Radio România Internațional

Tag: Piata Victoriei

  • 10 di agustu după 5 ani

    10 di agustu după 5 ani

    Pi 10 di agust 2018, reprezentanţă ali diaspora organizară Bucureşti un mare miting contra a guvernului di stânga ditu aţelu kiro. Aestu eara stupsitu, nica di anda fu băgatu tu ipotisi, tru yinaru 2017, că mindueaşti s’alăxească imnaticlu di arada ali reformă tru justiţie tra s’s’lli-ascapă di aruşfeti liderlu social-dimocrat ditu epocă, Liviu Dragnea, şi pi aprukeaţlli a lui. Mitingul, la cari loară parti dzăţ di ñilli di oamiñii, s-bitisi cu intervenţia tru forţă, lugursită disproporţionată şi tru bună misură nintimilleată, a forţilor di arada. Tru 2018, procurorllii antimafia şi antiterorismu dişcllisiră un dosar, cari ama fu clasat doi ani ma amănatu şi ridişcllisu tăşu tu primvearea-a anlui ţi tricu, dupu contestația faptă di un protestatar.


    Tora, Parchetul Ghenearal dimăndă că şefañilli ali Jandarmeriei ditu aţelu kiro, ama şi alță angajați ali instituției va s’hibă giudicaţ tră infracțiuni catacum abuz tru serviciu, fals intelectual și purtaticu abuzivu. Uidisitu cu procurorlli, tru data di 10 di agustu 2018, cu ucazea-a mitingului di protest ţi s’ţănu Bucureşti, ningă sediul a Guvernului, comandantul acţiunillei şi coordonatorlli aliştei, tuţ colonei tru Jandarmerie, ș’feaţiră ună turlie cu nitiñisearea a nomurlorum zănatea di serviciu și deadiră cumandu a efectivilor di jandarmi ditu subordini, cu călcarea a dispozițiilor legale, intervenția cu zorea cu scupolu ta s’arăspăndească tută duñeaua di protestatari prezentă. Faptili a inculpațlor avură drept consecințe, spunu anchetatorlli, ngărdearea a libirtatillei di adunari și a ndreptului la integritate fizică și psihică a manifestanțălor, catacum și provocarea di suferințe fiziţi ică leziuni, ţi mutrea 50 di dzăli di yitripseari medicale tră vindicarea, unui numir di pisti 400 di persoane.


    Ditu cercetărli fapti tru cauză işi tu migdani că intervenția tru forță a jandarmilor s-feaţi cu călcarea a principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate di reglementările legale tru materie și yilipsiti tru jurisprudința CEDO. Ase, jandarmii acționară nu maş contra a persoanilor cari manifestau preşcav, cu scupolu ti izolarea aluştoru și băgarea tu lucru a misurlor legale, ama și contra manifestanților iriñeatiţ, cari constituiau marea majoritate a protestatarlor. Militarllii jandarmi ufilisiră cu furñia a executarillei misiunea grenadi di mână cu efect acusticu, grenadi di mână cu efectu iritant lacrimogen, cartușe cu efect iritantu lacrimogen, pulverizatoare di capacitate mărită și pulverizatoare di mână. Uidisitu cu Ministerlu Public, ditu persoanele vătămate, cama di 300 s-constituiră tu părță ţivile tru cauză.


    Comunitatea Diclic, cari easti ună platformă di petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv tră România, căftă a Tribunalului Militar Bucureşti s’giudică tru regim di urgenţă dosarlu 10 August, di itia că armasiră maş 3 ani până di prescrierea faptelor, iar stipsiţlli pot s’ascapă di pideapsă. Membrilli a Comunitatillei Declic va s’yină tru Piaţa Victoriei, pi 10 di agustu, tră s’caftă justiţie tră victimili a abuzurilor fapti di jandarmi tru anlu 2018.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • 10 august după 5 ani

    10 august după 5 ani

    Pe 10 august 2018, reprezentanţi ai diasporei
    au organizat la Bucureşti un mare miting împotriva guvernului de stânga din
    acea vreme. Acesta era acuzat, încă de la instalarea sa, în ianuarie 2017, că
    încearcă să deturneze mersul firesc al reformei în justiţie pentru a-i scăpa de
    dosarele de corupţie pe liderul social-democrat din epocă, Liviu Dragnea, şi pe
    apropiaţii săi. Mitingul, la care au luat parte zeci de mii de oameni, s-a
    încheiat cu intervenţia în forţă, considerată disproporţionată şi în bună
    măsură nejustificată, a forţelor de ordine. În 2018, procurorii antimafia şi
    antiterorism au deschis un dosar, care însă a fost clasat doi ani mai târziu şi
    redeschis abia în primăvara anului trecut, în urma contestației unui protestatar.

    Acum,
    Parchetul General a anunţat că şefii Jandarmeriei din acea vreme, dar şi alți angajați ai
    instituției vor fi judecaţi pentru infracțiuni precum abuz în serviciu, fals
    intelectual și purtare abuzivă.     Potrivit procurorilor, în data de 10
    august 2018, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc la Bucureşti, lângă
    sediul Guvernului, comandantul acţiunii şi coordonatorii acesteia, toţi colonei
    în Jandarmerie, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au
    ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor
    legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de
    protestatari prezente. Faptele inculpaților au avut drept consecințe, susţin
    anchetatorii, îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate
    fizică și psihică a manifestanților, precum și provocarea de suferințe fizice
    sau leziuni, necesitând până la 50 de zile de îngrijiri medicale pentru
    vindecare, unui număr de peste 400 de persoane.

    Din cercetările efectuate în
    cauză a rezultat că intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea
    principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii
    consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența
    CEDO. Astfel, jandarmii ar fi acționat nu doar împotriva persoanelor care se
    manifestau violent, în vederea izolării acestora și aplicării măsurilor legale,
    ci și împotriva manifestanților pașnici, care constituiau marea majoritate a
    protestatarilor. Militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii
    grenade de mână cu efect acustic, grenade de mână cu efect iritant lacrimogen,
    cartușe cu efect iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și pulverizatoare
    de mână. Potrivit Ministerului Public, dintre persoanele vătămate, peste 300 s-au
    constituit părți civile în cauză.

    Comunitatea Declic, care este o
    platformă de petiții, apeluri la acțiune și activism online creată
    exclusiv pentru România, a cerut Tribunalului Militar Bucureşti să judece în regim de urgenţă dosarul 10
    August, deoarece mai sunt doar 3 ani până la prescrierea faptelor, iar
    vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii Comunităţii Declic vor veni în
    Piaţa Victoriei, pe 10 august, pentru a cere justiţie pentru victimele
    abuzurilor jandarmilor din 2018.


