Radio România Internațional

Tag: Piata Universitatii

  • Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Nici după trei decenii, România nu reuşeşte să
    clarifice cel mai negru episod al istoriei sale post-comuniste. Luna trecută,    procurorul general interimar, Bogdan
    Licu, a depus o contestaţie la decizia Instanţei Supreme de a retrimite la
    Parchet dosarul aşa-numitei Mineriade din iunie 1990. Anterior, Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie a decis returnarea dosarului, pentru refacerea
    rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. Acum doi ani, procurorii
    militari finalizaseră cercetările în dosarul Mineriadei. Ei au trimis în
    judecată 14 persoane. Vedetele lotului sunt fostul preşedinte Ion Iliescu,
    premierul de la acea vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu
    Voican-Voiculescu, şi directorul din epocă al SRI, Virgil Măgureanu.


    Potrivit
    anchetatorilor, ei ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva
    manifestanţilor din Piaţa Universităţii, din centrul Bucureştiului, care îşi
    exprimau un mod paşnic opiniile politice, în contradicţie cu ale majorităţii ce
    forma puterea politică din acel moment. Pe     20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste
    a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput
    ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri
    prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie
    eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi
    adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.


    Piaţa
    Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă liberă
    de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul
    verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si
    non-violenţi, rămăsesera doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă
    incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către
    Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a
    evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia care, a
    doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile
    ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu
    Piaţa.


    Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari (extrema dreapta
    interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa
    salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului le-au urmat
    îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde
    s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor 1.300
    de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi.
    Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor
    independente devastate completează tabloul invaziei.


    Acum
    cinci ani,     Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
    emis o decizie care impunea României să continue investigaţiile în acest dosar    ,
    iar fostul procuror general,
    Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una
    dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public.

  • UPDATE 6 Proteste în ţară împotriva modificării legilor justiţiei şi împotriva PSD

    UPDATE 6 Proteste în ţară împotriva modificării legilor justiţiei şi împotriva PSD

    UPDATE 6



    Circa 30.000 oameni au ieşit în stradă sâmbătă seara în mai multe oraşe din ţară, pentru a protesta împotriva modificării legilor justiţiei în Parlament, precum şi împotriva PSD, la Cluj-Napoca numărul manifestanţilor fiind de aproape 10.000, iar la Timişoara, de circa 5.000.



    La Sibiu, au ieşit în stradă 4.000 de persoane, la Iaşi, circa 3.000, iar la Braşov, Galaţi şi Baia Mare, câte 1.000. Manifestaţii de amploare mai mică au avut loc şi în alte oraşe: Craiova, Constanţa, Arad, Bistriţa, Târgu Mureş, Reşiţa, Satu Mare, Brăila, Zalău şi Botoşani.



    ————-


    UPDATE 5



    Manifestanţii din Piaţa Constituţiei au început să plece în jurul orei 21,15, după un protest început în Piaţa Universităţii şi continuat cu un marş până în faţa Palatului Parlamentului. În jurul orei 22.00 Piața Constituției era aproape goală.



    Participanţii au afişat mesaje precum “Răscoala românilor din 2018”, “Corupţie = sărăcie”, “Demisia!”, au scandat lozinci împotriva coaliţiei de guvernare, a liderilor acesteia şi au solicitat alegeri anticipate.



    Agențiile de presă scriu că la protestele de sâmbătă seară au participat zeci de mii de oameni, în București și în țară, o sursă estimând chiar că au fost în total 100.000 de persoane.



    Proteste



    ——————–


    UPDATE 4



    Protestatarii au aprins, sâmbătă seara, în jurul orei 21,00, luminile de la telefoane în Piaţa Constituţiei şi scandează “Hoţii” şi “PSD, ciuma roşie”. De asemenea, manifestanţii au cântat imnul naţional, iar anterior au cântat melodii patriotice.



    Piaţa este aproape plină de manifestanţi care scandează mesaje în special împotriva preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, şi a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. De asemenea, protestatarii cer alegeri anticipate. Mulţi dintre protestatari au lumini laser, iar pe o clădire din piaţă au fost proiectate mesaje anti-PSD şi anticorupţie.



