Tag: pictori

  • Book.art.est

    Book.art.est

    Anul 2025 începe cu lansarea proiectului cultural „Book.art.est” – o expoziție internațională și multidisciplinară dedicată cărții ca obiect de artă. Expoziția se desfășoară la Galeria Calderon Art Studio din centrul capitalei, începând cu 15 ianuarie până pe 8 februarie. Despre expoziție ne-a vorbit Andreea-Eliza Petrov, din partea organizatorilor, de la Celula de Artă:

     „Expoziția „Book.art.est” este un proiect internațional dedicat cărții artistice, privită nu doar ca purtătoare de text, ci ca obiect de artă unicat, inspirat de arta experimentală. Acest tip de carte îmbină estetica vizuală cu abordări conceptuale, putând oferi privitorilor o experiență care depășește lectura clasică. Publicul va putea explora o gamă variată de interpretări ale conceptului de carte obiect aici, în București, fiind invitat să vadă cartea ca pe un mediu artistic complex, în ipostază artistică.”

    Care este conceptul și obiectivul acestui proiect?

    „Book.art.est” are ca obiectiv să exploreze cartea ca o componentă fundamentală a culturii și să îi evidențieze valențele de simbol cultural și estetic, stimulând interesul publicului pentru lectură și artă, explorarea textului scris și înțelegerea lui ca pe o expresie sincretică. Expoziția își propune să provoace percepția publicului asupra a ce înseamnă o carte, dar și arta în sine, transgresa granițele formale ale acestora.”

    Cum putem privi cartea în propunerea „Book.art.est”, cartea ca obiect de artă, ne spune Andreea Petrov:

    „O carte este o operă de artă în sine, nu doar un suport pentru transmiterea informației. Forma ei reprezintă o parte integrantă a conceptului său, fiind creată dintr-o varietate de motive. Fiecare element cuvintele, imaginile, structura, metoda de tipărire, legătura, materialele folosite, de la textile, hârtie și până la marmură, de exemplu, și chiar sistemul de închidere al cărții, joacă un rol important în transmiterea mesajului în general. Este interactivă, portabilă și ușor de partajat. Poate fi considerată un mijloc de a face arta mai accesibilă persoanelor din afara contextelor formale ale galeriilor sau muzeelor. Acest tip de obiect livresc a evoluat mult de-a lungul timpului, inspirându-se din mișcări avangardiste precum dadaismul, constructivismul și futurismul.”

    Andreea Petrov ne-a vorbit și despre artiștii participanți în cadrul expoziției și ce cărți-obiecte propun:

    „Participă o varietate de artiști, pictori, sculptori, colaje, ilustratori, tipografi, scriitori și poeți. „Book.art.est” își propune să susțină noile generații de artiști, încurajând expunerea artiștilor emergenți alături de unii consacrați. Artiștii provin din România, dar și din Polonia, expoziția incluzând lucrări ale studenților Academiei de Arte din Wrocław. Se fac remarcate instalații, ilustrații, caiete de schițe, albume foto, colaje, cărți cu diferite intervenții, fie ele cromatice ori de tip colaj și nu numai. Curatori al expoziției, dar și la rândul lor, expozanți, vor fi Evghenia Gritsku și Daniel Loagăr.”

    Artiștii au fost aleși în urma unui open-call – un apel deschis pentru înscriere. Mai multe detalii ne dă Andreea Petrov de la Celula de Artă:

    „Apelul deschis a avut în primul rând un rol major în atragerea artiștilor participanți, aceștia aparținând unui spectru larg de specializări. Selecția artiștilor a reprezentat o provocare din pricina faptului că noțiunea de carte obiect este destul de largă. Lucrările artiștilor selectați cuprind valențe multiple și complexe ale conceptului de carte obiect, însă ele fiind simultan și foarte clar asociat cu acest concept.”

    Ce alte evenimente propune „Book.art.est”?

     „Au fost planificate nouă evenimente conexe în cadrul „Book.art.est”, acestea debutând cu un recital de poezie pe data de 15 ianuarie, susținut de Dar-avere. Mai urmează o conferință despre Copyright în artă, un workshop de poezie dadaistă, un workshop de colaj, un performance, două masterclass-uri despre citit public și, respectiv, despre discurs public, plimbări în comunitate cu audiobook-uri și o prezentare a cărților obiect dintr-o perspectivă editorială. Așa că vă așteptăm cu foarte mult drag la artist să vă puteți bucura de toate aceste activități organizate în cadrul evenimentului.”

    Proiectul „Book.art.est” este începutul unei inițiative de promovare a lecturii în moduri neconvenționale, inițiativă pornită de Societatea de Lectură Intermitentă „Macondo” (SLIM). Despre această inițiativă ne-a vorbit Mircea Laslo din partea SLIM:

    „Societatea de lectură intermitentă „Macondo”, de la dorința de a face un book club, un club de lectură diferit, în care să nu fie nevoie de liste de lectură prestabilite, de termene limită și mai ales de de a lua cuvântul în public și a-ți exprima critic opiniile despre cartea citită. Toate acestea sunt lucruri pe care cei care merg la clubul de lectură le caută adeseori, dar pentru mulți dintre noi sunt intimidante. Asociază lectura cu cu activități care ne provoacă anxietate și am dorit să creăm un cadru pentru o asociere a lecturii cu lucruri care sunt cotidiene, care nu necesită planificare, la care nu ne gândim în aceiași termeni în care abordăm lectura de multe ori ca și cum ar fi o chestiune mult mai serioasă decât o mulțime de alte lucruri pe care le facem zi de zi.”

