Radio România Internațional

Tag: piata unica europeana

  • Republica Moldova este mai aproape de piața unică europeană

    Republica Moldova este mai aproape de piața unică europeană

    La
    finele primei săptâmâni din luna septembrie, la Bruxelles, Republica Moldova a
    venit mai aproape de comunitatea europeană. Acest fapt a fost posibil prin
    semnarea de către statul moldovean și Uniunea Europeană a acordului de asociere
    pentru participarea la Programul Uniunii Europene privind Piața Unică.

    O
    economie competitivă și puternică înseamnă locuri de muncă bine plătite acasă
    și standarde de viață mai înalte pentru cetățeni    , a scris președinta Moldovei
    Maia Sandu pe platforma Facebook.

    L-am întrebat pe analistul Mihai Sebe ce
    înseamnă semnarea actului: Faptul
    că Republica Moldova a semnat acordul de asociere pentru participarea la pogramul
    Uniunii Europene privind piața unică arată că Moldova este cu un pas mai
    înainte pe calea integrării europene. Acest program va spori accesul Republicii
    Moldova la piețele europene și va facilita participarea producătorilor din
    Republica Moldova la piața unică europeană.

    De asemenea, reprezintă un
    angajament pentru modernizarea și alinierea Republicii Moldova la normele
    europene. Acordul implică o serie de schimbări și de adaptări structurale ale
    societății și economiei din Republica Moldova, oferă sprijin și promovează o
    cultură a inovației prin dezvoltarea ecosistemelor industriale moderne.

    Un
    avantaj important al aderării la acest program este faptul că oferă accesul la
    expertize, experiențe și bune practici ale altor state beneficiare ale programului.
    Acest acces la expertiză va facilita o tranziție mai lentă a economiei
    Republicii Moldova la provocările pieței unice europene.

    Da, vor fi schimbări
    în societatea și economia Republicii Moldova, dar efectele potențial negative
    ale acestor transformări vor putea fi reduse plecând de la experiența altor
    state. Și, în fapt, România joacă un rol-cheie în acest proces pentru că putem
    transfera Republicii Moldova bunele practici învățate în procesul de aderare al
    României. În ultimii doi ani asistăm la o serie întreagă de programe de formare,
    inițiată de Ministerul Afacerilor Externe prin care sunt pregătiți funcționari
    din Republica Moldova pentru procesul de aderare. Mai nou, există un transfer
    consistent de expertiză și de bune practici din România către Republica Moldova
    pe tema integrării europene.


  • Marea Britanie şi Piaţa Unică Europeană după Brexit

    Marea Britanie şi Piaţa Unică Europeană după Brexit

    De la întâi ianuarie 2021, Marea Britanie nu mai este membră
    a Uniunii Europene. Anul trecut, pe ultima sută de metri, Londra și
    Bruxelles-ul au încheiat un acord care fixează termenii relațiilor viitoare
    dintre cele două părți. De pildă, potrivit documentului, nu vor fi impuse
    tarife asupra circulaţiei mărfurilor între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

    L-am întrebat pe eurodeputatul Vlad Botoș, membru al Comisiei pentru piața
    internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European, ce schimbări
    aduce totuși Brexitul în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Marea
    Britanie:

    Relaţia cu Marea Britanie se va modifica radical prin
    faptul că această ţară este acum o ţară terţă. Este adevărat, nu vor fi impuse
    tarife asupra circulaţiei mărfurilor, dar se vor introduce proceduri vamale,
    pentru că toate mărfurile provenite din UK vor trebui să-şi dovedească
    originea. Adică este valabil doar pentru mărfurile produse in Marea Britanie,
    care vor trebui şi să respecte legislaţia europeană în ce priveşte siguranţa
    acestora, de exemplu.

    Marea schimbare va fi deci obligaţia de a trece prin vamă
    orice marfă de provenienţă din Marea Britanie, dacă vorbim despre mărfuri. Nu
    va fi de fapt o piaţă comună, cum a fost în zecile de ani de când Marea
    Britanie a devenit parte a Uniunii Europene.


    L-am
    întrebat pe eurodeputatul Vlad Botoș ce se schimbă concret pentru românii care trăiesc și
    lucrează sau studiază în Marea Britanie?

    Românii care trăiesc şi lucrează sau studiază în
    Marea Britanie vor avea acelaşi regim ca oricare cetăţean european non UK. Dacă
    şederea va fi mai mare de 90 de zile, vor trebui să respecte legile privind
    imigrarea valabile în Marea Britanie. Vor trebui să obţină viză pentru perioade
    mai lungi de şedere.

    Românii care deja se află pe teritoriul Marii Britanii
    aveau obligaţia de a-şi întocmi deja documentele legale pentru a se înregistra
    ca rezidenţi. Din păcate, dacă există români care nu au făcut demersurile
    necesare, vor trebui să suporte consecinţele legii aplicabile, în acest stat,
    oricărui cetăţean dintr-o ţară terţă.

