Radio România Internațional

Tag: pilaf

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Provincie situată între
    Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o
    gastronomie specifică, cu preparate pe care nu le întânim în celelalte provincii
    româneşti. Teritoriu aflat sub administrare otomană până în a doua jumătate a
    secolului al 19-lea, Dobrogea are multe mâncăruri pe bază de peşte, în special
    în Delta Dunării şi pe bază de lapte şi carne de oaie, datorită tradiţiilor
    comunităţii turco-tătare. Ciorbele pescăreşti, peştele marinat, saramura de
    peşte, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la
    proţap sunt specifice acestei provincii, unde întâlnim şi preparate ale comunităţii
    turco-tătare, precum chebap, cârnaţii uscaţi denumiţi ghiudem şi babic,
    musacaua sau garniturile de orez. Există şi preparate cu denumire de origine,
    precum musacaua dobrogeană, pilaful dobrogean sau plăcinta dobrogeană cu brânză
    sărată sau cu brânză dulce şi stafide. Există, de asemenea, deserturi specifice
    Dobrogei, cu stafide sau cu rahat, precum şi celebrele baclavale şi sarailii,
    specialităţi ale comunităţii turce şi tătare.


    Pilaful dobrogean din
    măruntaie de miel este un preparat specific Dobrogei, în alte regiuni ale
    României măruntaiele de miel fiind înlocuite cu pipote şi inimi de pui. Pentru
    prepararea pilafului dobrogean avem nevoie de circa jumătate de kg de ficat,
    rinichi şi intestine de miel, de circa un sfert de kg de orez, de două cepe, un
    morcov şi, dacă este posibil, de două roşii şi un ardei gras. Măruntaiele de
    miel trebuie opărite şi apoi puse la fiert alături de morcov. Separat se
    căleşte uşor ceapa tocată mărunt, impreună cu orezul, spălat în prealabil în
    două .. trei ape. Ceapa şi orezul sunt puse apoi la fiert într-un vas, pentru
    circa 20 de minute, împreună cu măruntaiele de miel şi cu morcovul, toate fiind
    tocate mărunt. Dacă folosim roşii şi ardei gras, atunci şi aceste legume
    trebuie tocate înainte de a fi puse la fiert împreună cu orezul. Spre final, se
    condimentează cu piper şi ienibahar şi se adaugă sare după gust.

    În afară de tradiţionala plăcintă cu brânză şi cu
    iaurt gras, în Dobrogea întâlnim o plăcintă umplută cu carne de oaie sau de
    vită, numită şuberek. Avem nevoie de făină pentru aluat, de carne tocată, de
    câteva cepe, de ulei pentru prăjit, de
    piper, sare şi puţină mentă. Din făină şi puţină apă facem o cocă în care
    adăugăm treptat făină şi puţină sare. Coca trebuie să se întindă pentru a putea
    obţine foi subţiri de plăcintă. Aluatul este apoi porţionat astfel încât să
    obţinem o plăcintă de dimensiunea unei palme. Într-un bol punem carnea tocată
    şi o amestecăm cu cepele, tocate mărunt, adăugând piper şi puţină mentă. Se
    întind foile de plăcintă, încercând să obţinem foi cât mai subţiri. Pe jumătate
    de foaie se întinde umplutura, după care se acoperă cu cealaltă jumătate de
    foaie de aluat. Se apasă pe margine cu degetele pentru ca aluatul să se
    lipească şi obţinem astfel şuberekul pe care îl prăjim în ulei încins.

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Provincie situată între
    Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o
    gastronomie specifică, cu preparate pe care nu le întânim în celelalte provincii
    româneşti. Teritoriu aflat sub administrare otomană până în a doua jumătate a
    secolului al 19-lea, Dobrogea are multe mâncăruri pe bază de peşte, în special
    în Delta Dunării şi pe bază de lapte şi carne de oaie, datorită tradiţiilor
    comunităţii turco-tătare. Ciorbele pescăreşti, peştele marinat, saramura de
    peşte, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la
    proţap sunt specifice acestei provincii, unde întâlnim şi preparate ale comunităţii
    turco-tătare, precum chebap, cârnaţii uscaţi denumiţi ghiudem şi babic,
    musacaua sau garniturile de orez. Există şi preparate cu denumire de origine,
    precum musacaua dobrogeană, pilaful dobrogean sau plăcinta dobrogeană cu brânză
    sărată sau cu brânză dulce şi stafide. Există, de asemenea, deserturi specifice
    Dobrogei, cu stafide sau cu rahat, precum şi celebrele baclavale şi sarailii,
    specialităţi ale comunităţii turce şi tătare.


