Tag: piata gazelor

  • Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat reforme care privesc piața energiei electrice și piața gazelor. Acestea sunt menite să protejeze consumatorii împotriva prețurilor volatile. Astfel, furnizorilor nu li se va permite să modifice unilateral termenii unui contract.

     

    Eurodeputații au asigurat, de asemenea, că țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.

    Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.

     

    Totodată, legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari.

     

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a oferit mai multe amănunte: „Aceste inițiative legislative vor accelera implementarea și integrarea surselor de energie regenerabilă și vor crea un cadru favorabil mai eficient. Reforma piețelor energetice va promova acordurile de achizitie și contractele pe diferență. Aceste instrumente vor asigura că un cost scăzut și previzibil al surselor regenerabile se reflectă mai bine în facturile consumatorilor și, prin urmare, contribuie la prețuri mai accesibile.

    În același timp, aceste instrumente vor spori siguranța veniturilor pentru investitori și, prin urmare, vor stimula investițiile în surse regenerabile și soluții cu emisii scăzute de carbon necesare pentru a stimula tranziția energetică.”

     

    Prețurile energiei au crescut de la jumătatea anului 2021, inițial în contextul redresării economice post-COVID-19. Cu toate acestea, prețurile la energie au crescut brusc din cauza problemelor de aprovizionare cu gaze în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022. Prețurile ridicate ale gazelor au avut un efect imediat asupra prețurilor energiei electrice, deoarece acestea sunt legate între ele în cadrul sistemului ordinii de merit, unde cea mai scumpă sursă de energie (de obicei bazată pe combustibili fosili) stabilește prețul global al energiei electrice.

     

    Noua directivă și noul regulament privind piețele gazelor și hidrogenului vizează decarbonizarea sectorului energetic al UE, consolidând producția și integrarea gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. Aceste măsuri sunt menite să asigure aprovizionarea cu energie, perturbată de tensiunile geopolitice și să abordeze schimbările climatice.

     

    În negocierile cu Consiliul privind directiva, deputații s-au concentrat pe asigurarea unor dispoziții privind transparența, drepturile consumatorilor și sprijinul pentru persoanele expuse riscului de sărăcie energetică.

    Noul regulament va consolida mecanismele de stabilire a prețurilor echitabile și de aprovizionare stabilă cu energie și va permite statelor membre să limiteze importurile de gaze din Rusia și Belarus. Legislația va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre și un proiect-pilot de consolidare a pieței de hidrogen a UE pentru o perioadă de cinci ani.

     

  • Retrospectiva săptămânii 28.06.2020 – 04.07.2020

    Retrospectiva săptămânii 28.06.2020 – 04.07.2020

    Plan de relansare economică
    pentru următorii 10 ani


    Pe fondul amânării unor noi măsuri de relaxare din
    cauza creșterii semnificative a cazurilor de infectare cu noul coronavirus,
    autoritățile de la București anunță noi programe pentru relansarea economiei
    românești. Kilometri noi de autostradă și drumuri expres, spitale regionale,
    zeci de spitale moderne județene şi sute de spitale orășenești, peste o mie de
    unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine
    universitare. Acestea sunt planurile cuprinse de guvernul liberal de la
    București într-un program de relansare economică, pentru următorii 10 ani, în
    valoare de peste 100 de miliarde de
    euro. 80% dintre bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport,
    sănătate, educație și energie.

    Planul prevede, totodată, măsuri de sprijin
    pentru domeniile afectate de criza coronavirusului, de la granturi pentru
    IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.
    Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.
    Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre un proiect
    de importanţă majoră pentru România de mâine. Opoziţia critică planul, despre
    care spune că nu oferă soluţii reale de relansare economică, că multe dintre
    propuneri sunt vechi, populiste şi nu au surse de finanţare.
    Pe de altă parte, experţii BNR semnalează că, mai
    ales în condiţiile actuale, ţinta pe care trebuie să o urmărească autorităţile este
    un nivel cât mai ridicat al rezervelor valutare.
    Banca Centrală urmăreşte stabilitatea preţurilor şi pe cea
    financiară, acordând o atenţie specială cursului valutar. Oficialii Băncii
    Centrale consideră că este importantă şi economisirea internă, în lei, pe care
    BNR nu vrea să o descurajeze, deoarece economia reală, dar şi Guvernul îşi
    bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii.



    Parlamentul a aprobat noua
    Strategie de Apărare a României


    Strategia Naţională de Apărare a Tării pentru
    perioada 2020 – 2024, avizată în luna mai de CSAT, a fost adoptată de
    Parlamentul de la Bucureşti. Documentul trece în revistă contextul
    internaţional, ameninţările la adresa României și paşii necesari pentru
    apărarea ţării în continuare. Strategia este structurată pe cinci capitole, iar
    fundamentele pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de
    apartenenţa ţării la Uniunea Europeană şi NATO, dar şi de Parteneriatul
    Strategic cu Statele Unite. Deputatul PNL, Victor Paul Dobre, subliniază că,
    din acest punct de vedere, strategia României este corectă. Documentul a primit
    şi votul PSD, care consideră însă că era necesară o dezbatere şi în comisiile
    de politică externă, pe aspecte cuprinse în capitolul ameninţării.
    Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, considerând că documentul nu
    menționează combaterea corupţiei ca prioritate.