    Dacă vorbim, de exemplu, despre şoferi,
    aceştia vor putea face transporturi fără a avea nevoie de viză, însă numărul
    transporturilor pentru Marea Britanie este limitat la două transporturi pe
    intrarea in ţară, ceea ce înseamnă că după aceste transporturi trebuie să
    revină pe teritoriul Uniunii Europene. Sigur, toţi cei care lucrează acolo au
    dreptul la asistenţă medicală, la pensie şi la orice alte drepturi pe care le
    are un salariat în Marea Britanie.


  • Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

    Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

    Bazat pe actualul Fond European pentru Investiții Strategice, noul Instrument de Sprijin pentru Solvabilitate a fost gândit să devină operațional chiar de anul acesta; va avea un buget iniţial de 31 de miliarde de euro şi urmăreşte atragerea a 300 de miliarde din sfera investiţiilor private; cu aceste fonduri vor fi recapitalizate companiile europene care în condiții normale sunt sănătoase, dar care acum sunt supuse riscului de insolvenţă, asigurându-li-se totodată un viitor mai curat, digital și rezilient.

    În acest fel va fi protejată de fapt Piaţa Unică Europeană şi va fi întărită coeziunea la nivelul întregii Uniuni, intervenindu-se în special în statele membre cele mai afectate sau unde sprijinul naţional pentru insolvenţă este mai limitat.

    Pe baza datelor corporate, Comisia estimează că numai în acest an ar fi nevoie de un volum de investiţii de cel puţin 720 de miliarde de euro pentru salvarea companiilor europene de insolvenţă. Iar necesarul injecţiilor de capital ar fi şi mai mare dacă măsurile de izolare vor fi prelungite sau în cazul unui al doilea val al pandemiei.

    Este esenţial ca acest nou Instrument să devină operaţional anul acesta şi să funcţioneze la capacitatea maximă pe parcursul anului 2021. Aprobările pentru investiţii vor dura până la sfârşitul lui 2024, iar lansarea propriu-zisă a operaţiunilor se va extinde până la sfârşitul lui 2026; se preconizează ca 60% din operaţiunile de finanţare şi investiţii să fie aprobate până la sfârşitul anului 2022.

    Noul Instrument de Sprijin pentru Solvabilitate va funcţiona pe baza garanţiilor oferite de Banca Europeană de Investiţii. Statele membre nu vor fi implicate în procesul decizional al Fondului European de Investiţii Strategice.

    Comisia consolidează totodată programul de investiții InvestEU până la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza astfel investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

    În cadrul acestu program, Comisia a propus şi un nou Mecanism de Investiții Strategice, pentru a atrage investiții de până la 150 de miliarde de euro, mulțumită unei contribuții de 15 miliarde din cadrul instrumentului Uniunea Europeană – noua generație, pentru a spori reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția verde și digitală și de lanțurile valorice-cheie de pe piața internă.


  • CE propune mai multă flexibilitate privind cotele de TVA

    CE propune mai multă flexibilitate privind cotele de TVA

    Comisia
    Europeană a propus un pachet legislativ care să le ofere statelor membre o mai
    mare flexibilitate în stabilirea cotelor de taxă pe valoare adaugată. Noile
    norme vor crea un mediu fiscal îmbunătăţit, care să ajute la
    dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Executivul european
    vine cu aceste propuneri deoarece normele comune ale UE în materie de
    TVA, convenite de toate statele membre în 1992, nu mai sunt de actualitate şi
    sunt prea restrictive. In prezent, statele membre aplică cote reduse de TVA numai unui număr limitat de sectoare şi de produse, însă noile norme aduc
    statelor membre o mai mare autonomie în materie de cote de TVA şi se
    va ajunge la o mai mare egalitate între ţări în ceea ce priveşte unele dintre
    excepţiile existente de la norme, cunoscute ca derogari cu privire la TVA.

    Comisia Europeană abordează şi problema firmelor mai
    mici care sunt afectate de costurile disproporţionate de asigurare a
    conformităţii cu normele privind TVA. Întreprinderile
    care efectuează tranzacţii comerciale transfrontaliere se confruntă cu costuri
    de conformitate cu 11% mai mari faţă de cele care efectuează numai tranzacţii
    comerciale la nivel naţional, firmele mai mici fiind cele mai afectate. Prin
    urmare, Comisia propune să se permită mai multor firme să beneficieze de norme
    mai simple în materie de TVA.

    Iată ce a declarat Pierre Moscovici, comisarul
    pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă: IMM-urile
    reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; acestea reprezintă peste
    98% din toate întreprinderile din UE. Ele joacă un rol important în asigurarea
    creşterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă şi a integrării
    sociale în UE. Este prioritatea noastră să facem totul pentru ca acestea să se
    dezvolte. Toate întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică de 2
    milioane euro pe an vor beneficia de facturi simplificate, obligaţii de
    raportare simplificate şi obligaţii simplificate de contabilitate. Statele
    membre îşi vor menţine flexibilitatea în stabilirea pragurilor
    naţionale de scutire adaptându-şi sistemele în funcţie de propriile
    nevoi.


    Propunerile
    legislative vor fi transmise Parlmentului European şi
    Comitetului Economic şi Social European pentru consultare, iar apoi Consiliului
    Uniunii Europene pentru adoptare.