  • Timişoara

    Timişoara

    Agiundzem adză tu ascăpitata ali Românie tru un căsăbă multiculturalu și romanticu. Clădiri veclli, muzee, conţerte tru aer libiru, păzări di pirmithu şi ună misuhori istorică unică tru România, adrată ditu trei păzări urbani, cati ună reprezentânda un altu stil arhitecturalu. Timișoara easti ună Europă tru miniatură, ună așidzari tru cari băneadză români, ghirmañi, sârghi, maghiari, croați, slovaci și vărgari. Easti un căsăbă muşeatu, cari ari ti spuneari ţiva ti cathi unu turistu, I că yini ti ndauă dzăli, tru un city break, i că easti tru tranzit, spuni Lucia Solomon, di la Misuhoreal di Informari Turistică.


    “Istoria a căsăbălui easti multu impresionantă și poati s’hibă vidzută imnănda cu ciciorlu pripadi pritu misuhorea-a căsăbălui. Toarăli arheologhiţi veclli a Timișoarăllei suntu di pisti 7.000 di ani, ama aţea ţi poati s’veadă un turistu dateadză di pritu secolele XVI-XVII, cându Timișoara fu acăţată di otomani. Nica poati s’hibă aflatu thimellilu a unei moschei și postamentul a unui minaretu cari atestă și aţelu kiro. Cu tuti aesti alăxearea-a Timișoarăllei tru un căsăbă modern s’feaţi tru secolul al XVIII-lea. Atumţea s-thimilliusi Timișoara modernă. Perioada tru cari fu aputrusită di habsburgi, după 1716, nsimnă ună nauă etapă di dizvoltari. Titatea veaclle, ditu perioada otomană fu aspartă și alănci ună nauă ţitate cari adră nai ma amplă fortificație tru sistem bastionar di pi teritoriul actual ali Românie. Ună O titati di turlia Vauban, idyea cu aţea di Alba Iulia, cari aduna tu misuhorea-a llei administrația căsăbălui. Ditu perioada aţea, poati s’hibă vidzută adză maş bastionlu Theresia, ama și ţentrul veclliu a căsăbălui, cari ciuduseaşti. Eara perioada barocă, tru cari fură construite multi clădiri tru stil baroc, cu kipita Domul Catolic, Bisearica Sârbească, ama și Pălatea Baroc. Câţ căsăbadz au tora ună pălati baroc tru misuhorea? Aestu poati s’hibă vidzutu di iţi turistu. Aclo easti Muzeulu di Artă.”



    După etapa barocă ahurhi perioada apartenențăllei la regatlu ali Ungarie, tru cadrul a monarhiillei austro-ungari, nă spuni ma largu Lucia Solomon. “Protili funcții a căsăbălui agiumsiră ateali economiţi. Timișoara s-dizvultă multu di multu. Di atumţea, dateadză multi premieri a căsăbălui. Timișoara urdina protlu tramvai traptu di calli la 1869 și fu primlu căsăbă cu iluminat electric ditu Europa, ditu 1884. Tru aţea perioadă, alănciră și multi parcuri cari suntu și adză ună emblemă, Timișoara hiinda număsitu și Căsăbălu a Liliciloru. Himu pirifañi cu Parcul a Rozilor, Parcul a Justițiillei cari easti mplinu di lalele dzălili aestea, ama și cu misuhorea a căsăbălui cari ari totna un covor veardi tru Piața Victoriillei, cu muşeati aranjamente di lilici tru iţi anotimp.”.



    Timișoara ari nai ma mari ansamblu di clădiri istoriţi ditu România. Ditu clădirile a căsăbălui, pcama di 14.000 suntu declarate monument istoric. Lucia Solomon, coordonatoari a Misuhorillei di Informari și Promovari Turistică ditu cadrul a Dimarhiillei Timișoara. “Prota caracteristică a Timișoarăllei u reprezintă clădirile Art Nouveau, construite la ndzimnarea ditu secolele XIX-XX. Suntu pălăţli arădăpsiti mardzina di Piața Victorillei. Iţi turistu easti impresionat di arhitectură. Eale svedu și tru cartierele istoriţi. Timișoara ari multi uidiseri cu Budapesta și Viena. Acă la ună scară ma ñică, s’veadi aestu stil arhitectural, cari easti tru tută Europă. Aestu lucru ălli ciuduseaşti multu turiștilli.”


    Cu nădia că vă căndăsimu s’triteţ barium ndauă dzăli pritu Timișoara, vă aștiptăm și data yinitoari cu ună nauă destinație. Până atumţea, cali bună și kiro muşeatu!



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Timişoara

    Timişoara

    Ajungem azi în
    vestul României într-un oraș multicultural și romantic. Clădiri vechi, muzee,
    concerte în aer liber, piețe de poveste şi un centru istoric unic în România,
    format din trei piețe urbane, fiecare reprezentând un alt stil arhitectural. Timișoara
    este o Europă în miniatură, o așezare în care conviețuiesc români, germani,
    sârbi, maghiari, croați, slovaci și bulgari. Este un oraș frumos, care are de
    oferit ceva fiecărui turist, fie că vine pentru câteva zile, într-un city
    break, fie că este în tranzit, spune Lucia Solomon, de la Centrul de Informare
    Turistică.

    Istoria orașului este foarte impresionantă și se
    poate vedea mergând la pas prin centrul orașului. Urmele arheologice vechi ale
    Timișoarei sunt de peste 7.000 de ani, dar ceea ce poate vedea un turist
    datează de prin secolele XVI-XVII, când Timișoara a fost ocupată de otomani. Se
    mai pot găsi fundația unei moschei și postamentul unui minaret care atestă și
    acele timpuri. Totuși, transformarea Timișoarei într-un oraș modern a avut loc
    în secolul al XVIII-lea. Atunci s-a format Timișoara modernă. Perioada în care
    a fost cucerită de către habsburgi, după 1716, a însemnat o nouă etapă de
    dezvoltare. Cetatea veche, din perioada otomană a fost demolată și a apărut o
    nouă cetate care a constituit cea mai amplă fortificație în sistem bastionar de
    pe teritoriul actual al României. O cetate de tip Vauban, asemănătoare celei de
    la Alba Iulia, care îngloba în centrul ei administrația orașului. Din perioada
    aceea, se poate vedea azi doar bastionul
    Theresia, dar și centrul vechi al orașului, care impresionează. Era perioada
    barocă, în care au fost construite numeroase clădiri în stil baroc, culminând
    cu Domul Catolic, Biserica Sârbească, dar și Palatul Baroc. Câte orașe mai au
    azi un palat baroc în centru? Acesta poate fi vizitat de orice turist. Acolo se
    află Muzeul de Artă.