    Ziua Independenței SUA, marcată
    la București


    România rămâne ferm angajată în sprijinul unei relaţii
    transatlantice puternice şi solidare – a declarat preşedintele Klaus Iohannisla recepţia
    organizată, la Bucureşti, în cinstea Zilei Independenţei SUA. Șeful statului a
    precizat că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic şi un
    prieten de nădejde și a atras atenţia că provocările majore existente în
    actualul context global au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Klaus
    Iohannis Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul
    singur: solidaritate; solidaritate în relaţia bilaterală de Parteneriat
    Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii
    Europene, solidaritate în relaţia transatlantică
    . Şi premierul Ludovic
    Orban a afirmat că România va acţiona în continuare pentru intensificarea
    relaţiei cu SUA şi va fi, şi în viitor, un aliat de încredere al acestora.La rândul său,
    ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a subliniat că Statele
    Unite continuă să încurajeze România în consolidarea statului de drept şi în
    crearea oportunităţilor pentru ca toţi românii să ducă o viaţă prosperă.



    Liberalizarea pieţei gazelor
    în România


    La 1 iulie, piaţa gazelor din România a fost complet
    liberalizată, ceea ce înseamnă că tariful nu mai este reglementat de stat, ci
    este stabilit de bursă. Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa
    furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii având
    90% dintre clienţii casnici. Specialiştii spun că, în urma liberalizării,
    preţurile ar trebui să fie mai mici şi îi sfătuiesc pe consumatori să studieze
    cu atenţie contractele pe care le încheie şi, mai ales, să se informeze corect.
    În urmă cu o săptămână, şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru
    Agerpres, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată
    cu liberalizarea. Potrivit acestuia, în cazul în care marii furnizori nu vor
    scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă
    pentru o perioadă de şase luni. Şi piaţa de energie electrică se va liberaliza
    complet în România de la începutul anului viitor.



    Premiile cinematografiei
    române


    Marele câştigător al Galei Gopo de anul acesta, care
    premiază cele mai bune producții ale cinematografiei române din anul precedent,
    a fost La Gomera, al regizorului Corneliu Porumboiu, care a adunat nouă
    trofee, inclusiv cele pentru Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai bună regie
    şi Cel mai bun scenariu. Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal i-a
    fost decernat lui Iulian Postelnicu pentru prestația din filmul Arest, în regia lui Andrei Cohn, iar cea mai bună
    actriţă în rol principal a fost desemnată Judith State, protagonista filmului Monştri, semnat de Cătălin Mitulescu. Trofeul
    pentru Cel mai bun film documentar l-a primit Distanţa dintre mine şi mine,
    de Dana Bunescu şi Mona Nicoară.

  • Liberalizarea pieţei gazelor

    Liberalizarea pieţei gazelor

    Sectorul energetic din
    România a suferit schimbări dramatice în 2019, arată datele Institutului
    Național de Statistică – ţara a devenit importator net de energie, în primele 8
    luni ale anului, în condițiile în care până atunci era exportator, iar producția
    de gaze și energie electrică a scăzut foarte mult în aceeași perioadă. În cifre,
    este vorba de o creştere cu 72,8% a importurilor de energie electrică, cu 85,7%
    a importurilor la gaze, concomitent cu o scădere a exporturilor de energie
    electrică de 37,5%.

    De asemenea, producția de gaze a scăzut cu 2,4%, iar cea de
    energie electrică cu 3,4%. Aceste schimbări negative în sectorul energetic sunt
    efecte ale controversatei OUG 114/2018, spun observatorii
    pieţei energiei, potrivit cărora, distorsiunile au făcut ca preţul gazelor din
    România să fie mai mare decât cel din regiune, atât pentru industrie, cât şi
    pentru consumatorii casnici. Fostul preşedinte al Autorităţii
    Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ, actualmente secretar de
    stat în Ministerul Energiei :

    Chiar
    şi la consumatorul casnic preţul din regiune este mai mic decât preţul gazului
    din România, 12 euro pe MW, ceva mai puţin de 60 de lei, 59-60 de lei, deci mai
    puţin decât 68 de lei, preţ
    administrativ impus de Ordonanţa 114 pentru consumatorul casnic.

    Plafonarea la 68
    de lei pe megawatt
    (circa 14 euro) pentru consumatorul casnic, adică sub preţul pieţei din acel
    moment, a dus la creșterea prețurilor pe piața liberă – preţul
    gazelor pentru industria românească a ajuns să fie dublu faţă de cel din
    regiune, în speţă aproximativ 120 de lei (circa 25 de euro) faţă de doar 60 de
    lei la hub-ul din Austria, de exemplu. Efectele în lanţ şi-au făcut simţită
    prezenţa pe tot parcursul anului 2019, creşterea preţului gazelor
    repercutându-se în scumpirea oricărui produs sau serviciu, în întreaga economie. La
    două luni de la instalarea în funcţie, executivul liberal de la Bucureşti a
    abrogat, în luna decembrie, prevederile din contestata Ordonanţă 114 a fostului
    executiv PSD, prevederi legate de companiile energetice şi plafonarea preţului
    la producători pentru producţia de gaze şi furnizorii de energie electrică.

    Guvernul
    şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie au decis, de asemenea, că,
    de la 1 iulie 2020, statul român se va retrage complet din controlul pieţei
    gazelor. Spre deosebire de cazul pieţei energiei electrice, unde liberalizarea
    va avea loc peste un an, în ceea ce priveşte piaţa gazelor a fost aleasă
    varianta unei liberalizări rapide. Decizia este motivată de conjunctura
    favorabilă, noua liberalizare, prin care România îşi va alinia preţurile gazelor
    cu cele internaţionale, putând conduce la o ieftinire.