     

  • În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR

    În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR

    Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a
    deschis la finalul lunii septembrie expoziția În jurul Atacului de la Smârdan.
    Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR, expoziție ce va putea
    fi vizitată până la finalul lunii februarie 2024. Despre ce aduce în fața
    publicului expoziția, am stat de vorbă cu muzeograful Erica Ioja:


    Expoziția noastră reunește lucrări
    dedicate independenței României, obținută în urma participării acesteia la
    Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Într-adevăr, expresia artă istorică
    este cum nu se poate mai potrivită pentru a descrie această categorie de
    execuții plastice. Însă, în contextul Războiului de Independență, aceasta aduce
    ceva în plus. Dacă până la acest eveniment arta a ilustrat la timpul trecut
    episoade din istoria țării, ei bine, de această dată vorbim de imortalizarea
    istoriei în curs de înfăptuire, a istoriei la timpul prezent, de către artiștii
    care s-au aflat la fața locului, care au văzut cu proprii ochi și care au trăit
    pe propria piele acest moment crucial al dobândirii independenței.



    De ce este intitulată expoziția În jurul
    Atacului de la Smârdan, nume preluat de la celebra operă a pictorului național
    Nicolae Grigorescu (1838-1907)?


    Nucleul expoziției este dat de operele
    aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, semnate de
    pictorii de front ai Războiului de Independență. Cel mai cunoscut tuturor,
    desigur, ne este Nicolae Grigorescu, cu monumentalul tablou Atacul de la
    Smârdan, de asemenea semnat tot de acesta, un portret în mărime naturală a
    unui dorobanț, respectiv un studiu în acuarelă pentru un militar roșior călare.
    Mai avem o serie de lucrări în desen și în ulei semnate de Sava Henția, unul
    dintre protejații lui Carol Davila, șeful Serviciului medical al Armatei
    Române. Iconografia lui Henția este remarcabil de diversă, de la scene mai
    dramatice sau mai hazlii privind aspecte ce țin mai curând de ceea ce se
    petrece în spatele frontului, până la imagini cu personalul sanitar român ori
    portrete emoționante ale prizonierilor turci.

    Apoi, pentru că discutăm de un
    eveniment cu rezonanță, am inclus în expoziție o tipologie bogată de moduri în
    care lupta pentru independență s-a păstrat în conștiința publică de-a lungul
    timpului. … Despre Atacul de la Smârdan s-au spus multe și ar mai fi cel
    puțin tot pe atât de spus. Grigorescu nu a fost de față la lupta de la Smârdan,
    însă primind de la Primăria Capitalei comanda de a picta tocmai acest subiect,
    el s-a folosit de schițele și desenele pe care le-a realizat, asistând la
    încleștările de forță de la Plevna și Rahova. În albumul care însoțește
    expoziția am punctat și această fațetă a istoriei tabloului. Cum autoritățile
    au dezbătut îndelung comanda și cum s-au achitat de angajamentul față de artist
    la ceva vreme după ce acesta finaliza lucrarea. În egală măsură, execuția
    pânzei a durat șapte ani. După unii istorici de artă, ar fi existat presiuni și
    intervenții ca pictorul să urmeze o anumită direcție artistică, ceea ce,
    previzibil, i-a displăcut profund și, cel mai probabil, l-au și determinat să
    întârzie. Cu toate acestea, odată finalizat și expus, tabloul a atras un public
    numeros încă din prima clipă, cristalizându-se astfel treptat în mentalul
    colectiv, ca simbol al luptei poporului român pentru emanciparea de sub
    dominația otomană.



    Cum l-a influențat pe Grigorescu participarea
    la Războiul de Independență? Eugenia Ioja:


    Este lesne de imaginat că experiența
    războiului dramatică pentru oricine de altfel, a fost pentru pictor deosebit de
    marcantă. Mai evidentă însă este transformarea care a avut loc în limbajul său
    artistic. Dacă lucrările de dinainte de război arată o predilecție pentru
    culoare, precipitarea inerentă frontului îl obligă să apeleze la avantajele
    oferite de banalul creion, de altfel mult mai facil de mânuit când nenumărate
    scene se petrec cu repeziciune și trebuie consemnate din câteva mișcări. Iar
    Grigorescu nu s-a limitat la a surprinde aspectul conflictual, desfășurarea
    luptelor și spectaculozitatea războiului. Participarea la acest eveniment i-a
    adus, de fapt, o generoasă plajă de subiecte care i-au suscitat interesul. … Există
    o marcă personală în lucrările cu această temă, o trăire intimă pe care
    pictorul a inserat-o mai mult sau mai puțin vădit. Acestea nu sunt exclusiv
    imagini ale războiului, ci și ale trăirilor generate de un astfel de context,
    dar pe care le-a ticluit cu mult meșteșug printre tușele de ulei.


  • România – Republica Moldova: Pictură şi poezie de Ziua Culturii Naționale

    România – Republica Moldova: Pictură şi poezie de Ziua Culturii Naționale

    Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Ambasada Republicii Moldova la București, în cooperare cu Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”, au vernisat expoziția de pictură cu tema ”Orheiul vechi”. Expoziţia reuneşte lucrări ale unui număr de 20 de artiști plastici din Republica Moldova și România, participanți la tabăra de creație desfășurată în toamna anului 2022 la Butuceni, Orhei, Republica Moldova.



    În cadrul evenimentului, în ajunul zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu, actrița din Republica Moldova Lia Sinchevici a recitat integral poemul ”Luceafărul”.



    Am stat de vorbă după vernisaj cu Ministrul Culturii din România, domnul Lucian Romaşcanu.






    Am stat de vorbă la eveniment şi cu Ministrul Culturii din Republica Moldova, domnul Sergiu Prodan.