    După etapa barocă a
    început perioada apartenenței la regatul Ungariei, în cadrul monarhiei
    austro-ungare, continuă Lucia Solomon. Principalele funcții
    ale orașului au devenit cele economice. Timișoara s-a dezvoltat foarte mult. De
    atunci, datează numeroase premiere ale orașului. În Timișoara a funcționat
    primul tramvai tras de cai la 1869 și a fost primul oraș cu iluminat electric
    din Europa, din 1884. În acea perioadă, au apărut și foarte multe parcuri care
    constituie și azi o emblemă, Timișoara fiind numită și Orașul Florilor. Ne
    putem mândri azi cu Parcul Rozelor, Parcul Justiției care e plin de lalele
    zilele acestea, dar și cu centrul orașului care are mereu un covor verde în
    Piața Victoriei, cu frumoase aranjamente florale în orice anotimp..


    Timișoara deține
    cel mai mare ansamblu de clădiri istorice din România. Dintre clădirile
    orașului, peste 14.000 sunt declarate monument istoric. Lucia Solomon,
    coordonatoare a Centrului de Informare și Promovare Turistică din cadrul
    Primăriei Timișoara. Principala caracteristică a Timișoarei o
    reprezintă clădirile Art Nouveau, construite la cumpăna dintre secolele XIX-XX.
    Sunt palatele frumoase care mărginesc Piața Victoriei. Orice turist e
    impresionat de arhitectură. Ele se regăsesc și în cartierele istorice.
    Timișoara are numeroase asemănări cu Budapesta și Viena. Chiar dacă la o scară
    mai mică, se regăsește acest stil arhitectural, care exista în întreaga Europă.
    Acest lucru îi impresionează mult pe turiști.


    În speranța că v-am convins să petreceți măcar câteva
    zile în Timișoara, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până
    atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Doi ani de la protestul din 10 august

    Doi ani de la protestul din 10 august


    În România continuă odiseea juridică a controversatului dosar “10 august”. Acesta se referă la modul în care Jandarmeria a acționat în timpul unui protest masiv din vara anului 2018, când aproximativ 100.000 de români, mulți întorși din Diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei din București cerând demisia executivului condus de premierul Viorica Dăncilă. Oamenii erau nemulțumiți de guvernarea social-democrată și de deciziile luate de aceasta cu privire la legile justiției și Codurile penale, precum și de demiterea Laurei Coduța Koveși de la conducerea DNA.



    Sute de plângeri au fost depuse de protestatarii care acuză violențele excesive ale jandarmilor și folosirea gazelor împotriva lor. Participanții spun că manifestația a fost în cea mai mare parte pașnică și că atacurile asupra jandarmilor au fost produse de o minoritate care ar fi putut fi izolată și neutralizată de forțele de ordine. Dosarul “10 august”, care investighează intervenția jandarmilor și care este administrat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a fost clasat luna trecută.



    Procurorii au susținut, în ordonanţa de clasare, că a existat o “complicitate morală” a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de protestatarii violenți și, prin atitudinea lor, chiar le-au încurajat comportamentul agresiv. Ei mai spun că nu se susține acuzația formulată în dosar de jandarmi și de lideri ai PSD potrivit cărora protestul ar fi fost o încercare de lovitură de stat. Săptămâna trecută, însă, procurorul-şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.



    Ea explică faptul că procurorul care a clasat acuzaţiile nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Dacă decizia DIICOT va fi confirmată de un judecător, scrie Agerpres, va fi reluată urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.



    De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals. Luni, Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei, procesul fiind mutat la Tribunalul Bucureşti, așa cum au cerut aceștia. Vicepremierul liberal Raluca Turcan a afirmat că 10 august 2018 reprezintă o rană neînchisă a democraţiei româneşti recente, arătând că aşteaptă ca Justiţia să clarifice lucrurile în acest dosar.



    Ea subliniază că reprimarea violentă a drepturilor cetăţeneşti trebuie pedepsită. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, săptămâna trecută, că este important ca adevăraţii vinovaţi să fie traşi la răspundere și că este destul de rău că durează atât de mult. Anul trecut, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că evenimentele din 10 august au fost gestionate “greşit şi un pic hazardat”, iar PSD a plătit, aceasta fiind una din cauzele pentru care a pierdut alegerile prezidențiale.


  • Protest fără incidente pe 10 august

    Protest fără incidente pe 10 august

    Circa 25 de mii
    de persoane, inclusiv din diaspora, au protestat, sâmbătă seara, în faţa sediului executivului
    PSD-ALDE de la Bucureşti, cerând un răspuns pentru ce s-a întâmplat la mitingul
    diasporei de acum un an, în condiţiile în care până acum nu au fost găsiţi
    vinovaţii. Amintim că protestul din 10 august 2018 al celor nemultumiţi de
    guvernare şi la care au participat circa 100 de mii de persoane, a fost marcat
    de intervenţia considerată
    cvasiunanim ca brutală şi disproporţionată a forţelor de ordine, care au
    acţionat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Au existat răniți în ambele
    tabere şi au fost deschise mai multe dosare penale, care sunt instrumentate, în
    prezent, de procurorii DIICOT.

    Potrivit organizatorilor mitingului de acum,
    desfăşurat fără incidente majore,
    participanţii au protestat şi faţă de evoluţiile de pe scena politică și
    socială. Patru persoane au fost conduse la poliţie, după ce au fost depistate
    de filtrele jandarmilor ca având în posesie arme albe sau sprayuri lacrimogene.
    De asemenea, 11 persoane au necesitat îngrijiri medicale, pe fondul temperaturilor
    ridicate înregistrate sâmbătă în capitală. Manifestaţii au avut loc şi în alte
    oraşe mari din România, dar şi în străinătate, în special în capitale europene
    unde trăiesc comunităţi importante de români. Ministrul interimar de interne,
    Mihai Fifor, le-a mulţumit celor care au participat la proteste pentru modul
    civilizat şi paşnic în care s-au manifestat. Am asistat cu toţii la un
    act democratic şi sănătos     a scris demnitarul pe o reţea de socializare. Mihai
    Fifor a mulţumit şi autorităţilor implicate pentru modul în care s-au
    mobilizat, pentru atitudinea responsabilă şi pentru profesionalismul de care au
    dat dovadă.

