Radio România Internațional

Tag: PIB Romania

  • Proiectul bugetului 2023

    Proiectul bugetului 2023

    Ministerul Finanţelor de la București a publicat proiectul bugetului de Stat pentru anul viitor, promițând că documentul a fost conceput astfel încât să trimită un mesaj de încredere, realism, coerenţă şi responsabilitate. Calculele finanțiștilor se bazează pe o creştere economică de 2,8% din Produsul Intern Brut, pe o rată anuală a inflaţiei de 8 procente, pe un număr de salariaţi în creştere şi pe o rată a şomajului în scădere, până la 2,7%.



    Veniturile bugetare sunt estimate la aproape 540 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar urma să ajungă la aproximativ 608 miliarde. Astfel, pentru 2023, deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB, dar ar urma să scadă la 2,95% în 2024. Printre obiectivele pentru anul viitor ale actualului Executiv de coaliție se numără finanţe publice sănătoase, axate pe sprijinirea persoanelor celor mai vulnerabile şi a IMM-urilor, pe reforme în domeniul muncii şi al pensiilor, dar şi pe întărirea guvernanţei corporative la companiile de Stat, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora. Nu vor fi taxe noi, însă vor fi investiţii masive – a precizat ministrul de Finanțe, Adrian Câciu:



    ʺCeea ce pot să spun este că nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiţii masive, nu numai din perspectivă publică. Bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiţii o să-l numesc istoric, vreau să-l văd şi realizat. Deci, un volum de 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB; dar cel mai mult şi cel mai important este să investim în capitalul românesc şi în economie. Deşi avem un număr mare de companii cu capital românesc, ponderea valorii adăugate în PIB nu este la fel de importantă şi ea trebuie susţinută şi crescută. Acest lucru nu se face decât prin reconversie economică, trecerea de la economia de consum şi dependenţa de extern la economia de producţie în economia internă.ʺ



    Proiectul de buget pe 2023 mai prevede majorarea, de la 1 ianuarie, a salariului brut al bugetarilor cu 10% şi creşterea punctului de pensie cu 12,5%, compensarea muncii suplimentare numai cu timp liber şi îngheţarea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din 2022. Totodată, este prevăzută creşterea salariului de bază minim brut pe ţară la 3.000 de lei lunar. Pentru ministerele Apărării, Dezvoltării, Transporturilor sau Educaţiei sunt prevăzute alocări consistent mai mari. În schimb, printre domeniile care ar urma să primească mai puţine fonduri se regăsesc Energia, Justiţia sau Sănătatea.






  • Protili evenimenti a stămănăllei ţi tricu 16.05 – 22.05.2021

    Protili evenimenti a stămănăllei ţi tricu 16.05 – 22.05.2021

    România tru sţenariul veardi


    Bucureştiul şi tuti giudeţili a văsiliillei suntu, ma largu, tru sţenariul veardi ditu videala-a infectărloru cu SARS-CoV-2, dimi rata di contaminari armăni tu idyea scară ma ñică di 1,5 proţenti — dimăndă, gioi, Gruplu di Comunicari Strateghică. Premierlu Florin Cîţu deadi asiguripseri că, ditu meslu ţi yini, va s-hibă apufusiti şi alti hăbiniseri a meatriloru anti-COVID, după ţi, s-trapsi mănă di la obligativitatea ti purtarea-a unăllei prusupidă di protecţie sanitară tru locuri dişcllisi şi la interdicţia ti urdinari noaptea. Caplu a Guvernului spusi că aestu lucru nu ţăni orlea zorlea ti agiundzeari ţinta di ţinţi miliuñi di oamiñi vaccinaţ până tu 1di cirişaru.