    Traficul s-a reluat în condiţii normale între Piaţa Romană şi Piaţa Unirii, după ce coloana de manifestanţi a depăşit acest traseu.



    ——————-


    UPDATE 3



    Numărul persoanelor care protestau sâmbătă seara împotriva modificării legilor justiţiei în Parlament, precum şi împotriva PSD a ajuns la câteva mii în Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, şi Iaşi, alte câteva sute participând la manifestaţii în alte localităţi ale ţării.



    La Timişoara, circa 5.000 de oameni au plecat în marş, din Piaţa Operei spre primărie, prin Piaţa Huniade, bulevardul Republicii fiind blocat. De asemenea, în Cluj Napoca, peste 5.000 de persoane protestează, sâmbătă seară, manifestaţia fiind în desfăşurare.



    La Iaşi, numărul persoanelor care au plecat în marş pe străzile din zona centrală a ajuns la peste 3.000. La Sibiu, peste 3.000 de oameni mărşăluiau sâmbătă seara, pe pietonala din centrul municipiului, care practic este plină de la un capăt la altul de protestatari cu vuvuzele, steaguri şi fluiere. Coloana de manifestanţi se îndreaptă spre alte artere rutiere importante din oraş.



    La Constanţa, peste 400 de activişti civici s-au strâns pe platoul din faţa Prefecturii, de unde au pornit într-un marş de solidarizare cu manifestanţii din Bucureşti, până la sediul organizaţiei judeţene PSD Constanţa.



    La Târgu-Mureş, aproximativ 200 de persoane au plecat în marş prin oraş, proteste având loc şi la Braşov, Galaţi, unde 1.000 de oameni au plecat în marş, Bistriţa Năsăud, Baia Mare. Şi la Craiova, 400 de oameni mărşăluiesc pe străzile oraşului. La Satu Mare, circa 150 de persoane au protestat în centrul municipiului.



    Proteste



    —————


    UPDATE 2



    Primii protestatari au ajuns la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Coloana de oameni se întinde până la Universitate, fiind vorba despre zeci de mii de persoane care protestează.



    ——————-


    UPDATE



    Protestatarii din Piața Universității au plecat în coloană spre Parlament, via Piața Unirii. Mulți protestatari au venit din țară în Capitală pentru a manifesta împotriva PSD, împotriva modificării legilor justitiei, a Codului penal și a Codului fiscal.



    —————


    Mii de oameni au ieşit în stradă sâmbătă seara în marile oraşe din ţară, pentru a protesta modificării legilor justiţiei în Parlament, precum şi împotriva PSD.



    Câteva mii de oameni protestează sâmbătă seara în Piaţa Universităţii împotriva modificării legilor justiţiei. Protestatarii s-au adunat atât de o parte cât şi de cealaltă a Pieţei Universităţii, la fântână, dar şi în faţa Teatrului Naţional. Protestatarii din Piaţa Universităţii au pătruns, în jurul orei 18,30, pe carosabil, blocând circulaţia în zonă după ce au forţat gardurile de protecţie ale Jandarmeriei.



    În Pasajul Universităţii au avut loc îmbrânceli între protestatarii care încercau să iasă din pasaj şi jandarmi. Jandarmeria a instalat filtre la intrarea în Piaţa Universităţii, fiind identificat un bărbat care avea asupra lui o bâtă şi un lanţ. Potrivit Jandarmeriei Române, se fac verificări în pasajul de la Universitate pentru a nu permite accesul persoanelor cu obiecte periculoase. Asupra unui alt bărbat a fost găsit un pistol care ulterior s-a dovedit a fi de jucărie.



    Peste 2.000 de persoane protestau, la Cluj-Napoca, sâmbătă seară. Protestatarii s-au adunat lângă Monumentul Memorandiştilor. La Timişoara, circa 3.000 de persoane protestau, sâmbătă seara, în Piaţa Victoriei/Operei.