    Pilaful dobrogean din
    măruntaie de miel este un preparat specific Dobrogei, în alte regiuni ale
    României măruntaiele de miel fiind înlocuite cu pipote şi inimi de pui. Pentru
    prepararea pilafului dobrogean avem nevoie de circa jumătate de kg de ficat,
    rinichi şi intestine de miel, de circa un sfert de kg de orez, de două cepe, un
    morcov şi, dacă este posibil, de două roşii şi un ardei gras. Măruntaiele de
    miel trebuie opărite şi apoi puse la fiert alături de morcov. Separat se
    căleşte uşor ceapa tocată mărunt, impreună cu orezul, spălat în prealabil în
    două .. trei ape. Ceapa şi orezul sunt puse apoi la fiert într-un vas, pentru
    circa 20 de minute, împreună cu măruntaiele de miel şi cu morcovul, toate fiind
    tocate mărunt. Dacă folosim roşii şi ardei gras, atunci şi aceste legume
    trebuie tocate înainte de a fi puse la fiert împreună cu orezul. Spre final, se
    condimentează cu piper şi ienibahar şi se adaugă sare după gust.

    În afară de tradiţionala plăcintă cu brânză şi cu
    iaurt gras, în Dobrogea întâlnim o plăcintă umplută cu carne de oaie sau de
    vită, numită şuberek. Avem nevoie de făină pentru aluat, de carne tocată, de
    câteva cepe, de ulei pentru prăjit, de
    piper, sare şi puţină mentă. Din făină şi puţină apă facem o cocă în care
    adăugăm treptat făină şi puţină sare. Coca trebuie să se întindă pentru a putea
    obţine foi subţiri de plăcintă. Aluatul este apoi porţionat astfel încât să
    obţinem o plăcintă de dimensiunea unei palme. Într-un bol punem carnea tocată
    şi o amestecăm cu cepele, tocate mărunt, adăugând piper şi puţină mentă. Se
    întind foile de plăcintă, încercând să obţinem foi cât mai subţiri. Pe jumătate
    de foaie se întinde umplutura, după care se acoperă cu cealaltă jumătate de
    foaie de aluat. Se apasă pe margine cu degetele pentru ca aluatul să se
    lipească şi obţinem astfel şuberekul pe care îl prăjim în ulei încins.

  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post


    De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate. Se folosesc varza murată sau prunele uscate, cartofii, dar şi alte vegetale care apar în perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Cum perioada de zile friguroase a întârziat în acest an apariţia acestora, pentru a pregăti o mâncare de post sunt folosite legume din cămară, precum cartofii, fasolea boabe şi varza murată.



    Aşa se întâmplă şi în mănăstirile ortodoxe din România, unde sunt pregătite exclusiv mâncăruri din legume, fără adaosuri de produse lactate. Parcă pentru a întări faptul că sunt fără carne și grăsimi, unele dintre ele sunt etichetate drept “mâncăruri călugărești”.



    Există, de exemplu, borșul călugăresc. Pentru a-l pregăti, avem nevoie de câţiva cartofi, de o varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei. După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată, aceasta trebuie spălată în apă rece, înainte de a fi tăiată în bucăti mai mici. După ce legumele au fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, care se fierbe separat , timp de câteva minute sau borș concentrat, care se pune direct în oala în care au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.



    Şi orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post. Poate fi folosit, de exemplu, la mâncarea de prune uscate sau pentru umplutura sarmalelor în foi de viţă sau în foi de varză, dar poate fi şi principal ingredient atunci când este pregătit aşa-numitul pilaf călugăresc, un amestec de legume fierte în apă cu sare, la care nici măcar ulei nu se adaugă.



    Tot sub denumirea de pilaf călugăresc este și varianta în care este folosit ulei. Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci și de o legătură de pătrunjel. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.




  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post


    De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate. Se folosesc varza murată sau prunele uscate, cartofii, dar şi alte vegetale care apar în perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Cum perioada de zile friguroase a întârziat în acest an apariţia acestora, pentru a pregăti o mâncare de post sunt folosite legume din cămară, precum cartofii, fasolea boabe şi varza murată.



    Aşa se întâmplă şi în mănăstirile ortodoxe din România, unde sunt pregătite exclusiv mâncăruri din legume, fără adaosuri de produse lactate. Parcă pentru a întări faptul că sunt fără carne și grăsimi, unele dintre ele sunt etichetate drept “mâncăruri călugărești”.



    Există, de exemplu, borșul călugăresc. Pentru a-l pregăti, avem nevoie de câţiva cartofi, de o varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei. După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată, aceasta trebuie spălată în apă rece, înainte de a fi tăiată în bucăti mai mici. După ce legumele au fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, care se fierbe separat , timp de câteva minute sau borș concentrat, care se pune direct în oala în care au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.



