parte, împreună cu eliminarea tarifelor de roaming care a avut loc în iunie 2017, din procesul de revizuire la nivelul UE a normelor din domeniul telecomunicațiilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, un proces menit să asigure o mai strânsă coordonare între state în materie de comunicații electronice și să consolideze rolul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).

    Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală, a declarat: Plafoanele tarifare pentru apelurile efectuate în interiorul UE reprezintă un exemplu concret al impactului semnificativ pe care piața unică digitală îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Prin construirea pieței unice digitale, au fost create de fapt 35 de noi drepturi și libertăți digitale. În ansamblu, noile norme în domeniul telecomunicațiilor vor permite UE să răspundă nevoilor tot mai mari în materie de conectivitate ale cetățenilor europeni și să stimuleze competitivitatea UE.


    Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: După eliminarea tarifelor de roaming în 2017, UE ia acum măsuri împotriva tarifelor excesiv de mari percepute pentru apelurile efectuate din țara de origine într-o altă țară. Datorită acestor două acțiuni, consumatorii europeni beneficiază acum de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante atunci când efectuează un apel în Europa, fie că sună în țara lor de origine sau în străinătate. Este una dintre numeroasele realizări concrete ale pieței unice digitale.


    Noile norme privind apelurile internaționale abordează discrepanțele tarifare semnificativeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• care existau între statele membre înaintea acestei măsuri. În medie, tariful standard al unui apel în interiorul UE într-o rețea fixă sau mobilă tinde să fie de trei ori mai mare decât tariful standard al unui apel național, iar tariful standard al unui SMS în interiorul UE este de peste două ori mai mare decât al unui SMS național. În unele cazuri, tariful standard al unui apel în interiorul UE poate fi de până la zece ori mai mare decât tariful standard al apelurilor naționale.

    Un nou sondaj Eurobarometru privind apelurile internaționale arată că patru din zece respondenți (42 %) au contactat o persoană dintr-o altă țară a UE în ultima lună. 26 % dintre respondenți au declarat că utilizează o rețea de telefonie fixă, un telefon mobil sau sistemul de mesagerie telefonică (SMS) pentru a lua legătura cu o persoană din altă țară a UE.

    Operatorii de telecomunicații din întreaga UE vor trebui să informeze consumatorii cu privire la noile plafoane tarifare. Normele se vor aplica, începând cu 15 mai, în toate cele 28 de țări ale UE și, în curând, și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

    Tariful maxim al apelurilor este plafonat numai pentru uzul personal, adică doar pentru clienții privați. Clienții comerciali nu fac obiectul acestei reglementări a prețurilor, având în vedere faptul că mai mulți furnizori au oferte speciale, deosebit de atractive pentru clienții comerciali.

    Context

    Noile norme în domeniul telecomunicațiilor pregătesc terenul pentru suplimentarea investițiilor în conectivitatea de mare viteză și pentru introducerea cât mai lină a tehnologiei 5G în UE.

    Codul european al comunicațiilor electronice (CECE) și Regulamentul OAREC au intrat în vigoare în decembrie 2018. În timp ce codul trebuie transpus în legislația națională până la sfârșitul anului 2020, Regulamentul OAREC include diferite date de aplicare. Prima regulă prevăzută de noile norme în domeniul telecomunicațiilor care va intra în vigoare este plafonul tarifar aplicat apelurilor internaționale.

    După eliminarea tarifelor de roaming în iunie 2017, cetățenii europeni se bucură în prezent de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante, indiferent dacă sună acasă sau în străinătate.

  • Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor

    Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor


    Plenul Parlamentului European a adoptat directiva negociată cu Consiliul European, sub coordonarea preşedinţiei române, privind drepturile de autor în piaţa unică digitală. – un document foarte aşteptat de media şi lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului.



    “Este vorba despre un moment crucial pentru cultura europeană, pentru piaţa unică digitală şi pentru apărarea principiilor şi valorilor europene. Această directivă ne va ajuta să atingem obiectivul nostru comun, acela de a adapta dreptul de autor la secolul XXI. Directiva va ajuta sectorul presei şi sectorul creaţiei.” – a apreciat Mariya Gabriel, comisarul european pentru piaţa digitală, subliniind că Directiva privind drepturile de autor este un element esenţial al strategiei europene privind piaţa unică digitală.



    Discuţiile pe acest subiect erau blocate în momentul în care preşedinţia română a preluat mandatul, din cauza controverselor privind realizarea unui echilibru între interesele autorilor şi ale platformelor online.



    Trimisul Radio România la Strasbourg, Carmen Gavrilă, explică: “Directiva prevede adaptarea excepţiilor sau limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital şi la cel transfrontalier. Documentul introduce excepţii obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text şi de date ale activităţilor didactice online şi al conservării şi difuzării online a patrimoniului cultural. În plus, sunt îmbunătăţite practicile de acordare a licenţelor pentru a se asigura un acces mai larg la conţinut şi pentru a putea fi realizată o piaţă funcţională a drepturilor de autor.”