    Totodată, transmit agențiile de presă, 400 de protestatari sunt la Iaşi şi la Galaţi 500. La Sibiu, peste 200 de protestatari s-au strâns sâmbătă seara, în Piaţa Mare, în centrul istoric al oraşului. La Braşov, circa 200 de persoane s-au adunat în fata Prefecturii. La Bistriţa, protestul a strâns circa 150 de persoane. La Târgu Mureş sunt 100 de oameni în stradă. Sunt 100 de persoane în stradă şi la Satu Mare, iar la Baia Mare circa 200. La Zalău sunt 70 de persoane pe platoul din centrul oraşului. La Botoşani, aproximativ 40 de persoane participă, sâmbătă, la un protest împotriva modificărilor la legile justiţiei.

  • Jurnal românesc – 21.12.2017

    Jurnal românesc – 21.12.2017

    În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate
    ale Patriarhiei Române a fost oficiată, după Sfânta Liturghie, o slujbă de
    pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989. pentru libertatea, credinţa
    şi demnitatea poporului român. La Bucureşti, slujbe de pomenire au fost oficiate
    la troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei şi la troiţele de la Piaţa
    Universităţii. Zilele acestea, în toată ţara se desfăşoară manifestări
    comemorative în cinstea martirilor din decembrie 1989: simpozioane, expoziţii,
    mese rotunde şi concerte. Şi Parlamentul s-a reunit, în şedinţă solemnă,
    dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţia Română. Data de 21 decembrie
    1989 marchează începutul revoluţiei la Bucureşti.


    Potrivit prevederilor Legii Pensiilor, pensionarea anticipată se
    poate realiza cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de
    pensionare. Cuantumul pensiei anticipate se calculează în acelaşi mod în care
    se stabileşte şi pensia pentru limita de vârstă. Un lucru important este faptul
    că se interzice cumularea pensiei anticipate cu altă reducere reglementată de
    legea în vigoare, precum veniturile obţinute în calitatea de asigurat al
    sistemului de pensii publice. În momentul împlinirii vârstei necesare pentru
    acordarea pensiei standard, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în
    pensie pentru limită de vârstă.


    Societatea Națională de Medicina Familiei și Federația Națională a
    Patronatelor Medicilor de Familie protestează faţă de nerespectarea promisiunilor
    făcute de autorităţi privind creşterea finanţării asistenţei medicale primare
    şi debirocratizarea activităţii medicilor de familie. Astfel, începând cu 3
    ianuarie 2018, cabinetele de medicina familiei nu vor mai acorda servicii
    decontate de casele de asigurări de sănătate, ca urmare a nesemnării actelor
    adiționale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistență
    medicală primară încheiate cu casele de asigurări de sănătate județene. Cele
    două organizaţii profesionale ale medicilor de familie anunţă, într-un
    comunicat, că, la mai bine de o lună de când doctorii au protestat şi au fost
    chemaţi la negocieri de premierul Mihai Tudose, nu s-au rezolvat revendicările
    lor.


    Ministerul de Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care se
    deplasează în străinătate până la finalul anului Ghidul de călătorie pentru
    Sărbătorile de iarnă 2017. Materialul conţine recomandări utile în cazul
    călătoriilor în afara graniţelor României, precum şi un set de informaţii de
    interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice din această perioadă,
    respectiv Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria.
    Cetăţenii români pot evita eventuale situaţii neplăcute ce pot apărea pe
    perioada vacanţei sau a concediului în străinătate consultând ghidul care a
    fost publicat pe pagina de internet a MAE, la rubrica Sfaturi de călătorie,
    secţiunea ‘Ghiduri de călătorie’, precum şi pe pagina de Facebook a
    Departamentului Consular. Ministerul reaminteşte, cu acest prilej, că cetăţenii
    români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte
    în siguranţă care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de
    alertare în cazul în care apar situaţii speciale în ţara în care aceştia se
    află.

  • Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Începând
    de astăzi – printr-o fericită coincidenţă, data pe care aproape toată lumea o
    asociază cu debutul unui nou an şcolar – vă aşteptăm la Târgul GAUDEAMUS Carte
    …Şcolară!


    Ediţia 2016 are loc între 15 şi 25 septembrie în Piaţa Universităţii (esplanada
    cu statui, Bulevardul Regina Elisabeta),şi este organizată de Radio România prin Centrul
    Cultural Media.