    Şi coordonatorlu a Campaniillei Naţională di Imunizare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, lugurseaşti că easti puţănu di căbili ta s-agiungă la aestu scupo până tu bitisita-a meslui mai, ama easti cu nădie că ţinta va s-hibă agiumtă tru prota parti a meslui cirişearu. Cama di patru miliuñi di oamiñi feaţiră vaccinlu, pănă tora, anti-COVID-19, România hiinda pi şaptili locu la nivelu european mutrinda administrarea tru schema completă di imunizari şi loclu 19-ţi pi nivelu mondialu. Tru aestu kiro, vacţinarea s-faţi fără programari, hiinda ananghi maş duţearea la unu ţentru, cu un actu di identitati. Dzăţ di ñilli di oamiñi fură imunizaţ, tru dzălili ditu soni, tru sistem drive-through şi tru arada-a aşi-număsitilor maratoani di vacţinare organizati tru mulţă căsăbadz. Armănu, ama, dramatiţi disuiduserli anamisa di căsăbadz shi hori. Cara Bucureşti proporţia-a aţiloru vaccinaţ tricu di unu cirecu, tru văsilie ari hori tru cari vărnu nu va ta s-vaccineadză.



    Dişcllidearea diznău a sculiiloru


    Di luni, a eleviloru români numata lă si bagă zori s-poartă prusupida di protecţie sanitară tru avlia a sculiillei. Uidisitu cu dimandarea-a ministurlui ali Educaţie, Sorin Cîmpeanu, aproapea trei miliuñi di cilimeañi ditu tută văsilia pot s-hibă prezenţă fizic la cursuri. Pridarea s-faţi online maş tru clasili tru cari fură confirmati cazuri di infectare cu SARS-COV-2. Ministurlu spusi că programa tră examinili ditu anlu aestu fu ndreaptă tru condiţiile tru cari cursurli eara ţănuti ma multu online, ama că nivelu di dificultati a testilor la Evaluarea Naţională şi Bacalaureatu va s-armănă idyiulu.



    Economie şi politică


    Produslu Internu Brutu ali Românie criscu tru termeni reali cu 2,8% tru protlu trimestru a aluştui anu, andicra di paturlu trimestru ditu 2020 — dimăndă Institutlu Naţional di Statistică. Premierlu liberal Florin Cîţu spuni că easti nai cama pi iruşi ascumbuseari economică ditu istorie, ca apandisi la nai ma marea criză tu aeştă ditu soni ună sută di añi. El nica spuni că guvernul a lui di coaliţie ndreadzi năi meatri ca economia postpandemie ali Românie s-hibă ma vărtoasă şi ma competitivă. Ditu opoziţie, liderlu PSD Marcel Ciolacu apăndăasi că, tru averu, istorică easti maş cădearea galopantă a putearillei di ancupărari a românilor. El spuni ti paradigmă tră facturli ţi suntu cu 17% ma mări la energhie, combustibilii cu 9 proţente mai scumpi şi ună inflaţie di 3% ş-cama.



    Ampuliseri şi pi tema-a Planlui Naţionalu di Relansari şi Rezilienţă


    Planlu Naţionalu di Relansari şi Rezilienţă, a curi miză suntu aproapea 30 di miliardi di euro pi cari România va-lli aproachi di Bruxelles, fu tru arada a unăllei andamusi anamisa di premierlu Forin Cîţu şi ună delegaţie a PSD cumăndusită di Marcel Ciolacu. Aestu ditu soni să spusi niifharistusitu că planlu nu fu zburătu cama pi largu şi că fură prezentati maş prinţipiili a aluştui. Nu suntu cunuscuti — stipsi liderlu a stângăllei — niţi reformili pi cari guvernul li băgă tu aestut planu ni ţi păradz va s-llia IMM-urli. După ţi varianta iniţială nu fu aprukeată Bruxelles, Guvernul va tra s-bitisească şi s-pitreacă a Comisiillei Europeani un PNRR revizuit tru bitisita-a meslui mai, cu un mesu amănatu andicra di vadelu apufusitu. Majoritatea-a alăntoru stati membri ali Uniuni ş-dipusiră planurli la Comisie.