    Astfel, după trei ani de negocieri intense între Parlamentul European şi statele membre, documentul prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor legislaţiei privind drepturile de autor. Noile reguli oferă posibilitatea autorilor şi editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de internet precum YouTube şi agregatori de ştiri ca Google News sau Facebook. De asemenea, au fost introduse mai multe garanţii pentru a se asigura că internetul rămâne un spaţiu caracterizat de libertatea de expresie. Acordul doreşte, de asemenea, să faciliteze folosirea materialelor cu drept de autor în scopul cercetării efectuate prin intermediul prelucrării de text şi date, eliminându-se astfel un dezavantaj competitiv important cu care se confruntă în prezent cercetătorii. Acum textul urmează să fie aprobat şi de Consiliul UE.




  • Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Președinția română este
    concentrată atât pe obținerea celor mai bune rezultate în negocierile pe
    marginea dosarelor legislative curente, cât și pe dezbaterea unor teme europene
    de interes deosebit precum strategia viitoare a UE privind digitalizarea post
    2020, a spus eurodeputatul Claudia Țapardel:





    Încă de la începutul mandatului meu am susținut cât
    de importantă este revoluția digitală, mai ales pentru sectorul de transporturi
    și turism și cu siguranță în viitor economia europeană se va axa pe o piață digitală
    foarte puternică. În acest sens mă bucur că un dosar foarte important referitor
    la promovarea echitații și transparenței dintre platformele online și
    furnizorii de servicii va fi finalizat pe durata președinției României fiind
    primul act legislativ european care reglementează acest sector și mă bucur de
    asemenea că am fost raportor pe acest dosar. Raportorul propune o reglementare
    la nivel european care să asigure transparența în ceea de privește modul în
    care operează agenții economici pe platformele online și care să asigure un
    echilibru între formele tradiționale de business și cele bazate exclusiv pe
    tehnologiile digitale așa cum este cazul economiei colaborative. În calitatea
    mea de raportor pe acest dosar am încercat să creez un echilibru și să obțin
    cele mai bune beneficii pentru cei trei actori implicați în acest sector:
    furnizorul de bunuri și servicii, platformele online și consumatorul final, adică cetățeanul european.

    Printre prioritatile Presedintiei române mai sunt
    inteligența artificială, calculul de înaltă performantă și accesul la date 5G.


  • România şi societatea informatizată

    România şi societatea informatizată

    UE riscă să fie strivită de competiţia cu SUA şi Asia dacă nu se va dezvolta rapid în direcţia digitalizării şi a dezvoltării infrastructurii de internet. Avertismentul a fost lansat de comisarul european pentru economia şi societatea digitale, Günther Oettinger, la Bucureşti, la Forumul Internaţional “România Digitală”. Trăim o revoluţie digitală, mai spune comisarul Oettinger – trecutul a fost în hardware, software, telecomunicaţii, totul a fost digitalizat. Acum există un transfer. Tehnologiile digitale, serviciile au început să meargă în toate sectoarele din societate şi din economie şi să le schimbe.



    În Europa avem nevoie de o piaţă digitală comună. Iar România ocupă un loc esenţial în strategia europeană referitoare la digitalizare, consideră Günther Oettinger: În UE nu există un singur stat care să ocupe primul loc în toate clasamentele. Există, de exemplu, în zona de IT un clasament care plasează România pe primele locuri, dar şi statele baltice sau Danemarca, Norvegia, Suedia. România are o poziţie foarte bună datorată infrastructurii în IT, dispune şi de informaticieni, fizicieni foarte buni şi de specialişti în tehnologia informaţiilor. Dacă mă duc în Silicon Valley, voi vedea că acolo, întotdeauna, lucrează mulţi europeni. Mulţi dintre aceştia sunt români.”



    Conform Indicelui economiei şi societăţii digitale 2015, elaborat de Comisia Europeană, România se află pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte serviciile publice digitale. În prezent, un procent foarte mic din populaţie completează formulare online, a explicat la reuniune preşedintele Klaus Iohannis, ceea ce a condus la elaborarea unui cadru strategic pentru accelerarea procesului de digitalizare în România.



    Aşa a luat naştere Manifestul pentru România digitală” — gândit ca un vector de inovaţie şi un furnizor de soluţii în tehnologia informaţiei, securitate cibernetică, tehnologie pentru oraşe inteligente, care să aducă beneficii directe şi imediate la nivelul cetăţeanului. Există o prăpastie majoră între sectorul privat şi cel public în ceea ce priveşte modul în care este folosită tehnologia informaţiei, avertizează, pe de altă parte, premierul Dacian Cioloş. În plus, mai spune el, în administraţie este puternic înrădăcinată birocraţia, ceea ce pune pe drumuri cetăţenii şi implică un mare consum de energie şi bani.



    Cu toate acestea, România dispune de toate atuurile pentru a deveni un actor important în regiune, în construcţia europeană şi în plan global, în domeniul Tehnologia Informaţiei.