    Programul de vizitare al târgului este zilnic între orele 10.00 şi 20.00, cu
    excepţia ultimei zile în care programul este 10.00 – 15.00, iar accesul
    publicului în incintă este liber.




    Reper
    major în calendarul anual pentru zeci de mii de familii, debutul anului şcolar este
    de cele mai multe ori un prilej de mare consum de resurse financiare, de timp
    şi energie, alocate pentru pregătirea acestui moment.

    În acest context, Târgul GAUDEAMUS Carte
    Şcolară oferă tuturor celor direct interesaţi – părinţi, elevi şi cadre
    didactice – o soluţie uşoară, plăcută şi avantajoasă, din toate punctele de
    vedere, pentru studierea şi achiziţia manualelor şi a auxiliarelor şcolare
    necesare tuturor.


    Eveniment care, prin concept, ofertă şi public ţintă,
    este orientat cu precădere către acest important segment de piaţă – carte
    formativă şi materiale auxiliare – târgul
    este organizat în mod tradiţional la începutul anului şcolar, într-un moment de
    vârf al cererii de produse şi servicii educaţionale. Oferta ediţiei, prezentată
    de cei peste 50 de expozanţi (reuniţi în 21 de standuri) vine în întâmpinarea unor
    solicitări dintre cele mai diverse şi cuprinde:

    Cea mai mare parte a manualelor şi auxiliarelor
    aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru acest
    an şcolar, reunite într-un singur spaţiu;
    o gamă extrem
    de variată de materiale didactice,
    pentru toate nivelurile;
    numeroase
    titluri din literatura română şi
    universală cuprinse în bibliografia şcolară;
    enciclopedii, dicţionare, ghiduri şi îndrumare
    didactice;
    ultimele noutăţi editoriale, în vogă
    printre tinerii cititori, în măsură să-i atragă şi pe cei deocamdată mai
    puţin pasionaţi de lectură;
    jocuri şi cărţi pentru preşcolari.





    Proiecte conexe derulate de Radio
    România în cadrul Programului LECTURA – Târgurile GAUDEAMUS


    · Etapa locală (Bucureşti
    şi judeţul Ilfov) a Concursului Naţional
    de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care va avea loc în incinta târgului vineri, 23 septembrie, la ora 14.00.


    · Campania de donaţii Cărţile
    se întorc acasă prin intermediul căreia un fond de carte semnificativ, ca număr de
    volume şi valoare, este colectat de la expozanţi şi vizitatori şi este donat în
    beneficiul bibliotecilor publice şi şcolare, subfinanţate la capitolul
    achiziţii de carte. Volumele donate cu acest prilej vor avea ca destinaţie: Şcoala
    Generală George Topârceanu, Şcoala Gimnazială nr. 96 şi Şcoala Principesa
    Margareta, din Bucureşti.



    Parteneri şi sponsori:



    Partener principal: Primăria Municipiului Bucureşti

    Sponsori: BRD Groupe
    Société Générale, Vodafone România şi Automobile Dacia

    Parteneri: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, mediaTRUST, Spectacular,
    RATB.

  • O nouă zi de proteste în Piața Universității şi în ţară

    O nouă zi de proteste în Piața Universității şi în ţară

    4000-5000 de persoane s-au adunat din nou vineri seara în Piața Universității din Capitală în semn de protest faţă de sistemul politic şi în semn de solidaritate cu victimele incendiului de la Clubul Colectiv.



    Începând de marți, în fiecare seară bucureștenii au protestat în centrul Capitalei. La fel ca în restul zilelor, manifestanţii au blocat traficul în Piaţa Universităţii. Vineri seară, manifestanții afișau pancarte pe care se putea citi: “România trezește-te”, “Fără comuniști și membri de partide”, “Demisia Parlamentului, alegeri anticipate”, “Vrem acasă Diaspora”.



    Într-un manifest distribuit de către manifestanți i se solicita președintelui României declanșarea unui referendum care să vizeze “desființarea tuturor partidelor politice și scoaterea lor în afara legii”. De asemenea, se solicita simplificarea aparatului de conducere a statului și ocuparea noilor posturi prin concurs. Pentru a doua seară consecutiv, manifestanții au cerut președintelui Klaus Iohannis să vină în piață.



