Tag: piata fortei de munca

  • Muncind în România  – 20.02.2024

    Muncind în România – 20.02.2024

    Doi bărbaţi au fost reţinuţi de forţele de ordine şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi lipsire de libertate în mod illegal a unor cetăţeni străini, a anunţat Poliţia Capitalei României. Cei doi suspecţi, în vârstă de 24, respectiv 37 de ani, au fost surprinşi, în flagrant, în timp ce transportau cu maşina doi cetăţeni străini, ambii victime ale infractiunii de lipsire de libertate şi şantaj.

    Poliţiştii au stabilit locul unde au fost lipsite de libertate cele două persoane vătămate, respectiv un apartament din judeţul Braşov, în centrul României. În urma cercetării criminalistice a autoturismului şi a locuinţei, au fost găsite şi ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care paşapoarte ale unor cetăţeni străini, o pungă în interiorul căreia era o substanţă susceptibilă de a avea efect psihoactiv, un pistol, mai multe telefoane şi sume de bani.

    Totodată, cercetările au relevat că în dimineaţa de 13 februarie, o a treia persoană lipsită de libertate, tot un cetăţean străin, ar fi escaladat geamul balconului şi ar fi reuşit să fugă. Toţi cei implicaţi au fost conduşi la audieri, iar în baza probatoriului, faţă de suspecţii români urmează să fie dispuse măsurile legale care se impun.

     

     

    Piaţa forţei de muncă din judeţul Călăraşi, în sudul României, este puternic afectată lipsa angajaţilor cu studii superioare, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit instituţiei, anul trecut, un sfert din locurile de muncă oferite de angajatori erau destinate absolvenţilor de studii superioare. În 2023, în Călăraşi, peste 3.000 de şomeri au reuşit să obţină un loc de muncă, cu ajutorul Agenţiei, spune directorul acesteia Tudora Nicolae. Ea a precizat că la sfârşitul anului trecut erau în jur de 7.800 de locuri de muncă vacante. Situaţia în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, mai ales acolo unde se solicită studii superioare, ar fi cu totul alta dacă marile universităţi ar deschide filiale şi la Călăraşi, este de părere aceasta. În prezent, la Călăraşi există o singură filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

     

     

    Numărul cererilor pentru prelungirea dreptului de şedere în România în anul 2023 a crescut la 940 de la 724 în anul anterior, a anunţat biroul Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul Buzău. Potrivit Inspectoratului, cele mai multe solicitări de prelungire a dreptului de şedere transmise de cetăţenii străini, 809, au fost avut drept motivaţie angajarea în muncă.

    Alte motive invocate au fost reîntregirea familiei – 97, alte scopuri – 32 şi activităţi comerciale – 2. Poliţiştii de Imigrări din Buzău au transmis, totodată, că în urma acţiunilor desfăşurate pe parcursul anului precedent, au depistat 30 de persoane care nu deţineau drept de şedere în România. Numărul este în scădere faţă de 2022, când 73 de cetăţeni străini au fost depistaţi în această situaţie ilegală.

     

     

    O fabrică de carton de ultimă generaţie pentru ambalare, ce va înlocui polistirenul folosit în prezent pentru protecţia mărfurilor în timpul transporturilor, va fi deschisă în acest an în oraşul Şimleu Silvaniei, din nord-vestul României. Investiţia de câteva milioane de euro aparţine grupului francez Rossmann, unul dintre liderii mondiali în domeniu, şi va duce la crearea de până la 200 de locuri de muncă.

    Primarul oraşului, Cristian Lazăr, a precizat că fabrica Rossmann va produce ambalaje de carton de tip fagure, în condiţiile în care, începând din 2025, polistirenul va fi interzis pentru utilizarea în protecţia diferitelor mărfuri în timpul transportului. Acesta a adăugat faptul că activitatea se va derula în trei schimburi, iar compania consideră că, după 2025, volumul de muncă va fi foarte mare. La nivel naţional, Rossmann România mai are trei fabrici producătoare de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat în judeţul Suceava,şi la Bucureşti.

     

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Actori relevanţi de pe piaţa forţei de muncă, firme private de mediere, sindicate, organizaţii patronale pot deveni membri sau parteneri ai rețelei EURES.

  • Strategia europeană privind egalitatea de gen

    Strategia europeană privind egalitatea de gen

    Femeile europene continuă să fie victime ale violenței, sunt mai prost plătite decât bărbații și ajung mai greu în funcții de conducere. Potrivit unui comunicat al Comisiei, una din trei femei din UE a fost victimă a violenței fizice și/sau sexuale, 55% au fost hărțuite sexual, salariile medii ale femeilor sunt cu 16 % mai mici decât cele ale bărbaților și doar 8 % din directorii generali ai celor mai mari întreprinderi europene sunt femei – iar acestă inegalitate în ceea ce privește munca se înregistrează în ciuda faptului că numărul absolventelor de universitate este mai mare decât cel al absolvenților.

