Tag: piata energetica

  • Îngrijorări privind piaţa energiei

    Îngrijorări privind piaţa energiei

    Ultimele evoluții de pe piața energiei provoacă îngrijorări în rândul consumatorilor și mai ales printre cei vulnerabili. Datele publicate în urmă cu două săptămâni de Institutul Naţional de Statistică din România arată că energia electrică și gazele naturale s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. Astfel, în intervalul iulie 2020 – iulie 2021, preţurile la energie electrică au urcat cu 24,65%, iar la gaze naturale cu 20,55%. În iarna care vine, românii ar putea plăti cele mai mari facturi la gaze naturale din istorie, consecință a creşterii semnificative a preţurilor la bursă. Preţul gazelor va atinge un maxim istoric, ceea ce va determina creşterea numărului consumatorilor vulnerabili şi va afecta întreaga industrie, indică o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă. Conform datelor, prețul mediu va fi de 450 de dolari mia de metri cubi pentru toţi consumatorii din țară.

    Preşedintele Asociaţiei, Dumitru Chisăliţă Nivelul de sărăcie energetică sau raportul între preţ şi salariu ne va duce undeva la nivelul anilor 2010. Dacă facem o analiză pe ce s-a întâmplat, în 107 ani de zile la consumatorul final în dolari echivalent este cea mai mare factură care există de când se folosesc şi se vând gaze naturale, în România, din 1914. Pericolele pe care le văd eu în momentul de faţă, adică faptul că se închid societăţi comerciale, faptul că în momentul în care se închid societăţile comerciale, apar şomerii, şomeri trebuie plătiţi, TVA, impozit pe venit, impozit pe sănătate, impozit pe muncă – nu se mai întoarce în bugetul de stat, deci el va fi viciat de această problemăˮ.


    Închiderea unei industrii deschide porţile către importuri, a atras atenția Dumitru Chisăliţă. Importurile înseamnă deficit de balanţă comercială, ceea ce înseamnă foarte multe probleme de natură macroeconomică care vor apărea în această zonă, a adăugat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.


    În ceea ce-i privește pe consumatori, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat, recent, că Legea consumatorului vulnerabil ar putea intra în vigoare în această iarnă. Actul normativ îi va ajuta cu bani pentru încălzire pe cei care au venituri mici. Pe maginea acestui subiect au discutat premierul, ministrul Energiei, reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în contextul scumpirilor din ultima vreme la energia electrică şi gaze. Virgil Popescu i-a îndemnat pe cei care nu au semnat, încă, un contract cu furnizorul, să aleagă cea mai bună ofertă de pe piața concurențială liberă, pentru a beneficia de prețuri mai bune. La rândul său, premierul Florin Cîţu a dat asigurări că Legea Consumatorului vulnerabil va fi aprobată cât mai rapid în Parlament. El susţine că va exista o compensare în această iarnă la preţul facturilor, atât pentru persoanele vulnerabile, cât şi pentru ceilalţi consumatori.


  • Liberalizarea pieţei gazelor

    Liberalizarea pieţei gazelor

    Sectorul energetic din
    România a suferit schimbări dramatice în 2019, arată datele Institutului
    Național de Statistică – ţara a devenit importator net de energie, în primele 8
    luni ale anului, în condițiile în care până atunci era exportator, iar producția
    de gaze și energie electrică a scăzut foarte mult în aceeași perioadă. În cifre,
    este vorba de o creştere cu 72,8% a importurilor de energie electrică, cu 85,7%
    a importurilor la gaze, concomitent cu o scădere a exporturilor de energie
    electrică de 37,5%.

    De asemenea, producția de gaze a scăzut cu 2,4%, iar cea de
    energie electrică cu 3,4%. Aceste schimbări negative în sectorul energetic sunt
    efecte ale controversatei OUG 114/2018, spun observatorii
    pieţei energiei, potrivit cărora, distorsiunile au făcut ca preţul gazelor din
    România să fie mai mare decât cel din regiune, atât pentru industrie, cât şi
    pentru consumatorii casnici. Fostul preşedinte al Autorităţii
    Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ, actualmente secretar de
    stat în Ministerul Energiei :

    Chiar
    şi la consumatorul casnic preţul din regiune este mai mic decât preţul gazului
    din România, 12 euro pe MW, ceva mai puţin de 60 de lei, 59-60 de lei, deci mai
    puţin decât 68 de lei, preţ
    administrativ impus de Ordonanţa 114 pentru consumatorul casnic.