    Proteste au avut loc vineri seară în numeroase alte oraşe din România: Slatina, Iaşi, Suceava, Vaslui, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Ploieşti, Reşiţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj, Cugir și Sebeș.

  • Manifestaţie, pentru a treia seară, în Piaţa Universităţii

    Manifestaţie, pentru a treia seară, în Piaţa Universităţii

    Mii de bucureşteni au ieşit din nou în stradă, adunându-se joi seară, începând cu ora 18.00, în Piaţa Universităţii din Bucureşti.



    Protestatarii au blocat bulevardul şi strigau, ca şi în serile precedente, sloganuri împotriva corpuţiei şi a clasei politice: ”Corupţia ucide!”, ”Parlament penal, marş la tribunal!”.

  • Proteste împotriva clasei politice din România

    Proteste împotriva clasei politice din România

    Amplul protest paşnic de marţi seară din centrul
    Bucureştiului, în care peste 20 de mii de oameni au cerut demisia premierului
    Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, şi
    demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei, Cristian Popescu Piedone
    – consideraţi exponenţi ai unei clase politice vinovate de tragedia din clubul
    în care zeci de tineri au murit – nu a rămas fără rezultate. Explicând că ar fi fost o greşeală să ignore nemulţumirea
    oamenilor, primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al întregului
    cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului sectorului în
    care a avut loc incendiul.

    Zecile de mii de protestatari antisistem, în
    Bucureşti dar şi în mari oraşe, au revenit însă în stradă şi spun că o vor face
    până când întreaga clasă politică va fi reformată. Noi nu suntem numere, noi
    suntem vii, suntem atât de vii pentru că ziua în care nu vom mai fi este ziua
    în care vom muri – s-a strigat: Să arătăm clasei politice că e toată coruptă şi că vrem o
    schimbare. Vrem ca următoarea clasă politică pe care sperăm să o implementăm la
    guvern să nu mai repete greşelile pe care le-au repetat de atâtea ori guvernele
    din ultimii 25 de ani. Sperăm să tragem un semnal de alarmă şi o provocare
    pentru toată clasa politică, să nu mai repete greşelile pe care le-au făcut
    până acum şi să ia seama la vocea străzii.

    Cred că e vorba de
    ultima picătură, care a umplut paharul. Până la urmă, nu e vorba doar de o vinovăţie,
    vinovăţia pentru toate morţile astea, e vorba de răspundere, inclusiv
    răspunderea politică.

    Au scandat împotriva sistemului – Toate partidele, aceeaşi
    mizerie -, preşedintelui – căruia i-au spus că are o singură şansă, cu
    referire la persoana pe care acesta o va desemna, în urma consultărilor cu
    partidele, să formeze noul executiv, dar şi a Patriarhului Daniel, cărora,
    îndureraţi şi totodată revoltaţi îi reproşează că nu a venit la locul unde s-a
    întâmplat tragedia de vineri-seară. Protestele s-au extins în toată ţara, circa
    35 de mii de persoane se estimează că au ieşit în stradă în Timişoara, Cluj,
    Braşov, Târgu Jiu, Iaşi, Alba Iulia, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Brăila sau
    Constanţa, dar şi în diaspora, la Paris şi Londra.

    Analiştii cataloghează
    protestele din aceste zile drept o revoltă conştientă, o maturizare a mişcării
    civice a acestor oameni, în marea lor majoritate tineri. Nu este o mişcare
    politică, ci una spontană, declanşată de tragedia tinerilor care au murit
    nevinovaţi, despre care manifestanţii spun, însă, că n-au murit, ne-au
    trezit.