    Premieră sportivă


    Anotătorlu român Robert Glinţă amintă medalia di malămă şi feaţi un nău recordu naţional tru proba di 100 meatri pi păltări, la Campionatili Europeani di anotu di Budapesta. Ma ninti, el amintă şi medalia di asimi, la 50 meatri anotu pi păltări. Easti prota medalie di malămă amintată di România la un Campionat European di anotu tră seniori, tru probili masculini, şi protlu după ună pauză di 17 di añi. Atea ditu soni medalie di malămă fu amintată di Camelia Potec tru 2004, Madrid, tru proba di 200 di meatri libiru. La fotbal, pareia CFR Cluj (nord-vest) amintă, marţă, patrulu titlu consecutiv şi şaptilu ditu istorie di campioană naţională. CFR va s-hibă goală ea reprezentantă a Româniillei tru preliminariili a Ligăllei Campionilor. Viţcampioana, FCSB, va s-agioacă tru nău-thimilliusita Conference League.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 16.05 – 22.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 16.05 – 22.05.2021

    România în scenariul verde


    Bucureştiul şi toate judeţele ţării sunt, în continuare, în scenariul verde din punctul de vedere al infectărilor cu SARS-CoV-2, adică rata de contaminare se menţine mai mică de 1,5 procente – a anunţat, joi, Grupul de Comunicare Strategică. Premierul Florin Cîţu a dat asigurări că, de luna viitoare, vor fi adoptate şi alte relaxări ale măsurilor anti-COVID, după ce, deja, s-a renunţat la obligativitatea purtării unei măsti de protecţie sanitară în spaţii deschise şi la interdicţia de a circula pe timp de noapte. Şeful Guvernului a precizat că acest lucru nu depinde neapărat de atingerea ţintei de cinci milioane de persoane vaccinate până pe 1 iunie.


    Şi coordonatorul Campaniei Naţionale de Imunizare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, consideră că este puţin probabil să se ajungă la acest obiectiv până la sfarşitul lunii mai, dar anticipează că ţinta va fi atinsă în prima parte a lui iunie. Peste patru milioane de oameni s-au vaccinat, până acum, anti-COVID-19, România ocupând locul al şaptelea la nivel european privind administrarea în schema completă de imunizare şi locul al 19-lea la nivel mondial. În prezent, vaccinarea se face fără programare, fiind necesară doar prezentarea la un centru, cu un act de identitate. Zeci de mii de persoane au fost imunizate, în ultimele zile, în sistem drive-through şi în cadrul aşa-numitelor maratoane de vaccinare organizate în numeroase oraşe. Rămân, însă, dramatice disparităţile dintre mediul ruban şi cel rural. Dacă la Bucureşti proporţia celor vaccinaţi a trecut de o treime, în ţară sunt comune întregi în care nimeni nu vrea să se inoculeze.



    Redeschiderea şcolilor


    De luni, elevii români nu mai sunt obligaţi să poarte mască de protecţie sanitară în curtea şcolii. Potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, circa trei milioane de copii din toată ţara pot fi prezenţi fizic la cursuri. Predarea se face exclusiv online doar în clasele în care au fost confirmate cazuri de infectare cu SARS-COV-2. Ministrul a precizat că programa pentru examenele de anul acesta a fost adaptată la condiţiile în care cursurile au fost mai mult online, dar că nivelul de dificultate al testelor la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat va rămâne acelaşi.



    Economie şi politică


    Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali cu 2,8% în primul trimestru al acestui an, faţă de trimestrul al patrulea din 2020 – a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Premierul liberal Florin Cîţu afirmă că este cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani. El mai spune că guvernul său de coaliţie pregăteşte noi măsuri pentru ca economia postpandemie a României să fie mai puternică şi mai competitivă. Din opoziţie, liderul PSD Marcel Ciolacu a replicat că, în realitate, istorică este doar prăbuşirea galopantă a puterii de cumpărare a românilor. El a exemplificat cu facturiile cu 17% mai mari la energie, combustibilii cu 9 procente mai scumpi şi o inflaţie de peste 3%.