    Sistemul
    comun privind taxa pe valoare adaugată are un important rol în cadrul pieţei
    unice europene, generând peste o mie de miliarde de euro în 2015, adică 7% din
    PIB-ul Uniunii Europene.


  • Piața unică europeană după 25 de ani

    Piața unică europeană după 25 de ani

    Piața unică europeană a fost una dintre ideile de forță ale
    construcției europene, bazele pe care a fost pus blocul comunitar. Piața comună
    este strămoașa de azi a pieței unice, ideea ei fiind lansată la Roma, în 1957.
    Tratatul semnat în capitala Italiei, considerat unul dintre cele mai importante
    din istoria Uniunii Europene, prevedea reducerea treptată a barierelor vamale
    și formarea unei uniuni vamale. Piața unică europeană se referea la bunuri, la
    forța de muncă, servicii și circulația capitalului. De asemenea, tratatul de la
    Roma prevedea și crearea unei politici agricole comune, a unei politici comune
    de transport și a fondului social european. Iar tratatul de la Maastricht din
    1992 confirma progresul făcut până atunci.


    Europarlamentarul Anneleen Van Bossuyt,
    președintele Comisiei pentru piață internă a Parlamentului European, a spus că
    proiectul pieței unice prevăzut în tratatele de la Roma și Maastricht, la 25 de
    ani de la intrarea sa în vigoare, este un succes. Piața unică este piatra de temelie a Uniunii Europene.
    Cetățenii și afacerile interacționează în fiecare zi pe piața unică, fie că
    realizează acest impact sau nu. Dezvoltarea pieței unice a schimbat locul în
    care muncim, produsele pe care le facem și serviciile pe care le prestăm,
    calitatea produselor și a serviciilor pe care le oferim și, de asemenea, acolo
    unde copiii noștri studiază sau muncesc. Și atunci, putem merge înainte cu toate
    lucrurile acestea. Consumatorii beneficiază de mai multe alegeri, bunuri mai
    ieftine și inovații, iar îmbunătățirile vin de la competiția de pe piața unică.
    Afacerile beneficiază, și nu doar marile afaceri. Piața unică este un motor
    important al creșterii, investițiilor și comerțului precum și accesul la piețe
    a mai mult de 500 de milioane de cetățeni. Este o forță uriașă care susține
    competitivitatea noastră europeană. A luat timp și mult angajament politic ca
    să dezvoltăm piața unică, trebuie să admitem aceasta, și în decursul anilor am
    făcut ca ea să fie posibilă în practică pentru companii care oferă servicii
    peste frontiere, să creeze un mediu prin promovarea cercetării și inovării, să protejeze
    proprietatea intelectuală și să faciliteze un acces mai ușor la finanțare, în
    mod particular pentru firmele mici.


    Succesul pieței unice europene a făcut ca ea să fie
    atractivă și pentru zonele din vecinătatea Uniunii. Astfel, asocieri la piața
    unică sunt cele cu țările din Acordul de Liber Schimb, cu Balcanii de Vest, cu
    Turcia și cu țările din fostul spațiu sovietic.


  • Oportunităţi de creştere economică pe piaţa unică europeană

    Oportunităţi de creştere economică pe piaţa unică europeană

    Încrederea
    oamenilor în economia europeană este primordială pentru oficialii de la
    Bruxelles. Aceasta înseamnă că şi noi consumatorii trebuie să avem încredere să cumpărăm noi case, noi lucruri să existe
    o stabilitate a angăjarii (angajatorilor), o încredere a investitorilor în
    viitor.

    Ascultaţi o
    declaraţie legată de Oportunităţile de creştere
    economică pe piaţa unică europeană oferită de
    Malcom Harbour-fost membru al Parlamentului European:




  • Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Dosare de actualitate la nivelul UE, discutate la Bruxelles



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit, marți, 21 noiembrie, la Bruxelles, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, și comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.



    Discuțiile, la care a participat și ministrul Cercetării și Inovării, Lucian Georgescu, au vizat dosarele de actualitate la nivelul Uniunii Europene, în domeniile gestionate de cei doi oficiali europeni, acestea fiind analizate și din perspectiva primului mandat al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene.



    Ministrul delegat a subliniat interesul României de a contribui activ la implementarea obiectivelor strategiei europene privind Uniunea Energiei, precum şi importanţa consolidării pieței unice europene cu scopul de a maximiza beneficiile atât pentru consumatori, cât şi pentru companii.



    Discuţiile deschise şi constructive purtate cu oficialii Comisiei Europene pot contribui cu succes la stabilirea şi implementarea priorităților Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Vom avea oportunitatea de a ne reafirma susținerea pentru valorile comune şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestora, generând procese de reflecție suplimentară asupra unor domenii-cheie aflate pe agenda europeană“, a declarat Victor Negrescu.



    Elemente de context



    România va asuma, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene — una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții, care mai include Finlanda și Croația. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.



    Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru. De asemenea, Președinția conduce negocierile a sute de dosare legislative, organizează întâlniri cu Parlamentul European și alte reuniuni formale la toate nivelele.



    Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivel european. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit și cadrul financiar multianual post-2020.