  • Mineriada din iunie 1990

    Mineriada din iunie 1990

    În iunie 1990, românii manifestau în stradă, nemulţumiţi de succesul pe care Frontul Salvării Naţionale îl înregistrase, în luna precedentă, la primele alegeri din tânărul stat democratic. Susţinute de mineri din Valea Jiului, forţele de ordine de la Bucureşti au intervenit brutal asupra protestatarilor din Piaţa Universităţii, dar şi asupra populaţiei civile. Evenimentul din 13-15 iunie, denumit mineriadă a rămas cunoscut ca un act impact negativ major asupra structurilor democratice ale statului de drept. Politologul Gabriel Andreescu vorbeşte despre cadrul politic care a permis o asemenea situaţie de criză:


    Nu sunt evenimente neplăcute, ci tragice, în toate sensurile. În sensul costurilor de vieţi umane, individuale, cât şi al costului colectiv. Au, cu siguranţă, o legătură cu momentul în care puterea era legitimată. FSN-ul a hotărât că era momentul să folosească toate mijloacele pentru a obţine controlul cu care era obişnuit. Să nu uităm că fosta Securitate fusese aproape în totalitate reciclată în serviciile SIE, apărute chiar după 1990, şi SRI, reapărute formal în martie 1990 şi care funcţionaseră, de fapt, şi anterior. Exista o vizibilă putere economică în creştere a foştilor nomenclaturişti. Era, aşadar, vorba de nişte grupări umane a căror experienţă era cea a controlului complet. De-acum, controlul complet nu mai era posibil. Aşa se face că demonstranţii au rămas pe stradă în ciuda votului popular şi în ciuda solicitării de a încheia protestele.



    La 13 iunie 1990, corturile manifestanţilor împotriva puterii, amplasate în Piaţa Universităţii din Capitală, au fost distruse de forţele de ordine. S-au făcut şi primele arestări, iar lucrătorii de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti s-au alăturat celor care încercau să restabilească ordinea, scandând lozinci împotriva intelectualităţii. După confruntări violente, televiziunea publică transmite comunicatul preşedintelui Ion Iliescu, care câştiga alegerile democratice cu o lună în urmă: Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită.



    În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren transportau mineri din Valea Jiului spre Bucureşti. Despre evenimentele care au urmat ne vorbeşte politologul Gabriel Andreescu: (Ziarul) România Liberă, precum şi Grupul pentru Dialog Social şi altele, contestau permanent puterea, care totuşi fusese confirmată de către populaţie. Şi atunci, ceea ce s-a întâmplat ulterior, a distrus practic democraţia. Urma ca minerii care au venit în Bucureşti să lichideze principalele surse ale opoziţiei. E vorba de România Liberă, care a fost atacată, iar sediul publicaţiei a fost distrus, e vorba şi de Grupul pentru Dialog Social. Am fost prezent acolo, în acest ultim caz. Minerii au venit la poartă să ne dea afară, şi doar o întreagă strategie de negociere a permis oprirea lor.



    În ziua următoare, pe 14 iunie, minerii conduşi de Miron Cozma erau preluaţi de angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii şi conduşi către toate punctele importante ale Bucureştiului. Clădirea Universităţii a fost asediată, profesori iluştri, printre care Petru Creţia, au fost agresaţi, la fel şi liderii studenţilor. Aceeaşi soartă au avut şi sediile Partidului Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Revine cu detalii Gabriel Andreescu:


    Sediile din clădiri istorice au fost distruse, deci, în mod normal, după aceste acţiuni de forţă, opoziţia ar fi fost redusă la forme absolut ineficiente, marginale. Dar nu s-a întâmplat asta. Reacţia bucureştenilor şi a întregii ţări a fost extraordinară. Evenimentele nu au făcut decât să mobilizeze aceşti oameni, să strângă împreună comunităţi atât de diferite precum sindicatele, precum partide în opoziţie şi intelectualitatea independentă. În urma acestor evenimente, s-a format Alianţa Civică, cea mai mare structură civică din ţară. A urmat Frontul Democratic Antitotalitar de la Cluj, care în timp a devenit Convenţia Democratică din România şi care, în 1996, a asigurat schimbarea puterii. A permis stabilirea primelor instituţii cu adevărat democratice din România.