    Plafonarea la 68
    de lei pe megawatt
    (circa 14 euro) pentru consumatorul casnic, adică sub preţul pieţei din acel
    moment, a dus la creșterea prețurilor pe piața liberă – preţul
    gazelor pentru industria românească a ajuns să fie dublu faţă de cel din
    regiune, în speţă aproximativ 120 de lei (circa 25 de euro) faţă de doar 60 de
    lei la hub-ul din Austria, de exemplu. Efectele în lanţ şi-au făcut simţită
    prezenţa pe tot parcursul anului 2019, creşterea preţului gazelor
    repercutându-se în scumpirea oricărui produs sau serviciu, în întreaga economie. La
    două luni de la instalarea în funcţie, executivul liberal de la Bucureşti a
    abrogat, în luna decembrie, prevederile din contestata Ordonanţă 114 a fostului
    executiv PSD, prevederi legate de companiile energetice şi plafonarea preţului
    la producători pentru producţia de gaze şi furnizorii de energie electrică.

    Guvernul
    şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie au decis, de asemenea, că,
    de la 1 iulie 2020, statul român se va retrage complet din controlul pieţei
    gazelor. Spre deosebire de cazul pieţei energiei electrice, unde liberalizarea
    va avea loc peste un an, în ceea ce priveşte piaţa gazelor a fost aleasă
    varianta unei liberalizări rapide. Decizia este motivată de conjunctura
    favorabilă, noua liberalizare, prin care România îşi va alinia preţurile gazelor
    cu cele internaţionale, putând conduce la o ieftinire.

  • Clasamentul companiilor publice din România

    Clasamentul companiilor publice din România

    Ministerul de
    Finanţe din România a publicat recent raportul pe 2014 privind activitatea
    companiilor la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală. Potrivit documentului, influenţa
    primelor zece întreprinderi publice în totalul general al dividendelor (vărsămintelor)
    repartizate catre bugetul de stat a crescut anul trecut faţă de 2013 cu 2,6
    puncte procentuale.

    Complexul Energetic Oltenia, companie
    cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile
    aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi anul
    trecut. Ambele au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor
    termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine
    de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai
    mari trei termocentrale din ţară -Turceni, Rovinari şi Craiova – precum şi
    minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de aproape 700 de milioane de lei (158 milioane euro). De altfel,
    compania se confruntă şi cu probleme în justiţie, în atenţia procurorilor DNA
    existând mai multe dosare. Printre alte societăţi cu pierderi importante se
    numără şi Tarom, Compania Naţională a Uranului sau Romaero.

    Potrivit raportului, în topul celor mai profitabile a intrat în 2014 Hidroelectrica,
    chiar dacă această societate se află în insolvenţă. În top se mai află
    Transgaz, Loteria Română, Nuclear Electrica şi Transelectrica,
    Romsilva, Imprimeria Naţională, Aeroportul Bucureşti şi Registrul Auto
    Român.

    Romgaz rămâne de departe cea mai rentabilă
    societate de stat. De mai bine de trei ani, această companie ocupă primul
    loc în topul celor mai profitabile 10 societăţi româneşti de stat. Profitul
    său, în 2014, a fost de 1,4 miliarde de lei (cca 317 milioane de euro) şi va
    creşte şi în viitor, după ce un
    important zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale a
    fost descoperit în sectorul românesc al Mării Negre. Companiile responsabile cu
    explorările în zonă – printre care şi Romgaz – susţin că procesarea acestuia ar
    putea dura mai mulţi ani şi ar necesita inveştiţii de miliarde de dolari. Însă,
    aceste rezerve ar putea asigura consumul naţional de gaze pentru trei ani, în
    condiţiile în care, anual, România consumă circa 12 miliarde de metri cubi.

    Aşadar, pe piaţa energetică din regiune, România joacă un rol foarte important
    şi îşi va consolida rolul de hub energetic (n.red. nod de
    distributie) regional al Europei de Sud-Est şi al Balcanilor de Vest, a
    confirmat recent şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei,
    Maros Sefčoviči. Prezent recent la Bucureşti, el a evidenţiat rolul strategic al României în
    cadrul Uniunii Energetice şi beneficiile pe care le-ar putea avea prin
    valorificarea energiei şi din surse regenerabile.