    Mai multe publicaţii străine au alocat spaţii ample protestului de
    la Bucureşti. Mii de oameni s-au adunat în România pentru a marca un an
    de la protestele violente    , titrează publicaţia britanică This is Money. Aceasta a notat:
    Manifestaţia a fost organizată şi promovată de grupuri de români care
    lucrează în străinătate, supăraţi de ceea ce ei spun că este corupţie
    înrădăcinată, administraţie publică slabă şi încercări ale coaliţiei de
    guvernare de a slăbi sistemul judiciar, într-unul dintre cele mai corupte state
    ale Uniunii Europene    . Titlul articolului din ediţia în engleză a Radio Europa Liberă este Ştim ce
    aţi făcut vara trecută. Publicaţia remarcă faptul că manifestaţia a avut
    ecouri şi în restul ţării şi a marcat un an de la reprimarea violentă a
    manifestaţiei din 10 august 2018. Subiectul a fost acoperit şi de postul de
    televiziune german Deutsche Welle
    care menţionează că protestul are loc într-un context în care coaliţia de
    guvernare este slăbită faţă de anul trecut de alegerile europarlamentare, dar şi
    de trimiterea la închisoare a liderului ei, Liviu Dragnea, condamnat, în luna mai,
    la 3 ani şi 6 luni pentru corupţie.

  • Jurnal românesc – 12.08.2019

    Jurnal românesc – 12.08.2019

    Câteva zeci de
    mii de oameni au participat, pe 10 august, la un protest paşnic în Piaţa
    Victoriei din Bucureşti, care a marcat un an de la manifestaţia diasporei
    încheiată cu confruntări violente între jandarmi şi unii protestatari şi cu o
    intervenţie în forţă a oamenilor legii.     Cei prezenţi în faţa sediului
    guvernului au protestat faţă de tergiversarea dosarului 10 august
    2018, faţă de unele măsuri din domeniul legislaţiei penale şi au aprins
    zeci de candele în memoria fetelor dispărute la Caracal şi a celor care au
    murit, în 2015, în incendiul din clubul bucureştean Colectiv.

    Manifestanţii au
    afişat pancarte cu diverse mesaje, au fluturat steaguri ale României şi ale
    Uniunii Europene, au scandat lozinci împotriva jandarmeriei şi politicienilor
    aflaţi la putere şi au cerut demisia Guvernului. Mii de oameni au ieşit în
    stradă şi în marile oraşe, precum Cluj, Constanţa, Sibiu, Arad, Timişoara, Iaşi
    sau Galaţi. Proteste au avut loc şi în afara graniţelor la Berlin, Zurich, Roma
    şi Paris, deşi asociaţiile românilor din Italia şi Germania nu au susţinut
    mitingul de la Bucureşti. Manifestaţia din capitală a fost organizată de Grupul
    de Acţiune Civică Diaspora pentru România.




    Problemele cu
    care se confruntă românii din comunităţile istorice, aflaţi în pericol de a-şi
    pierde identitatea, dar şi cei din Harghita şi Covasna sau care trăiesc în
    diaspora, se află pe agenda lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru
    Mureşului, care se desfăşoară în perioada 12-17 august.     Tema centrală a evenimentului
    este România şi românii de pretutindeni, la un an de la Centenarul Marii
    Uniri. Printre subiectele abordate se numără evoluţiile din Republica
    Moldova, provocările privind păstrarea identităţii românilor din Ucraina,
    politicile de asimilare a românilor de către Serbia, situaţia românilor din
    Bulgaria, precum şi priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii
    naţionale a românilor din judeţele Harghita şi Covasna.

    Programul celei de-a
    17-a ediţii cuprinde totodată lansări şi prezentări de carte, spectacole
    folclorice şi expoziţii de icoane. La lucrări iau parte invitaţi de peste
    hotare, români din Covasna, Harghita şi Mureş, reprezentanţi ai statului român,
    ai societăţii civile şi ai mass-media. Universitatea de Vară de la Izvoru
    Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului
    României.




    Preşedintele
    Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat
    că se va întâlni, pe 19 august, cu reprezentanţii a 29 de organizaţii
    nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin
    care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate în
    condiţiile în care foarte puţini români din diaspora s-au înregistrat
    electronic pentru a participa la scrutinul din toamnă.

    Doar 10.039 de alegători
    români se înregistraseră până vineri pe portalul www.votstrainatate.ro,
    potrivit AEP. Afară sunt 5,6 milioane de cetăţeni, conform Registrului
    Electoral sunt 700.000 de cetăţeni cu paşaport, cu domiciliu în străinătate
    (…) m-aş fi aşteptat ca cel puţin cei aproape 400.000 care au votat la
    europarlamentare să se preînregistreze,     a declarat Mituleţu-Buică. AEP
    şi-a reluat îndemnul adresat românilor de a opta pentru votul prin
    corespondenţă, simplu, sigur şi care elimină aglomeraţia de la urne şi
    costurilor deplasării la secţiile de votare. Preînregistrarea pe portalul
    votstrainatate.ro se încheie pe 11 septembrie.




    Patriarhul
    Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj cu prilejul
    Duminicii migranţilor români, marcată pe 18 august.     Cea mai
    profundă criză pe care o resimte în prezent ţăranul român este suferinţa
    dezrădăcinării sale şi a înstrăinării sale prin emigraţie în străinătate,
    lucrând mai mult pentru dezvoltarea altor ţări decât pentru propria patrie.
    Locurile natale sunt părăsite de generaţiile tinere, iar solidaritatea dintre
    oameni este tot mai redusă,     spune patriarhul Daniel.

    Patriarhul afirmă
    este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale,
    între parohiile şi comunităţile de români ortodocşi din străinătate şi din
    satele româneşti, precum şi mai multă cooperare cu autorităţile locale,
    regionale şi centrale, pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor. Biserica
    Ortodoxă Română anunţă că susţine satul românesc prin programe de
    întrajutorare, inclusiv prin derularea proiectului Sănătate pentru
    sate, organizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, şi care a avut,
    până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, majoritatea vârstnici şi bolnavi.

  • UPDATE 7 Protest 10 august 2019

    UPDATE 7 Protest 10 august 2019

    UPDATE 7



    Marea majoritate a protestatarilor au plecat din Piaţa Victoriei după ora 22.30. Proteste de mai mică amploare au avut loc sâmbătă şi în ţară, în marile oraşe, la Iaşi, Braşov, Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Oradea, Târgu Mureş.



    ————-


    UPDATE 6



    Multă lume a plecat din Piaţa Victoriei. Majoritatea celor rămași este masată în fața Guvernului, dar atmosfera nu mai este tensionată, afirmă agenţiile de presă. Numărul forţelor de ordine a crescut concomitent cu creşterea numărului de participanţi la protest.



