Radio România Internațional

Tag: picturi

  • Biseriţ maramureșene ditu lemnu

    Biseriţ maramureșene ditu lemnu

    Aştirnut tru nordul a Româniillei, Maramureșul easti ună regiune atractivă ditu videală turistică, di itia a muşuteţloru tru fise și a avearillei etnofolcloriţi.


    Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru biseriţ ditu lemnu, monumente istoriţi di valoare națională ică universală, a curi pirmituseari u nviţămu di la Maria Mirela Poduț, di la Centrul județean tră conservarea și promovarea a culturăllii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Cara v’adratu alti planuri di vacanță, puteț s’videţ aesti biseriţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru volti virtuale adrati pritu un şingiru di proiecte ahoryea.


    “Româñilli sunt un popul criștin, iara bisearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyea cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului. La bisearică, oaminilli ș-aflară daima arihatea cându s’feaţiră aputruseri, epidimii ică atumţea cându avură lenu turlii di probleme. Centrul a nostru judițean vru s’bagă tru valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul judițean tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandimie, când nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activități online. Instituția a noastră easti la protlu dimers di aestă turlie. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, fură cercetate biseriţ veclli ditu alte trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, hiinda patra zonă etnografică, aflată parțial tru judițul Maramureș. Ase, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’aduca ună vidzută panoramică a tutulor biseriţlor ditu lemnu cu statut di monument aflati tru aţeali patru locări etnografiţi a Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Țara Codrului easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini andreptu ditu vidiala etnografică, ama pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Maria Mirela Poduț. “Ari numa Zona Codrului, di itia că tru kirolu di ma ninti eara anvălită di păduri teasi di cupaciu și di fag, ama adză tu amprotusa suntu vălliurli şi kipitli a llei aştirnuti. “Biseriţ di lemnu ditu Zona Codrului – Volti virtuale” easti un proiectu ahărdzitu ti cercetarea a și promovarea a unui numir di 18 biseriţ veclli ditu lemnu, codrenești, cu statut di monument istoric, cari nică suntu pi cicioru tru ună zonă etnografică ţi s’tindi tru judițili Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”



    Biseriţle ditu lemnu ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscute a publicului largu, avânda parti până tora di interesul a unui numir cama ñicu di specialiști, spune Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile tu ligătură cu aesti edifiţii di cult ditu lemnu sunt relativ puțăne. Niscănti numata fură actualizate u nolgica a añiloru 70, di la data a publicarillei a lor. Proiectul a nostru vru să scoată ditu anonimat prica di biseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica pi cicioru, cu istoria, ditaliile arhitecturale, picturile și pirmituserli a lor. Fură ndreapti volti virtuale tră biseriţ. Aestea au trăsături cari li particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţlor ditu lemnu ditu România. Easti important că, ditu aestea, șase armasiră nica cu distinația di locuri di cultu, ti comunități religioase ñiţ şi multu ñiţ. Idyea cu añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucărlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole scrise di specialiști ditu domeniile artălltei, istoriillei și arhitecturălleii – adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi un di monumentele vizate s-adrară volti virtuale și caduri ti au scupoliu s’yilipsească catandisea di tora a biseriţlor, tute informațiile loati tru formă di text și di imagine putânda s’hibă vidzuti tru secțiunea “biseriţ di lemnu” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Caracterul inovator a proiectului şeadi și tru datările dindrocronologhiţi di cari s’hărsiră șase ditutre biseriţle incluse tru proiect. Maria Mirela Poduț. “Eara scoasi tu vidiala informații valoroase mutrinda construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dindrocronologică easti nai ma precisă metodă di datare ditu dzalili a noastre. Procesul spuni ună analiza di laborator a unei mostre lemnoase ditu stizmă. Metoda easti ufilisită tră s’află vicllimea a arborilor ditu cari fu construită bisearică, ama și anul aproximativ a construcției. Ună premieră tru cadrul proiectului easti reprezentată di activitățile di filmare și di documentare. Aeastea prezintă realitatea biseriţlor ditu lemnu ditu zona Codrului tru idyea secțiune a site-ului – Biseriţ di lemnu.”


    Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea “lăcașe kiruti”. Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Pritu aesta, vremu s’adăvgămu, ahătu cătu s’poati la prica ţi kiru a patrimoniului ditu zona Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică, ti amărtie, goala posibilă. Ase, prezentăm unu şingiru di informații relevante și caduri cu biseriţ ditu lemnu cari s-anălţară un kiro ma ninti tru aesti hori, ama cari numata există tru prezent ti amartie. Aoa aflaţ și filmări cu nodi oameni cari tricura totna pritu aesti locuri di cult și ţi semnificație au tră ei. Putem să spunem că tru aesti lăcașe sămti s’yilipseaşti istoria di sute di ani tru cari ahât multi bărnuri lă tricură praglu. Tru un ahtari loc ,ești anvărligatu di ună dukeari di irini și di căldură, di itia a simplitatillei pi cari u vidimu aoa. Neise, noi vă călisimu s’yiniţ s’li vidiţ.


    Dimecu, voltili virtuale suntu cu hăiri em tră aţelli cari vizitară aesti biseriţ și vor s’li veadă diznou cu niscănti ditalii, ama și tră aţelli cari nu putură s’agiungă la eali.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Biserici maramureșene din lemn

    Biserici maramureșene din lemn


    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale și a bogăției etnofolclorice. Azi ne oprim în fața vechilor bisericilor din lemn, monumente istorice de valoare națională sau universală, a căror poveste o aflăm de la Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Iar dacă v-ați făcut deja alte planuri de vacanță, puteți vizita aceste biserici din orice colț al lumii, datorită unor tururi virtuale create printr-o serie de proiecte deosebite.


    “Românii sunt un popor creștin, iar biserica este poziționată în centrul satului, la fel cum și Dumnezeu este centrul Universului. La biserică, oamenii și-au găsit mereu alinarea când au fost invazii, epidemii sau când au avut diverse probleme. Centrul nostru județean a vrut să pună în valoare aceste monumente. Seria acestor proiecte a fost inițiată de Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș înainte de a se declanșa actuala pandemie, când încă nu știam că vom desfășura atât de multe activități online. Instituția noastră nu se află la primul demers de acest fel. În perioada 2018-2020, prin proiecte similare, au fost cercetate biserici vechi din alte trei zone etnografice: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. În 2021, documentarea s-a extins în zona Țara Codrului, cea de-a patra zonă etnografică, situată parțial în județul Maramureș. Astfel, se încheie un ciclu menit să creeze o imagine panoramică a tuturor bisericilor din lemn cu statut de monument aflate în cele patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Țara Codrului este situată în nord-vestul Transilvaniei, reprezintă un spațiu bine conturat din punct de vedere etnografic, dar de-a lungul timpului s-au resimțit influențe multiple din partea regiunilor etnografice învecinate. Maria Mirela Poduț. “I se spune Zona Codrului, fiindcă în trecut era acoperită de păduri întinse de stejar și de fag, însă azi predomină văile și culmile sale domoale. “Biserici de lemn din Zona Codrului – Tururi virtuale” este un proiect dedicat cercetării și promovării a unui număr de 18 biserici vechi din lemn, codrenești, cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”



    Bisericile din lemn din această zonă sunt monumente de arhitectură aproape necunoscute publicului larg, având parte până acum de interesul unui număr restrâns de specialiști, spune Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile cu privire la aceste edificii de cult din lemn sunt relativ puține. Unele nu mai fuseseră actualizate de la mijlocul anilor 70, de la data publicării lor. Proiectul nostru a dorit să scoată din anonimat zestrea de biserici de lemn din Țara Codrului, încă păstrate, cu istoria, detaliile arhitecturale, picturile și poveștile lor. Au fost realizate tururi virtuale pentru biserici. Acestea au trăsături care le particularizează și, în același timp, le integrează în ansamblul bisericilor din lemn din România. Este important că, dintre acestea, șase și-au păstrat încă destinația de lăcașe de cult, deservind comunități religioase mici și foarte mici. Ca în anii precedenți, proiectul a avut două componente principale: cercetare și promovare. Pentru munca de cercetare s-au folosit informații din arhivă – studii și articole scrise de specialiști din domeniile artei, istoriei și arhitecturii – completate cu informații obținute din teren. Pentru fiecare dintre monumentele vizate s-au realizat tururi virtuale și fotografii menite să reflecte starea actuală a bisericilor, toate informațiile obținute în formă de text și de imagine putând fi văzute în secțiunea “biserici de lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Caracterul inovator al proiectului stă și în datările dendrocronologice de care au beneficiat șase dintre bisericile incluse în proiect. Maria Mirela Poduț. “S-au scos la iveală informații valoroase privind construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dendrocronologică este cea mai precisă metodă de datare din zilele noastre. Procesul constă în analiza de laborator a unei mostre lemnoase din perete. Metoda e folosită pentru a afla vechimea arborilor din care a fost construită biserică, dar și anul aproximativ al construcției. O premieră în cadrul proiectului e reprezentată de activitățile de filmare și de documentare. Acestea prezintă realitatea bisericilor din lemn din zona Codrului în aceeași secțiune a site-ului – Biserici de lemn.”