    Dispute şi pe tema Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă


    Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, a cărui miză sunt aproape 30 de miliarde de euro pe care România îi va primi de la Bruxelles, s-a aflat pe agenda unei întâlniri dintre premierul Forin Cîţu şi o delegaţie a PSD condusă de Marcel Ciolacu. Acesta din urmă s-a declarat dezamăgit că planul nu a fost discutat în detaliu şi că i-au fost prezentate doar principiile acestuia. Nu sunt cunoscute – a acuzat liderul stângii – nici reformele pe care guvernul le-a inclus în acest plan şi nici ce bani vor primi IMM-urile. După ce varianta iniţială a fost respinsă la Bruxelles, Guvernul vrea să definitiveze şi să înainteze Comisiei Europene un PNRR revizuit la sfârşitul lui mai, cu o lună întârziere față de termenul stabilit. Majoritatea celorlalte state membre ale Uniunii şi-au depus, deja, planurile la Comisie.



    Premieră sportivă


    Înotătorul român Robert Glinţă a câştigat medalia de aur şi a stabilit un nou record naţional în proba de 100 metri spate, la Campionatele Europene de nataţie de la Budapesta. Anterior, el îşi adjudecase şi argintul, la 50 metri spate. Este primul aur cucerit de România la un Campionat European de nataţie pentru seniori, în probele masculine, şi cel dintâi după o pauză de 17 ani. Ultima medalie de aur a fost câştigată de Camelia Potec în 2004, la Madrid, în proba de 200 metri liber. La fotbal, echipa CFR Cluj (nord-vest) a câştigat, marţi, al patrulea titlu consecutiv şi al şaptelea din istorie de campioană naţională. CFR va fi unica reprezentată a României în preliminariile Ligii Campionilor. Vicecampioana, FCSB, va juca în nou-înfiinţata Conference League.





  • Continuă creşterea economiei româneşti

    Continuă creşterea economiei româneşti

    La unison cu instituţiile specializate din ţară, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) confirmă creşterea economiei româneşti. Potrivit unei estimări revizuite, publicate, joi, de Eurostat, România a înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an cel mai semnificativ avans al Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, atât în raport cu perioada similară a anului trecut, cât şi comparativ cu trimestrul al doilea al acestui an. Creşterea e generală în spaţiul comunitar:



    PIB-ul zonei euro şi cel al Uniunii Europene au crescut cu 2,6% comparativ cu perioada similară din 2016 şi niciun stat membru nu a raportat scăderi. Iar România e lider detaşat, cu 8,6 procente, urmată de Malta, cu 7,7, şi Letonia, cu 6,2. Tot Eurostat atestă că, după Irlanda, România are cea mai scăzută fiscalitate dintre cei 28, cu o pondere de numai 26% a veniturilor din taxe în Produsul Intern Brut. Datele macroeconomice alimentează, prin urmare, optimismul robust al premierului social-democrat Mihai Tudose, care declara că este pentru prima oară când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro, ceea ce va permite majorările de salarii şi de pensii promise în mod repetat de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE.



    Opoziţia de dreapta, sindicatele şi analiştii economici sunt mai puţin exuberanţi. În jargonul specific breslei, cei din urmă afirmă chiar că economia românească e un tigru” mult mai vulnerabil decât pare. Economia, spun ei, e supraîncălzită, iar creşterile record se bazează, mai ales, pe consum şi importuri. La rândul lor, liderii marilor centrale sindicale au organizat, în toamnă, mitinguri de protest în centrul Bucureştiului. Ei spun că reforma fiscală pregătită de Guvern va provoca scăderi de salarii şi chiar dispariţia unor locuri de muncă, odată cu transferul integral al asigurărilor sociale de la angajator la angajat.