    Georgian Enache, purtăror de cuvânt al Jandarmeriei române, i-a îndemnat pe cetăţeni să fie vigilenţi şi să semnaleze forţelor de ordine orice posibil incident. Reprezentanţii ISU au informat că 11 persoane din piaţă au avut nevoie de asistenţă medicală, din cauza temperaturii ridicate.



    Aproximativ 800 de persoane au protestat în Piaţa Unirii din Iaşi. Oamenii au spus că îşi doresc ca România să le poată oferi condiţii decente de trai, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să plece din ţară. Ei sunt nemulţumiţi de sistemul de sănătate, de învăţământ şi susţin că, după cazul Caracal, nu se mai simt în siguranţă. Corupţia este, în opinia protestatarilor de la Iaşi, principala problemă cu care se confruntă societatea românească.



    ————-


    UPDATE 5



    Georgian Enache, purtăror de cuvânt al Jandarmeriei române, a declarat că după ora 22.15 , când expiră termenul stabilit de orgnizatori, jandarmii vor rămâne în Piaţa Victoriei pentru a se asigura că fiecare cetățean ajunge în siguranță acasă.


    Reprezentantul Jandarmeriei Române a precizat că până în acest moment, nu au fost înregistrate niciun fel de incidente deosebite. Patru protestatari din Piața Victoriei au fost duși la secțiile de poliție, doi dintre aceștia având arme albe, unul materiale pirotehnice și cel de-al patrulea a fost amendat cu 300 de lei pentru că a adresat injurii forțelor de ordine, a anunțat Georgian Enache.


    După ora 21.00 unii protestatari au început să plece spre gurile de metrou sau spre străzile adiacente.



    ————-


    UPDATE 4


    În jurul orei 21.00 în Piața Victorie erau circa 25.000 de protestatari. Se scanda împotriva Jandarmeriei. Manifestanţii au ocupat și bulevardul din fața Guvernului, circulația rutieră fiind închisă în toată piața. Jandarmii au repoziționat gardurile de protecţie.



    ————-


    UPDATE 3


    În Piața Victoriei sunt circa 15-17.000 de persoane, potrivit estimărilor mass-media. Față de estimarea precedentă aria ocupată a mai crescut puțin, dar densitatea mulțimii e mult mai mare în unele zone precum în fața muzeului Antipa sau în fața pieței spre Guvern.



    ————-


    UPDATE 2


    Numărul persoanelor care s-au strâns sâmbătă în Piaţa Victoriei din Capitală, în faţa Guvernului, reeditând protestul diasporei de anul trecut, a trecut de 5.000, potrivit unor estimări ale forţelor de ordine, fiind chiar de 10.000, conform unor surse de presă. Lor li s-a alăturat, după ora 19,30, un grup format din circa 150 de oameni care au participat la un marş pornit din Piaţa Revoluţiei, de la sediul Ministerului de Interne.



    Oamenii poartă pancarte cu diverse mesaje şi steaguri ale României şi ale Uniunii Europene, cer demisia Guvernului, au fluiere şi vuvuzele. PSD şi Jandarmeria sunt ţinta altor scandări ale protestatarilor. Se strigă: Demisia!, Hoţii!, Jandarmeria apără hoţia!, PSD, ciuma roşie!. Fără penali în funcţii publice, Corupţia ucide!, România nu e a voastră! Plecaţi la căpşuni sau la puşcărie – sunt câteva dintre mesajele afişate în piaţă.



    Un alt grup s-a adunat, sâmbătă după-amiază, în faţa sediului Ministerului Afacerilor Interne. Ei au afişat în apropiere mai multe portrete cu politicieni şi şefi din Jandarmerie pe care îi consideră vinovaţi pentru violenţele de la protestul din 2018 şi pentru faptul că nu a fost rezolvat dosarul 10 august legat de acele evenimente.



    Traficul rutier se desfăşura normal la ora 20.00, ora României.



    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Georgian Enache, a anunţat că în Piaţa Victoriei au fost instalate dispozitivele de protecţie, în mod gradual, urmând să intre şi efective de jandarmi, patrule de dialog. Acesta a făcut un apel ca participanţii la miting să nu poarte asupra lor bagaje voluminoase. Georgian Enache a reiterat disponibilitatea Jandarmeriei pentru o comunicare deschisă şi transparentă cu participanţii şi cu organizatorii.



    Proteste aveau loc sâmbătă seară şi în alte oraşe din România, între care Iaşi, Sibiu, Craiova, Braşov şi Cluj-Napoca.



    ———–


    UPDATE


    Câteva mii de oameni, 7.000 după unele surse de presă, s-au adunat, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Victoriei din Capitală, în faţa Guvernului, reeditând protestul diasporei de anul trecut, care a avut loc la aceeaşi dată, 10 august.



    Jandarmeria a declarat că persoanele care au asupra lor bagaje voluminoase sau asupra cărora există suspiciuni sunt controlate, asupra unui protestatar fiind descoperit un cuțit.



    ———————


    Câteva sute de oameni s-au adunat, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Victoriei din Capitală, în faţa Guvernului, reeditând protestul diasporei de anul trecut, care a avut loc la aceeaşi dată, când o sută de mii de oameni, români din ţară şi din diaspora au protestat, iar jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă.



    Oamenii poartă pancarte cu diverse mesaje şi steaguri, cer demisia Guvernului, au fluiere şi vuvuzele. PSD şi Jandarmeria sunt ţinta altor scandări ale protestatarilor.





    “Demisia Teodorovici, Daea”, “Fără penali în funcţii publice”, “Corupţia ucide”, “România nu e a voastră! Plecaţi la căpşuni sau la puşcărie” – sunt mesajele afişate în Piaţa Victoriei.



    Oamenii au aprins candele în memoria fetelor dispărute la Caracal, dar şi a celor care au murit la Colectiv.





    Manifestanţii au început să se adune în Piaţa Victoriei de la orele prânzului.



    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Georgian Enache, a anunţat sâmbătă că în Piaţa Victoriei au fost instalate dispozitivele de protecţie, în mod gradual, urmând să intre şi efective de jandarmi, patrule de dialog. Acesta a făcut un apel ca participanţii la miting să nu poarte asupra lor bagaje voluminoase. Georgian Enache a reiterat disponibilitatea Jandarmeriei pentru “o comunicare deschisă şi transparentă cu participanţii şi cu organizatorii”.







    Manifestaţia este organizată de Tomescu Tommy Joul în calitate de reprezentant al Grupului de Acţiune Civică Diaspora pentru România. Cererea a fost aprobată pentru aproximativ 250.000 de persoane, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.