    O altă componentă în premieră a proiectului și a site-ului este secțiunea “lăcașe dispărute”. Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Prin aceasta, dorim să întregim, în măsura în care se mai poate zestrea pierdută a patrimoniului pierdut din zona Codrului, într-o manieră virtuală, electronică, din păcate, singura posibilă. Astfel, prezentăm o serie de informații relevante și fotografii cu biserici din lemn care s-au înălțat odinioară în aceste sate, dar care nu mai există în prezent din păcate. Aici găsiți și filmări cu câțiva oameni care au frecventat aceste lăcașe de cult și ce semnificație au pentru ei. Putem spune că în aceste lăcașe sfinte se reflectă istoria de sute de ani în care atât de multe generații le-au trecut pragul. Într-un asemenea loc ,ești învăluit de un sentiment de pace și de căldură, datorită simplității pe care o găsim aici. Așadar, noi vă invităm să veniți să le vedeți.


    Așadar, tururile virtuale sunt utile atât pentru cei care au vizitat aceste biserici și doresc să revadă anumite detalii, dar și pentru cei care nu au avut ocazia să ajungă la ele.






  • Maramureş

    Maramureş

    În nordul României, în Maramureş, se poate petrece oricând o vacanţă, însă acum, în prag de primăvară, natura oferă un adevărat spectacol. Vom include în traseul nostru câteva dintre cele mai cunoscute obiective, vom vorbi despre tradiţii şi obiceiuri şi vom răsfoi meniul tradiţional.



    Nu există o perioadă anume în care se recomandă vizitarea Maramureşului, însă cei care o fac înainte de cele două mari sărbători, Paşte şi Crăciun, vor fi cu siguranţă câştigaţi. De altfel, după cum am aflat de la Florentina Dospinescu, din cadrul Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), este perioada în care pensiunile sunt şi cele mai solicitate. Iată de ce. De câte ori spunem Maramureş, ne gândim la încondeiatul ouălor. Ştim că acest obicei este specific zonei. Se ştie că această activitate presupune foarte multă migală, presupune cunoaşterea multor elemente creştine şi precreştine, toate îmbinate în ceea ce se cheamă oul de Paşti. În afară de acest lucru, remarcăm şi specificitatea portului popular şi toată panoplia obiceiurilor înainte cu o săptămână de Paşti. Oferim o serie de pensiuni de trei, patru margarete care depăşesc uneori calitatea serviciilor oferite de hotelurile marilor oraşe din România. Din aceste pensiuni se pot organiza foarte multe excursii, foarte multe evenimente, şi, în acelaşi timp, pensiunile sunt pregătite să primească familii cu copii şi chiar cu animale de companie.”




