Radio România Internațional

Tag: piste biciclete

  • Șanse de dezvoltare pentru orașul Babadag

    Șanse de dezvoltare pentru orașul Babadag

    Proiectele
    europene sunt principala şansă de dezvoltare pentru oraşele mici. O spun chiar
    unii dintre edili. Ei admit că fondurile de la bugetul local abia ajung pentru
    cheltuielile curente iar de investiţii, de multe ori, nici nu poate fi vorba.


    În această
    situaţie, unii edili au decis să profite de şansă şi să depună proiecte pentru
    a obţine finanţare europeană. Este şi
    cazul oraşului Babadag.


    Acolo, sunt
    în diverse stadii de implementare, proiecte europene în valoare totală de peste
    13 milioane de euro. Iar pentru alte proiecte se aşteaptă semnarea
    contractelor.


    Primarul Georgian
    Caraman: În derulare sunt vreo 4. Care am semnat contractele sunt
    alte 4. Dar sunt etape. Şi am foarte multe care aştept să semnez contractele de
    finanţare. Marea majoritate sunt cu cofinanţări mici, în afară de blocurile
    care se izolează. Acolo e undeva 60% de la Uniunea Europeană – 40 din partea
    noastră, restul sunt cu o cofinanţare de 2%. E foarte bine, vă daţi seama.




    Unul dintre
    proiectele europene din Babadag este pe mobilitate urbană. Chiar dacă este un oraş mic, Babadagul
    încearcă să ţină pasul cu noile tendinţe şi să aibă un transport în comun care
    să polueze cât mai puţin.




    Un proiect îl am de 5
    milioane de euro, de mobilitate urbană, de înfiinţare transport public cu 3
    autobuze electrice, cu piste, cu park and ride, cu încărcări electrice. E
    destul de complex şi destul de mare. Deci, nu l-aş fi făcut niciodată din
    bugetul local pentru că nu avem de unde atâţia bani. Contractul l-am semnat,
    aştept următoarea etapă.




    Edilul spune că înfiinţarea unui
    serviciu de transport public este necesară şi va fi de un real folos mai ales
    pentru vârstnici:




    E necesitate. Populaţia
    este destul de îmbătrânită. Şi e nevoie, din zonele limitrofe să ajungă în zona
    centrală sunt cam 5 kilometri de la un capăt la altul. Acum, chiar dacă oraşul
    Babadag e mai mic aşa, încercăm şi noi să fim la standardele europene şi căutăm
    să fie mai econom, să nu mai poluăm.




    Specialiştii
    spun că autobuzele electrice au mai multe avantaje, comparativ cu cele
    alimentate cu benzină sau motorină. Un grad la mic de poluare a aerului dar şi
    o reducere a poluării fonice, sunt două dintre ele. Un alt avantaj ar fi
    costurile mai mici de exploatare.


    Un studiu făcut la nivel european arată
    că majoritatea cetăţenilor, sunt dispuşi să facă unele compromisuri pentru a
    contribui la reducerea emisiilor de carbon.


    Pe lista compromisurilor figurează şi
    renunţarea la maşina personală, în favoarea transportului în comun.


  • Creșterea mobiității urbane la Râmnicu Vâlcea

    Creșterea mobiității urbane la Râmnicu Vâlcea

    În
    baza unui parteneriat încheiat cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud Vest
    Oltenia, Primăria municpiului Rm.Vâlcea beneficiază de finanțare nerambursabilă
    în cadrul Programului Operațional Asistență tehnică, POAT, pentru mobilitate
    urbană.