    Organizatorii au comunicat faptul că protestul din Piaţa Victoriei începe la ora 14,00 şi se desfăşoară până la ora 22,15, susţine Jandarmeria Capitalei.

  • Caravana Gaudeamus Radio România revine la Timișoara!

    Caravana Gaudeamus Radio România revine la Timișoara!

    Cea de a patra etapă a Caravanei Gaudeamus Radio România 2019 va debuta miercuri, 22 mai, în
    Piața Victoriei din Timișoara.     Evenimentul este organizat de Radio România, prin echipa
    Gaudeamus și Radio România Timișoara, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara, și se va
    derula în perioada 22 – 26 mai, în incinta unui pavilion expozițional amplasat într-un spațiu ușor
    accesibil și drag timișorenilor.

    Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 22 mai, la ora 12.15.
    Timp de cinci zile, cele mai cunoscute și mai apreciate edituri din România și cei mai reputați distibuitori de
    carte străină vor aduce în fața timișorenilor pasionați de lectură cele mai recente titluri publicate în țară și
    peste hotare, bestseller-urile momentului și volume consacrate, excelenți companioni în perspectiva
    vacanței de vară care se apropie.

    Oferta ediției va fi completată de o bogată selecție de jocuri educaționale, care, alături de numeroasele
    volume adresate celor mai tineri cititori, recomandă Târgul Gaudeamus Radio România drept destinația
    numărul 1 pentru timișorenii plecați în căutarea celor mai atractive și inedite cadouri de 1 Iunie.

    Accesul în incinta târgului este liber iar programul de vizitare este următorul: miercuri – vineri, între
    orele 11.00 și 21.00, sâmbătă, între orele 10.00 și 21.00 și duminică, între orele 10.00 și 18.00.
    Alte motive să vizitați Târgul Gaudeamus Radio România, ajuns în acest an la cea de a unsprezecea ediție
    timișoreană sunt: concursurile pentru public:

    Tombola GAUDEAMUS, cu premii numeroase și atractive şi Miss LecturaLectura la doi pași, adresat liceenilor și organizat de Radio România Timișoara, care
    constituie etapa zonală a Concursului Național de Lectură Mircea NedelciuInvitaţi de nota 10: Olimpicii României, derulat în toate oraşele care găzduiesc Târgurile
    Gaudeamus Radio România, care recompensează şi promovează performerii din învăţământul românesc,
    la nivel internațional; campania de donaţii Cărţile se întorc acasă, iniţiată şi derulată de Radio România, prin care vizitatorii
    sunt invitați să ofere volumele care le prisosesc celor care au din ce în ce mai greu acces la ele.

    Sponsori și parteneri
    Sponsori: IndECO Grup, InfoTouch Systems, Emex, Asociația Club Lions Bastion Timișoara, CEWE,
    Clima Service SRL și Spring Harghita
    Parteneri media: Agenția de presă RADOR și Timiș Online – www.tion.ro

    Pentru detalii suplimentare privind Târgul GAUDEAMUS Radio România, ediția Timișoara 2019, vă rugăm
    să accesaţi website-ul www.gaudeamus.ro sau să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS. Persoană de
    contact: Connie Chifor (0745 109 649, e-mail connie@gaudeamus.ro)

  • Jurnal românesc – 11.09.2018

    Jurnal românesc – 11.09.2018


    La o lună de la protestul
    diasporei care a avut loc în Piaţa Victoriei
    din Bucureşti, câteva sute de
    persoane au protestat, luni, din nou în acelaşi loc si au cerut demisia
    Executivului şi a celor responsabili de intervenţia de atunci în forţă a
    jandarmeriei. Peste 400 de oameni au fost răniţi in urma cu o lună, iar audierile in acest dosar au inceput la Parchetul General, unde s-a
    prezentat si primarul general al Capitalei, social-democrata Gabriela Firea.Ea a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, căreia i-a
    reproşat că a transferat asupra prefectului responsabilitatea pentru
    intervenţia în forţă a jandarmilor.Au fost înregistrate, până acum,
    770 de plângeri penale din partea unor persoane care au avut de suferit în urma
    violentelor.Si in Comisia de
    apărare a Senatului au loc audieri în legătură cu protestele din 10 august. Miercuri, Camera Deputaţilor de la Bucuresti va supune votului moţiunea
    simplă depusă de PNL la adresa ministrului de Interne, intitulată ‘Bastoanele
    PSD peste obrazul democraţiei româneşti’. Liberalii o acuză pe Carmen Dan de
    coordonare a acţiunilor represive la adresa celor care au participat la
    protestul antiguvernamental organizat de diaspora
    pe 10 august.




    Ediţia a şasea a Festivalului
    Internaţional de Carte Transilvania care va avea loc, în perioada 2-7
    octombrie, la Cluj, este dedicată Centenarului Marii Uniri, precum şi
    scriitorilor români din diaspora, au informat, marţi, organizatorii
    evenimentului. Re-unim România prin cultură, se arată într-un comunicat. Invitaţii
    de onoare ai Festivalului Internaţional de Carte Transilvania sunt scriitorii
    elveţieni Catherine Lovey şi Jean-Francois Haas, alături de traducătorii lor în
    limba română, Florica Ciodaru-Courriol şi Jean-Louis Courriol.




    Românii din diaspora veniți acasă în vacanță
    la Călărași, cei care s-au întors definitiv acasă și antreprenorii locali sunt invitați
    să participe, pe 12 septembrie, la Zilele Diasporei, alături de
    personalități ale orașului, antreprenori și reprezentanți ai administrației
    locale, la Hotel Călărași. La eveniment si-a anunțat prezența si Marius
    Bostan – Antreprenor și inițiator RePatriot, platformă de inspirație,
    informație și consiliere dedicată românilor din străinătate.




    La sfarsitul săptămânii trecute, Consulul general al
    României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, a facut o vizită de rămas bun în
    regiunea Vinnița, unde s-a intalnit cu Valerii Korovii, șeful Administrației
    Regionale de Stat Vinnița și Anatolii Oliineс, președintele Consiliului
    Regional Vinnița.    În cadrul întrevederii a avut loc o trecere în revistă a stadiului
    şi a perspectivelor relațiilor bilaterale româno-ucrainene, la nivel regional,
    în cadrul parteneriatului semnat în 2006 între județul Iași și regiunea Vinnița.
    Eleonora Moldovan a evidențiat importanța cooperării economice, prilej cu care
    a arătat că există posibilităţi vaste de realizare a unor parteneriate reciproc
    avantajoase în domenii precum IT&C, cultură și turism. La randul ei, partea
    ucraineană a adresat mulţumiri consulului general pentru contribuţia sa la
    dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-ucrainene.