    Având pentru prima oară în istorie o femeie la conducerea sa – Ursula von der Leyen – și un număr-record de femei-comisar, inclusiv una – Helena Dalli – pentru egalitate, Comisia a lansat recent o strategie pentru egalitate care prevede măsuri-cheie ce vor fi luate în intervalul 2020 – 2025, dar și un angajament de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE.

    Helena Dalli: Această strategie este despre oameni, în toată diversitatea lor, și trei termeni-cheie în această strategie sunt ‘a fi liberă’, ‘a prospera’ și ‘a conduce’. ‘A fi liberă’ înseamnă a fi liberă de violență și de aceea vom exercita presiuni pentru ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

    Nimeni nu poate fi liber dacă este amenințat de violență, iar asta afectează și dreptul de a prospera. A prospera înseamnă a ne atingem întregul potențial – ca bărbați, ca femei, ca fete, ca băieți, dar trebuie să luptăm împotriva stereotipiilor, nu trebuie să etichetăm oamenii și să le spunem ‘tu trebuie să faci asta, tu poți să faci asta, tu nu poți să faci asta’. Trebuie să avem libertatea să alegem viața pe care o dorim, să putem să ne atingem întregul potențial în domeniul pe care dorim să ni-l alegem.

    Potrivit Comisiei Europene, strategia privind egalitatea prevede o serie de acțiuni-cheie care vizează, printre altele, încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.


  • Angajarea cetăţenilor străini în România

    Angajarea cetăţenilor străini în România

    Guvernul a aprobat mărirea numărului de străini care pot lucra
    în România. Este vorba de suplimentarea cu 8.000 a
    numărului de lucrători nou admişi pe piaţa forţei de muncă, în acest an,
    în plus față de contingentul aprobat în decembrie anul trecut. Astfel, este majorat
    de la 4.000 la 8.000 numărul lucrătorilor permanenți, și de la 1.200 la 5.200
    numărul lucrătorilor detașați. Pentru celelalte categorii de lucrători
    contingentul rămâne de 700 de persoane transferate în cadrul aceleiași
    companii, 500 lucrători înalt calificaţi. 400 lucrători sezonieri, 100
    lucrători stagiari, 100 lucrători transfrontalieri.Decizia de
    suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în acest an, s-a
    observat o creștere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate
    (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenți eliberate în 2018 s-a
    dublat față de aceeași perioadă a anului 2017).


    In România sectoare întregi din economie se confruntă cu lipsă acută a
    forței de muncă, mai ales în construcţii şi turism, situație cauzată, intr-o
    mare masura, şi de plecarea masivă a
    românilor în străinătate.


    In cazul cetăţenilor care fac parte din Uniunea Europeană şi doresc să
    muncească în România, nu este necesară obţinerea permisului de şedere.


    Angajarea unui cetăţean membru UE este similară cu angajarea persoanelor
    cu cetăţenie română, nefiind necesare formalităţi suplimentare. In schimb,
    acesta trebuie să obţină un CNP de la Inspectoratul General pentru Imigrări.


    In cazul cetăţenilor din afara Uniunii Europene, care doresc să lucreze
    în România, este necesară obţinerea unui aviz de muncă, care este valabil
    pentru o perioadă determinată de timp. Este important de menţionat că cetăţenii
    străini pot fi angajati doar de către un singur angajator, iar dreptul de muncă
    este acordat doar pentru desfăşurarea activităţii la angajatorul
    declarat. Străinii care vor să lucreze în România pot beneficia de bilet
    de avion spre România, cazare comună, iar în unele cazuri transport asigurat de
    la locul de cazare la locul de muncă și bilet de avion spre țara de origine la
    o anumită perioadă de timp. De asemenea, lucrătorii străini pot beneficia și de
    masă asigurată și bucătar specific regiunii din care provin.



    Străinii
    trebuie să primească un salariu mediu brut de 3.131 de lei

  • Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    În condițiile scăderii
    demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era
    previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul
    acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa
    personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu
    cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea
    cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%),
    urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în
    următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare,
    comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor
    rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial,
    domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și
    nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele
    legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D
    Maria Grapini
    , la rândul său femeie de afaceri: Trebuie să
    specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de
    execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire,
    se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă,
    deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și
    legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de
    lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză
    extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile
    profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii
    precum cele de electrician, strungar, sudor etc.



    Importăm, în special, muncă necalificată,
    susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum
    este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana
    Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: Nu este deloc mai
    ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România.
    Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la
    salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un
    cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie
    remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata
    firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe.



    Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de
    lucrători străini
    , apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de
    muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței
    de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul
    trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei
    slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de
    muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori.
    Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de
    la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe
    teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la
    începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde.


    Anul
    acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri
    de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55%
    față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent
    fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui
    până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu: Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de
    la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai
    mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului
    nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent.


    Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării
    legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor
    plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră
    eurodeputata Maria Grapini: Există o foarte mare neîncredere. Când am
    mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au
    încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema
    nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei
    care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această
    certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice
    mai bine focusate pe acest aspect.



    Până
    atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată.
    Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este
    deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi
    privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de
    către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru
    angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste
    intenții se vor concretiza prin acte normative.

  • Măsuri integrate în zona Amărăştii de Jos, finanţare prin Fondul Social European

    Măsuri integrate în zona Amărăştii de Jos, finanţare prin Fondul Social European

    Se spune că in perioade grele este crucial să investești
    în capitalul uman. Reducerea numărului de comunități marginalizate, aflate în
    risc de sărăcie și excluziune socială prin implementarea de măsuri integrate,
    reprezintă obiectivul unui proiect al Asociației de Consultanță și Consiliere
    Economico Socială – ACCES Oltenia. Detalii ne oferă doamna Traiana Diaconu,
    manager programe în cadrul asociației.


    Proiectul este finanțat prin FSE- POCU, și are ca
    obiectiv scăderea riscului de sărăcie și excluziune socială pentru minim 620 de
    persoane care locuiesc în zone marginalizate. Încercăm să realizăm și să
    implementăm măsuri integrate, să dezvoltăm comunitatea locală.
    Printre rezultatele pe care le urmărim se numără minim
    120 de copii care vor avea un mediu familial pregătit pentru a le asigura
    condiții de viață și de educație mai bune prin participarea la activitățile
    proiectului, pentru 400 de persoane care aparțin grupurilor vulnerabile vom
    asigura măsuri astfel încât să beneficieze de măsuri integrate de informare,
    consiliere, formare profesională pentru a-i integra pe piața forței de muncă,
    vom realiza un centru multifuncțional de asistență integrată, patru persoane
    vor beneficia de scheme de minimis pentru deschiderea unei afaceri, iar pentru
    70 de persoane li se vor îmbunătăți condițiile de locuit.
    Pe lângă aceste măsuri de ocupare și de lucru cu copiii
    avem și măsuri juridice pentru realizarea documentelor acestor persoane, iar
    pentru toți cei 620 vom asigura și măsuri medicale.
    Încercăm să scoatem din Atlasul zonelor marginalizate
    satul Ocolna, în decurs de trei ani și considerăm că toate activitățile din
    cadrul proiectului de vor ajuta și susține. Sunt sigură că toate cele 620 de
    persoane incluse în grupul țintă vor reuși să se dezvolte.


    Este un proiect ambițios în cadrul Programului
    Operațional Capital Uman, în valoare de 9,5 milioane de lei.


  • Comisia își unește forțele cu partenerii sociali și economici

    Comisia își unește forțele cu partenerii sociali și economici

    Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, refugiații se confruntă cu obstacole semnificative în ceea ce privește încadrarea în muncă. Ultimele date arată că rata de ocupare profesională a refugiaților a fost cu 15-20 % mai mică decât cea a persoanelor autohtone, mai ales în rândul femeilor. În plus, refugiații sunt adesea supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă din cauza competențelor mai scăzute în vorbirea limbii țării-gazdă și, nerecunoașterii calificărilor lor, la nivel oficial sau din partea angajatorilor.


    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Integrarea tuturor migranților, nu numai refugiaților, este esențială pentru coeziunea societăților noastre. În plus, continentul nostru îmbătrânit va avea nevoie și de talent din străinătate. Dacă vrem să facem migrația legală și integrarea, în special pentru piața forței de muncă, trebuie să ne asigurăm că toate părțile interesate se vor implica, inclusiv cei care sunt responsabili din punct de vedere politic.


    Printre angajamentele luate de partenerii sociali și economici se numără schimbul de bune practici privind integrarea refugiaților pe piața forței de muncă, promovarea parteneriatului în rândul membrilor lor și consolidarea cooperării cu autoritățile publice la toate nivelurile.

    Secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor, Luca Visentini: Trebuie să punem în practică angajamentele asumate, să continuăm cooperarea pe care am avut-o până acum cu autorităţile pentru o integrare completă arefugiaţilorşi a migranţilorîn societate şi pe piaţa muncii. Este vorba despre îmbunătăţireacompetenţelor lor, dar şi despre nediscriminare şi tratament egal.

    Oficialii europeni mai spun că în contextul deficitului actual de pe piaţa forţei de muncă, dar şi a personalului bine calificat, neexploatarea potențialului pe care îl reprezintă refugiații aflați în Europa este o enormă risipă de resurse, atât pentru persoanele în cauză, cât și pentru economie. Integrarea poate fi eficientă doar dacă instituțiile Uniunii Europene, autoritățile naționale și locale, partenerii sociali și economici dar și organizațiile societății civile se vor implica. Parteneriatul semnat recent stabilește principiile fundamentale pentru integrarea refugiaților pe piața forței de muncă.​