Radio România Internațional

Tag: Pilonul II

  • Sondaj privind pensiile private

    Sondaj privind pensiile private

    Aproximativ un milion
    de români au câte 10.000 de lei (cca.2145 euro) în conturile pensiilor private
    obligatorii    , dar nu ştiu de ei, relevă un sondaj recent efectuat de Asociaţia pentru
    Pensiile Administrate Privat din România. Potrivit cercetării, la 11 ani de la
    lansarea acestui sistem, românii încă au încredere în Pilonul II, îşi cunosc
    drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru
    dezvoltarea economiei. 86% dintre cei chestionaţi, cu vârsta între 20 şi 55 de
    ani, din zona urbană, au auzit de Pilonul II de pensii private obligatorii, iar
    dintre aceştia numai 60 de procente spun că şi contribuie la acesta. Studiul
    mai indică faptul că deşi două treimi dintre cei intervievaţi cred că dacă nu
    vor fi luate măsuri, statul ar putea avea dificultăţi privind plata pensiilor
    următoarelor generaţii, peste jumătate spun că la vârsta pensionării se bazează, în primul
    rând, pe pensia de la stat.


    Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate
    Privat din România, Radu Crăciun, a rezumat principalele rezultate ale
    studiului referitoare la Pilonul II de pensii: 71% dintre români
    ştiu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor. 67% dintre ei ştiu că banii
    din Pilonul II sunt garantaţi prin lege şi în sfârşit, 71% consideră că Pilonul
    II trebuie menţinut. Aproape un milion de români au cel puţin 10.000 de lei în
    cont şi nu cunosc acest lucru. Fie consideră că au mai puţin, fie nu ştiu deloc
    că au bani în Pilonul II.


    Peste jumătate dintre participanţii la sondaj
    au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc
    optim contribuţiile lor    . În plus, aproape trei sferturi din
    populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată
    obligatorie). Chiar și în aceste condiții, românii au sume cu 17,8% mai mici în
    conturile personale din Pilonul II decât ar fi avut dacă legea ar fi fost
    respectată, atrage atenția Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din
    România. Reducerea valorii s-a făcut pe fondul
    nemajorării cotei de contribuţie la acest Pilon care trebuia să fie de 6%,
    începând cu 1 ianuarie 2016.


    La finalul anului trecut, Guvernul a decis reducerea procentului de
    plată către Pilonul II de pensii, cel administrat de firmele private, de la
    5,1% la 3,75%.Lansat în 2008, Pilonul II, cumula active nete de 9,9
    miliarde de euro, la finele lunii septembrie și avea 7,18 milioane de
    participanți. La rândul său, Pilonul III de pensii private facultative avea
    active nete de 425 de milioane de euro, iar la acesta participau 465 de mii de
    persoane. Activele
    cumulate ale celor două fonduri de pensii sunt investite în proporţie de 90% în
    economia românească.

  • Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP,
    moţiunea de cenzură le reproşa guvernaţilor, în primul rând, grava deteriorare
    a climatului macroeconomic.
    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele dobânzilor
    bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, haosul creat de modificările aduse
    Codului Fiscal    , lipsa investiţiilor în infrastructură, încercările de naţionalizare
    a pensiilor private au fost principalele capete de acuzare din rechizitoriul
    întocmit de Opoziţie. Semnatarii mai afirmau că, la fel ca primele două echipe
    executive PSD-ALDE, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, Guvernul e doar nominal
    condus de premier şi că butonul de comandă e, de fapt, la liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor.


    Senatorul USR Radu Mihail: Am ajuns astăzi să dezbatem o
    moţiune de cenzură împotriva celui de-al treilea guvern, garantat de domnul
    Dragnea, deoarece guvernul Dăncilă ameninţă, prin miniştrii săi, proprietatea
    privată a şapte milioane de contribuabili, pe Pilonul II de pensii. Nu există
    nicio garanţie că guvernul Dăncilă nu îi va lăsa pe actualii angajaţi fără bani
    de pensie. De la începutul anului, când aţi fost învestită cu funcţia de
    prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să
    generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini şi
    să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.