  • Nou protest în Piața Victoriei la o săptămână după violențele din 10 august

    Nou protest în Piața Victoriei la o săptămână după violențele din 10 august

    Câteva sute de persoane s-au strâns vineri în Piața Victoriei pentru a marca o săptămână de la manifestațiile din 10 august, când Jandarmeria a intervenit violent pentru a dispersa mulțimea.



    La ora 22.00 erau circa 400 de oamen la protest. În Piață s-au montat garduri. Protestatarii agitau steaguri ale României şi ale altor state europene şi suflă în vuvuzele.



    Cele câteva sute de persoane care au participat, vineri seară, la protestul din Piaţa Victoriei, s-au întors cu spatele către sediul Guvernului, ţinând mâinile în sus. Gestul a fost făcut la ora 22,45, când fusese convocată pe reţelele de socializare o acţiune de “comemorare” a violenţelor înregistrate la mitingul din 10 august. După 5 minute de linişte, protestatarii au început să scandeze “Libertate!” şi “Demisia!”.



    Unii dintre participanţii la protest purtau măşti de protecţie, pentru a aminti de folosirea gazelor lacrimogene de către jandarmi la mitingul din 10 august.

  • UPDATE A patra zi de proteste în Piaţa Victoriei

    UPDATE A patra zi de proteste în Piaţa Victoriei

    UPDATE


    Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, a fost identificat luni seară, în jurul orei 21.00, în Piaţa Victoriei, ca având asupra sa mai multe obiecte periculoase, potrivit Jandarmeriei Capitalei. El a fost condus la secţia de poliţie, unde jandarmii i-au întocmit actele de sesizare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase. Bărbatul este bănuit, de asemenea, de faptul că ar fi participat la violenţele din data de 10 august, conform sursei citate.



    ——–



    Peste 3.000 de persoane s-au aflat luni seara în Piaţa Victoriei pentru un nou protest antiguvernamental, pentru a patra zi consecutiv. Traficul a fost restricţionat pe Şoseaua Kiseleff, de la străzile Arhitect Ion Mincu şi Paris către statuia Aviatorilor, potrivit Poliţiei Capitalei. Protestul a fost fără incidente majore. Un singur bărbat, în costum popular, o prezență frecventă la protestele din Piața Victoriei, a fost ridicat de jandarmi.



    Protestatarii au aprins lanternele telefoanelor mobile, au cântat imnul naţional şi au scandat “Demisia, demisia”. Anterior ei s-au manifestat zgomotos cu fluiere şi vuvuzele. De asemenea, participanţii la protest flutură steaguri tricolore şi ale Uniunii Europene.



    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a condamnat vehement şi, totodată, a cerut Jandarmeriei Române şi Ministerului de Interne să ancheteze cu celeritate şi să sancţioneze abuzurile jandarmilor care, vineri seara, au atacat jurnalişti în timp ce aceştia îşi exercitau meseria.

  • Mai mulţi protestatari au solicitat certificate de la INML

    Mai mulţi protestatari au solicitat certificate de la INML

    Mai mulţi participanţi la protestul de vineri din Piaţa Victoriei s-au dus sâmbătă şi duminică la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) pentru a obţine certificate medico-legale, au declarat surse medicale. Sâmbătă au fost prezente mai multe persoane faţă de duminică pentru a obţine certificate medico-legale.



    Viceprimarul Capitalei Aurelian Bădulescu a precizat că rulota instalată în Piaţa Victoriei pe durata protestelor a fost ridicată de către Poliţia Locală, duminică. Pe de altă parte, 16 organizaţii neguvernamentale au semnat o scrisoare publică în care îşi exprimă revolta faţă de violenţele manifestate în Piaţa Victoriei.



    Procurorii militari au făcut apel la persoanele care au fost rănite la protestul de vineri din Piaţa Victoriei, în urma intervenţiei jandarmilor, să se prezinte, luni şi marţi, la sediul Parchetului Militar Bucureşti. Potrivit unor oficiali din Parchet, până acum au fost depuse 19 plângeri.



    Procurorii militari s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal cu privire la modul de intervenţie al jandarmilor şi incidentele petrecute la manifestaţia de vineri seara din Piaţa Victoriei. Parchetul Militar urmează să colecteze sesizările depuse la secţiile de Poliţie, iar toate plângerile penale depuse vor fi înregistrate sub număr unic.



    Doi oameni au fost reținuți de către procurori sâmbătă noaptea și vor fi aduși în fața magistraților Judecătoriei Sectorului 1 din Capitală, cu propunerea de arestare preventivă, sub acuzațiile de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice. Faptele ar fi fost săvârșite la mitingul de vineri seară, din Piața Victoriei. Ambii bărbați sunt din Capitală.



    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București și polițiștii de la Serviciul Omoruri au audiat, până în prezent, 19 de persoane în legătură cu violențele de la protestul de vineri, informează Poliția Capitalei.

  • UPDATE1 A doua zi de proteste consecutive în Bucureşti şi în alte oraşe

    UPDATE1 A doua zi de proteste consecutive în Bucureşti şi în alte oraşe

    UPDATE1



    Câteva mii de persoane mai participau sâmbătă seara, în jurul orei 23,30, la mitingul antiguvernamental din Piaţa Victoriei, majoritatea protestatarilor părăsind deja zona. Unii dintre cei rămaşi în piaţă, în faţa Palatului Victoria, cântă la tobe şi dansează, în timp ce alţii suflă în vuvuzele. Protestatarii continuă să scandeze lozinci împotriva Guvernului şi a PSD. Manifestanţii au început să părăsească Piaţa Victoriei din jurul orei 22,30. Două persoane au fost transportate, sâmbătă, la Spitalul Elias, de la protestul din Piaţa Victoriei, însă fără a fi vorba de agresiuni, a informat ISU Bucureşti-Ilfov.



    Mii de persoane au participat la protestele antiguvernamentale organizate sâmbătă seara în marile oraşe din ţară, peste 10.000 de persoane fiind în stradă la Iaşi, alte 8.000 la Timişoara şi peste 5.000 în Sibiu. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat şi în municipiul Cluj-Napoca. Peste 3.000 de braşoveni s-au aflat sâmbătă seara pe marile bulevarde ale oraşului, protestând împotriva coaliţiei PSD-ALDE şi a Guvernului. Peste 3.000 de persoane au manifestat, sâmbătă seara, în municipiul Baia Mare. Proteste cu participare mai redusă au avut loc şi în alte oraşe din ţară, precum Bistriţa, Piatra Neamţ, Constanţa, Oradea, Târgu Mureş, Craiova, Galaţi şi Reşiţa.