    Indiferent de zona în care vă veţi afla, nu trebuie să rataţi o vizită într-unul dintre atelierele meşteşugăreşti. Puteţi învăţa să încondeiaţi ouă, să ţeseţi, să lucraţi în lemn sau puteţi doar admira lucrările celor care au deprins arta unui meşteşug. La sfârşitul vizitei, puteţi achiziţiona un obiect sau vă puteţi întoarce la pensiune cu cel pe care l-aţi lucrat chiar dvs. Am aflat de la Grigore Luţai, preot paroh la Săpânţa, oferta bogată a zonei. Sunt ateliere, fiindcă la Săpânţa s-a consumat până mai ieri cea mai multă lână. Aici sunt foarte multe războaie şi se fac cergi, trăistuţe, pulovere, multe articole de îmbrăcăminte numai din lână. Clopurile, costumaţia ţărănească se aduc în magazinele noastre de artizanat. Veţi mai găsi şi icoane din lemn. Se găsesc foarte multe articole la magazinele centrale din Sighetul Marmaţiei. Vă mărturisesc că am colindat toată lumea, iar Săpânţa e frumoasă, tradiţiile sunt deosebite, oamenii sunt primitori, locurile sunt frumoase şi neafectate de exploatare. Aerul e foarte curat iar fiecare metru de pământ de aici e un dar binecuvântat de Dumnezeu.”



    Iar dacă vă place folclorul vă propunem o experienţă deosebită. Cum ar fi să locuiţi într-o casă păstrată aşa cum arăta acum 200 de ani? Este recomandarea etnologului Emilia Bumb. Case tradiţionale în care se şi locuieşte, dar care sunt pregătite să primească şi turişti români sau străini. Interiorul este specific unei case ţărăneşti, pereţii sunt albaştri, iar ferestrele mici, din lemn. Au tot ceea ce presupune o cameră ţărănească, decorate cu obiecte de interior lucrate de meşteri din localitatea respectivă sau colectate pentru a completa recuzita existentă în casa respectivă. Ele pot fi vizitate, dar pot găzdui şi turişti şi sunt iniţiative locale. Sunt nişte muzee vii” în care pot fi văzute aceste obiecte, dar în care se poate pregăti şi o cină ţărănească, o masă cu bucate tradiţionale din localitatea respectivă.”



    Nu vă aşteptaţi la o cină modestă. Belşug, acesta e cuvântul care caracterizează bucătăria maramureşeană. Gazdele îşi ademenesc oaspeţii cu mese pline de pe care nu va lipsi mamaliga cu urdă, cu ceapă friptă, sarmalele cu păsat, plăcinta creaţă sau turtiţele de mălai. Vă veţi putea bucura şi de colacii împletiţi sau cartofii copţi cu usturoi.



    În Maramureş veţi putea admira şi renumitele biserici din lemn, cu turle înalte, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul UNESCO. La fel ca şi cele din Bucovina, fiecare e unicat. Sunt biserici ortodoxe din lemn construite în stil gotic, care fascinează prin picturi. De asemenea, biserica de la mănăstirea Peri din Săpânţa este cunoscută ca fiind cea mai înaltă biserică de lemn din România şi una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din lume. Printre obiectivele pe care nu ar trebui să le rataţi se numără şi mănăstirea Sf. Ana de la Rohia, unde am vorbit cu părintele Macarie Motogna. Mănăstirea Sf. Ana de la Rohia este aşezată într-un loc cu totul aparte, pe coama unui deal, la o altitudine de 550 de metri, într-un codru de fag şi stejar şi cine vine la Rohia poate vizita prima dată biserica nouă a mănăstirii, foarte frumoasă, cu înălţimea maramureşeană specifică, cu pridvor brâncovenesc, cu elemente gotice. Este un monument de arhitectură. Apoi, poate vizita biblioteca mănăstirii, care numără 40.000 de cărţi din toate domeniile: teologie, artă, istorie, medicină, filozofie, literatură. Cărţile sunt scrise în mai multe limbi. Apoi, un alt obiectiv este paraclisul mănăstirii, cu un iconostas de excepţie, unic la noi în ţară prin lucrarea în scene. Este atât cu scene religioase, cât şi cu portrete, oameni de cultură şi personalităţi istorice.”



    Încheiem rubrica de astăzi cu oferta unui complex de trei margarete, situat la 18 km de Baia Mare, la o altitudine de 430 de metri, la poalele muntelui Ignis. În cadrul complexului se găseşte şi o păstrăvărie foarte modernă, cu incubaţie proprie. Gazdele oferă o gamă completă de servicii, loc pentru copii, spaţii de joacă şi un meniu foarte divers. Din martie, pe tot parcursul anului preţul de cazare este de 60 de lei (~13 euro) de persoană, pe noapte, în camera dublă, cu mic dejun inclus.