    În replică,
    premierul a susţinut că moţiunea de cenzură conţine afirmaţii false, e lipsită
    de argumente raţionale şi constituie doar un joc politic al dreptei. Viorica
    Dăncilă    : Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri, o
    prezentare parcă a unei alte realităţi făcute cu rea-credinţă. Tot ce face
    puterea e rău, iar tot ce faceţi dumneavoastră este bine. Refuzaţi să admiteţi
    chiar şi cele mai evidente lucruri bune, care s-au întâmplat în această
    guvernare. Prima dezinformare este şi cea mai gravă că nu mai sunt bani de
    pensii, însoţită la pachet de aşa-zisa naţionalizare a Pilonului II de pensii.


    Pentru ca moţiunea să treacă, era nevoie de 233 de voturi favorabile. Doar 166
    de deputaţi şi senatori au votat pentru şi patru
    împotrivă. În timpul votului, parlamentarii majorităţii au rămas în
    bănci, iar cei ai UDMR, care nu face parte din Guvern, dar e legată de Putere
    printr-un protocol de colaborare parlamentară, au ieşit din sală. Social-democraţii
    s-au felicitat pentru rezultat şi au insistat că menţinerea Guvernului va
    asigura stabilitatea României. Liberalii, în schimb, au spus că rezultatul votului
    este unul al lipsei de responsabilitate faţă de destinul ţării. Voci din
    opoziţia extraparlamentară susţin, la rându-le, că e nevoie de alegeri
    legislative anticipate, fiindcă, sub conducerea unui Liviu Dragnea cu probleme
    tot mai mari în Justiţie, majoritatea actuală şi-a pierdut legitimitatea.

  • Jurnal românesc – 17.05.2018

    Jurnal românesc – 17.05.2018

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că 39 de cetățeni
    români rezidenți în Italia au solicitat și au primit adeverințele necesare
    pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale din această țară. Adeverințele
    eliberate de Autoritate atestă faptul că, potrivit evidențelor autorităților
    române, solicitanții nu au nicio interdicție în ceea ce privește exercitarea
    drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența unei hotărâri
    judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la pierderea
    drepturilor electorale. Pe 10 iunie,
    locuitorii din peste 63 de localități dintre cele 1.197 din Regiunea Piemont
    își vor alege primarii și consilierii. Alături de cetățenii italieni, la
    alegerile locale votează și românii înscriși pe listele electorale
    suplimentare. Potrivit statisticilor publicate de site-ul
    www.torinointernational.com, în Provincia Torino sunt peste o sută de mii de
    români care, în calitate de cetățeni comunitari, au drept de vot la alegerile locale
    din Italia, ca în orice altă țară membră UE.


    Consiliul Investitorilor Străini consideră că reforma Pilonului II
    de pensii nu poate fi justificată de evoluţiile datoriei publice sau ale
    deficitului. Consiliul este de părere că pensiile obligatorii administrate
    privat, din Pilonul II, sunt esenţiale pentru ca angajaţii de astăzi să-şi
    poată menţine un nivel de trai satisfăcător la sfârşitul vieţii active.
    Din ce în ce mai puţine persoane active vor trebui să asigure veniturile
    unui număr din ce în ce mai mare de persoane inactive. Pilonul II de pensii,
    unde banii sunt economisiţi pe termen lung, va putea prelua o parte din această
    povară financiară,     afirmă reprezentanţii Consiliului Investitorilor
    Străini într-un comunicat. Contribuţia angajaţilor la Pilonul II nu trebuie sub
    nicio formă să fie redusă, ci dimpotrivă ar trebui să crească din nou spre 6%
    (în prezent fiind 3,75%) pentru a asigura un nivel de economisire satisfăcător
    – mai consideră FIC. Asociaţia, ai cărei membri angajează aproximativ 200.000
    de persoane, este îngrijorată de posibilele măsuri de politică publică privind
    sistemul de economisire pentru pensie prin cei trei piloni şi de lipsa de
    transparenţă în care acestea sunt analizate şi promovate.