    Despre
    proiectul Creșterea mobilității urbane, pietonale și cicliste ne oferă detalii
    dl Daniel Ionescu, purtător de cuvânt al primăriei municpiului Rm Vâlcea:




    Prin proiect se
    urmărește realizarea a 46,3 km de piste de biciclete în cadrul unei rețele
    funcționale interconectate la nivelul întregului municipiu, realizarea a opt
    parcări pentru biciclete, crearea a cinci centre inteligente pentru închirierea
    de biciclete, precum și construirea a trei poduri destinate în exclusivitate
    pietonilor și bicicliștilor peste râul Olănești, de promenade de-a lungul
    râurilor Olănești și Olt, însumând 15 km. Finațarea acoperă 98% din valoarea
    documentațiilor necesare. Bugetul total al proiectului care urmează să fie
    depus pentru finanțare în exercițiul finaciar 2021-2027 este de aproximativ 9
    milioane de euro.


    Este al doilea
    proiect a cărui documentație tehnică este finanțată din bani europeni, în baza
    aceluiași acord de parteneriat cu ADR Sud-Vest Oltenia, după proiectul
    Reabilitare parc Mircea cel Bătrân, admis în cadrul POAT , domeniul Regenerare
    Urbană.


    Acest proiect vine
    pe un background favorabil în ceea ce privește utilizarea bicicletelor în
    municipiul Rm Vâlcea.


    Anul trecut, la
    jumătatea lunii august, se inaugura o stație de bike sharing în parcarea de
    lângă catedrala Ostroveni, în urma unei colaborări între Primăria municipiului
    și o companie locală. Numai în primele două săptămâni aplicația mobilă ce
    gestiona acest sistem fusese accesată
    pentru a efectua peste 2000 de curse, o medie de utilizare de peste 150 de
    curse pe zi.


    Un astfel de
    proiect rezolvă o serie întreagă de probleme de mobilitate urbană în Rm Vâlcea,
    prin acele centre de inchiriat biciclete ce vor fi repartizate uniform pe
    teritoriul localității, se va rezolva o
    bună parte din navetele care, la acest moment, se fac cu autobuzule de
    transport urban ale companiei din subordinea municipalității. Așadar, o
    economie de combustibil, o utilizare a mijloacelor de deplasare sustenabile,
    nemivorbind de aspectul turistic care va îmbogăți municipiul Rm Vâlcea cu
    aceste promenade de-a lungul râurilor Olănești și Olt care vor fi legate de
    cele trei punți pietonale și pentru bicicliști.


  • Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    În ultimii
    doi ani, calitatea aerului în Bucureşti a depăşit cotele maxime admise. În condiţiile
    în care, în conformitate cu măsurile la nivelul Uniunii Europene, în decursul
    unui an nu ar trebui să existe mai mult de 35 de zile în care valorile să fie peste
    limita normală, în 2018, de pildă, în Bucureşti au fost 70 de zile în care acestea
    au trecut cu peste 30% de maximul admis. Luni, ca urmare a acestor informaţii
    vehiculate în spaţiul public referitoare la calitatea aerului din Capitală, ministrul
    liberal al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a făcut o vizită la
    Staţia de monitorizare a calităţii aerului de la Cercul Militar Naţional, ocazie
    de a o critica aspru pe primarul social-democrat Gabriela Firea că nu ar fi pus
    în aplicare niciuna dintre măsurile pe care şi le-a propus în această privinţă.

    Municipalitatea a reacţionat imediat! Într-un comunicat, Gabriela Firea spune
    că nu se poate recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani. Potrivit
    acesteia, reţelele independente de măsurare a calităţii aerului, administrate
    de însuşi Ministerul Mediului, nu sunt autorizate/omologate. Indicii de calitate
    invocaţi reprezintă
    valori momentane înregistrate de staţiile fixe de monitorizare prin alte metode
    de măsurare decât cea gravimetrică, deci nu sunt validate. La capitolul ‘măsuri
    deja luate’, primarul general al Bucureştiului aminteşte că parcul auto al serviciului de transport în comun al
    Capitalei a fost modernizat în ultimii 3 ani, Municipalitatea asumându-şi achiziţionarea a 830 de noi mijloace de
    transport, pentru care au fost alocate 474 de milioane de euro din bugetul
    local şi din fonduri europene nerambursabile. Pe străzile oraşului circulă,
    deja, 400 de autobuze noi, în timp ce 130 de autobuze hibrid Mercedes Benz vor
    ajunge la Bucureşti în primăvara acestui an, urmând să mai fie achiziţionate
    100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice şi 100 de tramvaie.