    Pe 15 iunie 1990, minerii care devastaseră centrul Bucureştiului şi bătuseră cu bestialitate manifestanţi, intelectuali şi studenţi, erau transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde Ion Iliescu le mulţumea pentru contribuţia adusă restabilirii ordinii în Capitală. Despre impactul acestei tragedii, politologul Gabriel Andreescu: Au existat influenţe covârşitoare în multe feluri, prin mobilizarea opoziţiei interne. Impactul internaţional a fost însă teribil şi purtăm şi astăzi consecinţele acelor imagini groaznice, oribile, pe care ţările occidentale le-au putut vedea în direct. Felul în care, sub egida autorităţilor publice, bande de mineri atacau tineri şi tinere, distrugeau lăcaşe de învăţământ. Este o ruşine imensă, o pată a istoriei de care România cu greu se va putea debarasa.



    La 25 de ani de la evenimentele care au zguduit Bucureştiul, încă nu a fost făcut bilanţul real al acestui fenomen care a introdus un termen nou în limba română, acela de mineriadă. Andrei Cornea, clasicist, publicist şi filosof român, consideră că această categorie socio-profesională ce aparţine mai degrabă secolului al XIX-lea decât secolului al XXI-lea a adâncit schismele sociale, sporind frustrările şi ranchiunile din România postdecembristă.

  • După 25 de ani. Fenomenul Piaţa Universităţii amintit în 10 zile de Radio România Cultural

    După 25 de ani. Fenomenul Piaţa Universităţii amintit în 10 zile de Radio România Cultural

    Radio România Cultural marchează, în perioada 8-18 iunie, 25 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii prin dezbateri la Timpul Prezent şi printr-o serie de documentare originaleStorymania.

    Mai bine haimana, / Decât trădător, / Mai bine huligan, / Decât dictator, / Mai bine golan, / Decât activist, / Mai bine mort, / Decât comunist! Vă mai amintiţi de Imnul Golanilor? El va rămâne pentru totdeauna legat de fenomenul Piaţa Universităţii care, dincolo de miza politică, a reprezentat un spaţiu boem unde scriitori, filosofi, muzicieni, actori, plasticieni, arhitecţi, regizori şi-au găsit un loc al creativităţii spontane. În Golania, zona liberă de neocomunism, erau pancarte, un ecran de proiecţie, afişe, graffitti-uri, confecţionate de studenţii de la Arhitectură, un balcon unde se ţineau discursuri, se citeau liste cu revendicări, apăreau intelectuali şi dizidenţi care creditau, prin simpla lor prezenţă, manifestaţia maraton.

    Fenomenul Piaţa Universităţii a fost o stare de spirit, la care au aderat personalităţi din lumea întreagă: Eugene Ionesco s-a autodeclarat academician golan, Alexandru Paleologu care era atunci ambasadorul României în Franţa s-a autonumit Ambasador al Golanilor, chiar şi foarte cunoscuta călugăriţă misionară Maica Tereza transmitea un mesaj de solidaritate cu Piaţa Universităţii.

    Piaţa Universităţii a fost, în primăvara lui 1990, sediul protestatarilor care se opuneau noului regim condus de Ion Iliescu. Acesta a câştigat, cu un scor zdrobitor, alegerile din 20 mai, primele alegeri libere. În noaptea de 12-13 iunie forţele de ordine încep să intervină pentru a-i evacua din Piaţa Universităţii pe ultimii manifestanţi. În 14 iunie mii de mineri, în frunte cu Miron Cozma, au venit în Bucureşti şi au devastat sediile partidelor de opoziţie, au bătut manifestanţi anti-comunişti şi simpli trecători. Bilanţurile oficiale ale zilelor de 13-15 iunie 1990 vorbesc despre 6 morţi şi sute de răniţi, asociaţiile victimelor mineriadelor susţin că e vorba de mai mulţi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei din iunie 1990 şi să găsească vinovaţii.

    În săptămâna 8-11 iunie la Timpul prezent discutăm despre fenomenul Piaţa Universităţii şi mineriada din iunie 1990, împreună cu invitaţii noştri, între care îi amintim pe istoricii Clara Mareş, Alin Rus, scriitorul şi antropologul Florin Dumitrescu. În fiecare zi, de luni până joi, de la 11:30 la 12:00. Realizatori: Adela Greceanu şi Matei Martin.

    Sfertul de secol trecut de la Fenomenul Piaţa Universităţii va fi marcat şi în săptămâna 15-18 iunie prin patru documentare originale difuzate de radio România Cultural în cadrul linieiStorymania.