    Românii închiriază maşini pentru o durată medie cuprinsă între 7 şi
    14 zile, iar aproximativ 65% dintre clienţii companiilor de închirieri auto
    sunt români care trăiesc şi muncesc în afara ţării şi se reîntorc pentru a-şi
    petrece concediul de vară în România – relevă un studiu de specialitate.
    Conform cercetării, în topul preferinţelor se află mărcile Dacia, Renault şi
    Volkswagen, în special datorită raportului convenabil între calitate şi preţ.
    Concluziile studiului au arătat că principalele motive pentru care românii din
    diaspora preferă să închirieze un autoturism pe durata concediilor sunt: timpul
    alocat călătoriei este mult mai mic, reducând astfel şi oboseala; eliminarea
    uzurii şi a costurilor aferente reviziei maşinii personale; costurile totale
    aferente deplasării sunt mult mai reduse; maşinile închiriate au taxa de drum
    plătită şi sunt echipate cu anvelope de sezon. Dacă pleacă în concediu pentru
    10 zile, o familie cu cinci membri va plăti în total pentru închirierea unei
    maşini aproximativ 150 de euro, adică echivalentul a 30 de euro pentru fiecare
    persoană. Astfel, chiar dacă adăugăm şi suma alocată biletelor de avion, costul
    total al deplasării din vestul Europei este mult mai mic faţă de călătoria cu
    autoturismul personal până la destinaţia finală – România.

  • Legea pensiilor, amânată

    Legea pensiilor, amânată

    Legea pensiilor va fi amânată pentru anul viitor, a decis coaliţia
    de guvernare de la Bucureşti, care a discutat miercuri despre proiectul de buget pe 2018. Principalele
    caracteristici pe care va fi fundamentat bugetul sunt PIB de 901 miliarde de
    lei (circa 200 miliarde de euro), încadrarea în ţinta de deficit de sub 3%,
    scăderea impozitului pe salarii de la 16 procente la 10 procente şi majorarea
    punctului de pensie la 1100 de lei (aproape 250 euro).

    Vorbind despre legea
    pensiilor, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că legea
    este extrem de complicată, de stufoasă şi măsurile care trebuie avute în vedere
    sunt de o amplitudine fără precedent. Adică sunt milioane de dosare care
    trebuie analizate pentru a evalua impactul acestei legi    . El a mai spus că
    recalcularea pensiilor trebuie făcută, dar trebuie văzut în ce măsură bugetul
    de anul viitor permite adoptarea unei astfel de măsuri.

    La rândul său,
    preşedintele Camerei Deputaţilor, lider al PSD, Liviu Dragnea, a arătat că
    recalcularea pensiilor a întârziat mai mult decât se aştepta, din cauza
    numărului mare de dosare cu probleme. Liderul spune că în urma analizelor s-au
    constatat diferenţe foarte mari de venituri între persoanele care au avut
    acelaşi tip de activitate. Liviu Dragnea: La vremea la care noi am
    discutat despre acest lucru, niciunul dintre noi n-avea dimensiunea grozăviei
    din interiorul sistemului de pensii din România. Ne-ar trebui mult timp pentru
    a putea avea acces la toate informaţiile. Din păcate, în România încă mai sunt
    zone în instituţiile publice unde informaţiile trebuie să le scoţi într-un mod
    destul de ciudat. De exemplu, de la Sănătate, informaţiile despre salariile de
    acolo nu au venit. Răspunsul primit a fost: Sunt date cu caracter
    personal, nu pot da aceste informaţii.

    Creşterea punctului de pensie prevăzută în Programul de guvernare
    ‘nu este sub semnul întrebării’ a adăugat preşedintele Liviu Dragnea la
    Parlament.

    Liderii din coaliţia de guvernare au discutat şi despre
    posibilitatea ca pilonul II de pensii să devină opţional, însă o decizie în
    acest sens va fi luată după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară va
    formula un punct de vedere pe această temă.

    Pe de altă parte, opoziţia cere
    Guvernului să renunţe la plata defalcată a TVA care se anunţă că va deveni
    obligatorie de anul viitor pentru firmele rău platnice şi societăţile aflate în
    insolvenţă, precum şi la transferul contribuţiei de la angajator la angajat. Liderul
    liberal, Ludovic Orban, spune că mutarea CAS-ului în sarcina angajaţilor este
    doar un artificiu fiscal, menit să acopere lipsa fondurilor necesare pentru a
    onora promisiunile electorale ale PSD.

    O decizie finală asupra proiectului de
    buget pe 2018 ar urma să fie luată săptămâna viitoare.