    Anterior, şi preşedintele Klaus Iohannis calificase proiectul guvernamental drept o bulversare fiscală, în urma căreia o persoană cu salariul mediu brut pe economie va câştiga doar 3 lei, adică în jur de 70 de eurocenţi. În replică, premierul Tudose şi şeful său de partid, liderul PSD, Liviu Dragnea, au declarat că nu înţeleg opoziţia faţă de măsurile anunţate pentru anul viitor, de vreme ce atât angajaţii, cât şi angajatorii ar avea, de fapt, de câştigat.



    Mai multe despre perspectivele reale ale economiei româneşti se vor şti, cred comentatorii, după adoptarea bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pentru 2018. Bazate pe o creştere economică prognozata de 5,5% şi o inflaţie medie anuală de 3,1%, acestea ar urma să fie adoptate de Parlamentul de la Bucureşti pe 21 decembrie. Conform calendarului stabilit, joi, de birourile permanente reunite ale celor două camere ale Legislativului, în perioada 7-16 decembrie vor putea fi aduse amendamente la proiectele avansate de Guvern, iar pe 18 va începe dezbaterea în plenul reunit.

  • Deficitul bugetar al României

    Deficitul bugetar al României


    România a avut un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut pe anul 2016, a anunţat, luni, Biroul european de statistică Eurostat. Mai precis, România a avut un PIB de 761,4 miliarde de lei (circa 170 miliarde de euro), iar deficitul a fost de 23,1 miliarde de lei (peste 5 miliarde de euro), în condiţiile în care ţara s-a angajat să rămână cu deficitul sub plafonul de 3%, peste care Comisia Europeană poate declanşa procedura de deficit excesiv.



    Reamintim că fostul Guvern condus de Dacian Cioloş şi-a asumat un deficit bugetar de 2,95% din PIB pe anul 2016. Trei state UE au mai avut deficit bugetar de 3% sau mai mult din PIB: Marea Britanie (3%), Franţa (3,4%) şi Spania (4,5%). În ansamblu, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit bugetar de 1,7% din PIB anul trecut. În schimb, mai anunţă Eurostat, la finalul anului trecut România s-a situat în rândul ţărilor membre ale Uniunii cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportat la Produsul Intern Brut, 37,6%, mult sub plafonul de 60% prevăzut prin Tratatul de la Maastricht, unul din criteriile pentru aderarea la zona euro. Cea mai mică proporţie a fost înregistrată în Estonia, 9,5%. S-au mai situat înaintea României Luxemburgul, Bulgaria şi Cehia, în timp ce 16 state membre au avut un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din Produsul Intern Brut.



    În prognoza sa economică de iarnă, Comisia Europeană avertiza că România ar putea înregistra în acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere economică din Europa anul trecut. Comisia estima că deficitul bugetar al României ar urma să crească la 3,6% din PIB anul acesta, peste ţinta Guvernului, de 2,98% din PIB. Guvernul de la Bucureşti, condus de Sorin Grindeanu, s-a angajat, însă, public să menţină deficitul sub plafonul de 3% din PIB. Comisia Europeană a mai prognozat că România va avea o creştere economică de 4,4% în acest an, sub predicţia pe care Guvernul şi-a fundamentat bugetul de stat, de 5,2%.



    Singura speranţă pentru bugetul la limită pentru 2017 este creşterea numărului de salariaţi, sunt de părere analiştii economici. Potrivit acestora, România are astfel o “rezervă” de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale. Ultimele statistici arată că România are o populaţie activă (aptă de muncă) de 8,9 milioane de persoane, dar oficial numai 4,78 milioane dintre acestea au un loc de muncă cu forme legale. 1,5 milioane de persoane muncesc la negru, potrivit estimărilor economiştilor.