    ——



    UPDATE



    Oamenii, care sunt strânşi atât în faţa sediului Guvernului, cât şi pe străzile laterale, la noul protest antiguvernamental, au aprins de mai multe ori lanternele telefoanelor mobile, iar la un moment dat a fost înălţat şi un lampion. De asemenea, pe faţada Palatului Victoria au fost proiectate mesaje prin care se cerea demisia Guvernului. Mulţi protestatari au venit echipaţi cu măşti de protecţie în cazul în care forţele de ordine ar fi folosit din nou gazele lacrimogene din dotare. În jurul orei 22,30, mai multe grupuri de persoane au început să se retragă din piaţă.



    Poliţia Capitalei a anunţat sâmbătă că 19 persoane au fost conduse la audieri în legătură cu incidentele produse în ziua precedentă la protestul din Piaţa Victoriei.



    Peste 8.000 de oameni au protestat la Sibiu, 6.000 la Iași, 3.000 la Cluj și Timișoara, 4.000 la Brașov și 3.000 la Constanța. Au fost proteste şi la Galați, Bacău, Oradea, Piatra Neamț și Galați.


    ——-



    Aproximativ 50.000 de persoane au venit să protesteze în Piaţa Victoriei. Unele surse au estimat că la protest sunt 35.000-40.000 de protestatari. Oamenii s-a așezat cu spatele la Guvern. Mii de persoane participă la protestele antiguvernamentale aflate în desfăşurare sâmbătă seara în marile oraşe din ţară, fiind circa 4.000 de oameni în stradă la Sibiu şi câte circa 3.000 la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Baia Mare.



    Proteste cu participare mai redusă sunt în desfăşurare şi în alte oraşe din ţară cum ar fi Bistriţa, Piatra Neamţ, Constanţa, Oradea, Târgu Mureş, Craiova şi Galaţi.



    Un tânăr care a forţat dispozitivul de ordine publică a fost ridicat de jandarmi. În timp ce oamenii din piaţă au intonat Imnul Naţional, pe faţada Palatului Victoria a fost proiectat un mesaj prin care se cerea demisia Guvernului. La un moment dat, în piaţă a apărut un grup de tineri care aveau feţele acoperite. Doi dintre ei au încercat să forţeze gardul instalat de jandarmi, unul fiind imobilizat şi scos din mulţime.



    Reprezentanţii Jandarmeriei Române au confirmat că o persoană care a forţat dispozitivul dinspre Bulevardul Iancu de Hunedoara va fi condusă la secţia de poliţie, pentru a fi identificată şi sancţionată. Oamenii aflaţi în zona în care s-a produs incidentul s-au îndepărtat de grupul de tineri cu feţele acoperite.

  • Jurnal românesc – 24.07.2018

    Jurnal românesc – 24.07.2018

    Primarul general al Capitalei,
    Gabriela Firea, a aprobat solicitarea Federaţiei Românilor de Pretutindeni de a
    organiza, pe 10 august, o manifestaţie de protest în Piaţa Victoriei, la care
    sunt anunţate să participe un milion de persoane. Edilul a luat decizia după ce
    instituţiile responsabile de ordinea, liniştea publică şi siguranţa cetăţenilor
    şi-au dat acceptul. Iniţial, primarul general a respins cererea Federaţiei
    Românilor de Pretutindeni de a organiza un miting în Piaţa Victoriei, pe motiv
    că un milion de participanţi ar perturba grav activitatea şi circulaţia din
    Bucureşti.




    35 de tineri din comunităţile
    româneşti din Madrid, Boadilla del Monte, Brunete, Leganes, Valdemoro, San
    Martin de la Vega, Mejorada del Campo, Valencia, Malaga, Almeria au participat,
    săptamana
    trecuta, la tabăra de spiritualitate şi cultură românească de la Almeria,
    Spania. Copiii şi tinerii au beneficiat de cursuri de limba şi literatura
    română şi de formare duhovnicească şi au participat la ateliere dedicate istoriei României şi
    personalităţilor care au marcat evenimentul Marii Uniri. Proiectul a avut drept
    scop informarea şi formarea tinerilor cu privire la contextul social în care
    trăiesc şi se dezvoltă. Tabăra de cultură şi spiritualitate de la Almeria a
    fost cea de-a doua dintr-o serie de trei tabere care au loc în perioada 8 iulie
    – 4 august în Spania şi a fost organizată de Institutul ‘Eudoxiu
    Hurmuzachi’pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Episcopia Spaniei
    şi Portugaliei.




    Asociaţia de
    Relaţii Internaţionale ‘Est-Democraţia’ a lansat, recent, la Iasi, proiectul
    ‘Memorie, identitate şi comunitate. Studii de istorie orală pe Valea Prutului
    în România şi Republica Moldova’. În cadrul proiectului finanţat de Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni se vor realiza o serie de campanii de cercetare, prin
    metoda interviurilor de istorie orală şi a micromonografiilor locale pe valea
    Prutului, în România şi Republica Moldova. Materialul cules va fi pus în
    circulaţie sub forma unui corpus de interviuri, editate şi publicate
    ştiinţific, care să permită o mai bună înţelegere a transformărilor identitare,
    a specificului şi memoriei colective a comunităţilor de pe malurile Prutului.
    Pe lângă culegerea mărturiilor orale, cercetătorii vor realiza şi o arhivă
    foto-video, înregistrând imagini, obiecte şi eventuale reconstituiri elocvente
    pentru istoria unor comunităţi aflate de-a lungul frontierei. Atât volumul cât
    şi celelalte materiale culese de pe teren vor fi puse în circuitul public prin
    work-shopuri, dezbateri, lansări de carte, expoziţii, emisiuni difuzate la
    posturile regionale de radio şi televiziune, atât în România cât şi în
    Republica Moldova.




    În Belgia este
    an electoral, iar românii din diaspora au nevoi de lideri care să le reprezinte
    interesele. Românii din aceasta tara au dreptul la vot, dar cei care nu au
    cetăţenie belgiană trebuie să se înscrie pe liste pentru a-şi exercita votul.
    Chiar dacă alegerile sunt la jumătatea lunii octombrie, înscrierea pe liste se
    face până pe 31 iulie. Gabriela Mara este primul si singurul consilier local
    român la ora actuală în Belgia, iar anul acesta candidează pentru un nou mandat
    din partea Partidului Socialist. Are proiecte ambiţioase, legate de educaţie,
    formare profesională şi locuri de muncă, pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii
    de români din Belgia. Este important ca românii să voteze şi să se implice,
    pentru că, apoi, au cui să se adreseze a punctat Gabriela Mara.