    Primarul
    Gabriela Firea aminteşte, totodată, că au fost separate căile de rulare a cinci
    dintre liniile de tramvai utilizate intens, că, în perioada 2017-2019, au fost
    acordate 30.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete şi că, din 2018,
    se derulează proiectul privind realizarea a patru trasee de piste de biciclete
    cu o lungime totală de peste 48 de kilometri. A fost iniţiat un program de eco-vouchere
    pentru eliminarea din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de
    poluare şi a fost gândit un proiect-pilot al autobuzului şcolar. În fine, în
    Bucureşti a intrat în vigoare, la acest început de ianuarie, şi vinieta OXIGEN,
    prin acest program, Capitala urmând să se alinieze la tendinţele altor oraşe
    europene, care, prin instaurarea unor taxe de poluare, au obţinut rezultate
    spectaculoase în îmbunătăţirea calităţii aerului şi au dus, implicit, la decongestionarea
    traficului rutier în zonele centrale. Banii colectaţi prin această vinietă vor
    fi alocaţi numai pentru alte măsuri de protejare a mediului.

  • Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Localitățile urbane
    ale României și infrastructura rutieră a acestora, sub presiunea traficului tot
    mai dens generat de numărul mare de mașini și de străzile indacvate ca
    dimesiuni la realitățile zilei. De la această premisă, la care se adaugă
    poluarea mediului, se pleacă în inițierea unor proiecte care să încurajeze, să
    ofere posibilitatea folosirii unor mijloace de deplasare cum ar fi bicicletele.


    Reperul rubricii de
    astăzi vine de la Bacău, unde două demersuri ale administrației publice locale
    au primit finanțare europeană. Sunt fonduri consistente care vor fi cheltuite
    pe dezvoltarea unor elemente de infrastructură.


    Mai multe
    informații pe acest subiect sunt oferite de Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt
    în cadrul primăriei. Piste pentru bicicliști, dar mai mult decât atât:




    Da, avem două
    proiecte semnate la sfârșitul lunii octombrie. Este vorba despre un proiect mai
    amplu, Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov – Stadion – Bazin
    de Înot – Universitatea Vasile Alecsandri , mai pe scurt, Traseul tineretului
    şi sportului, valoarea acestui proiect fiind de 6,8 milioane de euro; și un al
    doilea proiect – Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru – Aeroport
    cu o valoare 4,1 milioane euro. Practic, proiectele vizează extinderea
    infrastructurii destinate bicicliștilor și vom reuși prin primul proiect să
    extindem această infrastructură cu 3,71 de km, iar prin cel de al doilea, cu
    4,11 km.


    Nu sunt doar simple
    piste pentru bicicliști, este o întreagă infrastructură cu benzi suspendate.




    Presupun și
    reamenajearea trotuarelor și zonelor pietonale. Avem și o reconfigurare a
    intersecțiilor, a trecerilor de prietoni. Se vor construi parcaje pentru
    biciclete. Vor fi instalate camere video, va fi amplasat mobilier urban. De
    asemenea, prin intermediul proiectului Traseul tineretului şi sportului, va
    fi construit un pasaj suprateran, care va fi destinat exclusiv deplasărilor
    nemotorizate, respectiv bicicliștilor. Acest pasaj suprateran se va construi peste Calea Mărășești, este
    artera principală a orașului Bacău, între Parcul Cancicov și calea de acces
    spre Bazinul de Înot. Acolo avem și un parc. Este o zonă foarte potrivită
    pentru astfel de amenajări. La acel pasaj supratran care se va construi,
    coborârea în zona Scărilor Cascada se va realiza printr-un picior de susținere,
    prevăzut cu lifturi interioare și rampă exterioară în spirală.




    Când se va circula
    pe aceste trasee pe care le-ați prezentat dumneavoastră?




    Conform
    proiectului, perioada de implementare este de 36 de luni.