  • S-a deschis Târgul Gaudeamus Carte Şcolară

    S-a deschis Târgul Gaudeamus Carte Şcolară

    Ediţia a XII-a a Târgului Gaudeamus Carte Şcolară, organizat de Centrul Cultural Media Radio România, s-a deschis miercuri, 17 septembrie. Pentru a doua oară, târgul se desfăşoară în incinta unui pavilion expoziţional amplasat în Piaţa Universităţii (la statui), spaţiu drag şi uşor accesibil tuturor locuitorilor Capitalei. Programul de vizitare al târgului este zilnic, în perioada 17 — 28 septembrie, între orele 10:00 – 20:00, iar intrarea publicului este liberă.



    Târgul Gaudeamus Carte Şcolară 2014 constituie etapa cu numărul 83 în seria de evenimente expoziţionale pe care Radio România le-a iniţiat şi le organizează de peste 20 de ani în cadrul Programului Lectura.



    Moment pregătit cu grijă şi cu mult suflet la fiecare început de toamnă, adesea prilej de consum de resurse financiare, de timp şi energie, debutul anului şcolar este extrem de important pentru nenumărate familii. Indiferent de gradul de entuziasm cu care re(încep) în fiecare an şcoala, zeci de mii de copii şi adolescenţi au nevoie de cel puţin la fel de multe cărţi. Târgul Gaudeamus Carte Şcolară oferă tuturor celor direct interesaţi – părinţi, elevi şi cadre didactice, soluţia uşoară, plăcută şi avantajoasă pentru studierea şi achiziţia manualelor şi a auxiliarelor şcolare necesare.



    Eveniment care, prin ofertă şi public ţintă, este orientat cu precădere către acest important segment de piaţă — carte formativă şi materiale auxiliare, târgul este organizat în mod tradiţional la începutul anului şcolar, în momentul de vârf al cererii de produse şi servicii educaţionale. Oferta ediţiei, prezentată de cei 43 de expozanţi (reuniţi în 30 de standuri) vine în întâmpinarea unor solicitări dintre cele mai diverse şi cuprinde:


    • cea mai mare parte a manualelor şi auxiliarelor aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru acest an şcolar, reunite într-o singură incintă;


    • o gamă extrem de variată de materiale didactice, pentru toate nivelurile educaţionale;


    • numeroase titluri din literatura română şi universală cuprinse în bibliografia şcolară;


    • enciclopedii, dicţionare, ghiduri şi îndrumare didactice;


    • lecţii interactive pe suport multimedia, software educaţional;


    • ultimele noutăţi editoriale, în vogă printre tinerii cititori, în măsură să-i atragă şi pe cei deocamdată mai puţin pasionaţi de lectură;


    • jocuri şi cărţi pentru preşcolari.



    Proiecte conexe derulate de Radio România în cadrul Programului LECTURA


    Etapa locală (Bucureşti şi judeţul Ilfov) a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, ediţia XII-a, concurs adresat liceenilor, va avea loc în incinta târgului sâmbătă, 27 septembrie, la ora 11:00.


    Campania de donaţii Cărţile se întorc acasă prin intermediul căreia un fond de carte semnificativ, ca număr de volume şi valoare, este colectat de la expozanţi şi vizitatori şi este donat în beneficiul bibliotecilor publice şi şcolare din mediul rural, subfinanţate la capitolul achiziţii de carte. Din 2010, peste 96.000 de volume donate de către participanţii şi vizitatorii Târgurilor Gaudeamus au ajuns prin intermediul acestui proiect în 260 de biblioteci din întreaga ţară.


    Parteneri: Primăria Municipiului Bucureşti, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi Spectacular.



    Informaţii suplimentare, la Secretariatul Gaudeamus (tel./fax 021.312.2240, 021.319.0522, e-mail office@gaudeamus.ro). Persoane de contact: Cornelia Scarlat (0745.109.648, e-mail cornelia@gaudeamus.ro), Anca Badea (0740.121.173, anca@gaudeamus.ro ) şi Connie Chifor (0745.109.649, connie@gaudeamus.ro).