    Şi orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post. Poate fi folosit, de exemplu, la mâncarea de prune uscate sau pentru umplutura sarmalelor în foi de viţă sau în foi de varză, dar poate fi şi principal ingredient atunci când este pregătit aşa-numitul pilaf călugăresc, un amestec de legume fierte în apă cu sare, la care nici măcar ulei nu se adaugă.



    Tot sub denumirea de pilaf călugăresc este și varianta în care este folosit ulei. Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci și de o legătură de pătrunjel. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.




  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post

    În postul Crăciunului,
    în mănăstirile ortodoxe, dar şi în unele gospodării tradiţionale
    din România, sunt pregătite mâncăruri din legume, fără
    carne şi fără adaosuri de produse lactate. În continuare, vă prezentăm câteva reţete ale
    unor mâncăruri de post, a căror preparare nu necesită mult
    timp.


    Pentru a pregăti borşul călugăresc, avem nevoie de câţiva cartofi, de o
    varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o
    legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei.
    După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în
    rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată,
    aceasta trebuie spălatăîn apă rece, înainte de a fi tăiatăîn bucăti mai mici. După ce legumele au
    fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, pus separat la
    fiert, timp de câteva minute sau din plic, care se pune direct în oala în care
    au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.


    În cazul
    ciorbei de varză murată, nu se mai foloseşte borşul. Avem
    nevoie de o varză murată de circa 2 kg, de două cepe, de 2…3 morcovi şi de
    suc de roşii sau bulion. Prepararea nu este complicată, însă durează mai
    mult decât la borşul călugăresc deoarece
    se pun şi cotoarele de varză, care trebuie să fiarbă
    foarte bine. Varza trebuie spălată în apă rece, apoi tăiată în bucăţi mai mici, după care trebuie lăsată să fiarbă la foc mic, , circa 2…3 ore. Tăiem cepele solzişori şi le adăugăm în oală, la fel ca şi
    morcovii, tăiaţi rondele. Putem pune şi una, două rădăcini de pătrunjel, tăiate
    mărunt şi turnăm suc de roşii sau punem una, două linguri de bulion. După
    aceea, mai lăsăm oala la fiert, la foc mic, circa jumătate de oră înainte de a fi servită.


    O altă mâncare de post care se pregăteşte rapid este pilaful călugăresc.
    Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau
    de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci, de o legătură de pătrunjel şi de
    ulei. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată
    solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morocvul, tăiat
    rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de
    asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert
    circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi
    sare după gust.

  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post

    În postul Crăciunului,
    în mănăstirile ortodoxe, dar şi în unele gospodării tradiţionale
    din România, sunt pregătite mâncăruri din legume, fără
    carne şi fără adaosuri de produse lactate. În continuare, vă prezentăm câteva reţete ale
    unor mâncăruri de post, a căror preparare nu necesită mult
    timp.


    Pentru a pregăti borşul călugăresc, avem nevoie de câţiva cartofi, de o
    varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o
    legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei.
    După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în
    rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată,
    aceasta trebuie spălatăîn apă rece, înainte de a fi tăiatăîn bucăti mai mici. După ce legumele au
    fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, pus separat la
    fiert, timp de câteva minute sau din plic, care se pune direct în oala în care
    au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.


    În cazul
    ciorbei de varză murată, nu se mai foloseşte borşul. Avem
    nevoie de o varză murată de circa 2 kg, de două cepe, de 2…3 morcovi şi de
    suc de roşii sau bulion. Prepararea nu este complicată, însă durează mai
    mult decât la borşul călugăresc deoarece
    se pun şi cotoarele de varză, care trebuie să fiarbă
    foarte bine. Varza trebuie spălată în apă rece, apoi tăiată în bucăţi mai mici, după care trebuie lăsată să fiarbă la foc mic, , circa 2…3 ore. Tăiem cepele solzişori şi le adăugăm în oală, la fel ca şi
    morcovii, tăiaţi rondele. Putem pune şi una, două rădăcini de pătrunjel, tăiate
    mărunt şi turnăm suc de roşii sau punem una, două linguri de bulion. După
    aceea, mai lăsăm oala la fiert, la foc mic, circa jumătate de oră înainte de a fi servită.


    O altă mâncare de post care se pregăteşte rapid este pilaful călugăresc.
    Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau
    de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci, de o legătură de pătrunjel şi de
    ulei. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată
    solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morocvul, tăiat
    rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de
    asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert
    circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi
    sare după gust.