La data de 5 mai, la Burgtheater Viena, are loc ceremonia de decernare a Premiului Uniunii Europene 2014 pentru patrimoniul cultural / Premiilor Europa Nostra. Premiile vor fi înmânate de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru cultură, şi de tenorul Plácido Domingo, preşedinte al Europa Nostra. Pe lista celor 27 de proiecte câştigătoare, alese din 160 nominalizate din 30 de ţări, se află şi un proiect românesc, premiat la categoria conservare: restaurarea frescelor de secol 17 ale Mănăstirii Dragomirna, din judeţul Suceava.
Echipa care a realizat lucrările de conservare a fost formată din 50 de profesionişti şi studenţi, coordonaţi de conf.univ.dr. Carmen Solomonea, Director Departament Artă murală, Conservare-Restaurare, Istoria şi Teoria artei la Universitatea de Arte George Enescu” din Iaşi. Iniţiativa de a aplica pentru Premiul UE 2014 pentru patrimoniul cultural/ Premiile Europa Nostra a aparţinut doamnei Carmen Solomonea şi echipei sale:
Am considerat că trebuie să facem acest lucru pentru a promova pur şi simplu o lucrare foarte interesantă şi un monument din România care, cel puţin la nivelul picturilor murale, a fost restaurat pentru prima dată după 400 de ani. Nu ne-am gândit de la început că va fi inclusă printre câştigători, pentru că este în fiecare an o competiţie foarte puternică. Criteriile sunt destul de dure, în sensul că se urmăreşte o calitate înaltă a competenţelor, se promovează lucrările bazate pe vechimea patrimoniului, dar şi calitatea lucrărilor în sine sau punerea lor în valoare. Şi aceasta trebuia să rezulte din proiectul respectiv”.
Mănăstirea Dragomirna este un ansamblu fortificat important, situat la 12 kilometri nord de Suceava. Are peste 4 secole de existenţă, iar picturile sale murale au fost pentru prima dată restaurate în cadrul acestui proiect, valoarea lor fiind una specială. Conf.univ.dr. Carmen Solomonea:
O datare foarte precisă nu există ca document, pentru că biserica nu are o pisanie, cum au celelalte. Dar ştim din documentele epocii că Mitropolitul Anastasie Crimca, care a ctitorit biserica, putea să iniţieze realizarea acestei picturi până în anul 1629, când acesta nu mai are puterea să facă acest lucru. Deci la începutul sec al 17-lea a fost realizată această pictură murală, care acoperă naosul şi altarul. Restul încăperilor nu mai păstrează deloc picturi.
La vremea respectivă era dificil să faci rost de cantităţi foarte mari de culoare, de aur – pentru că aproape o treime din suprafaţa pictată este poleită cu foiţă de aur, de piatră sculptată – pe care pictorii au acoperit-o cu un strat fin de frescă şi au decorat-o cu elemente florale, cu păsări… În asta constă de fapt şi diferenţa picturii de la Dragomirna faţă de celelalte. Vine cu un repertoriu puţin schimbat, mai nou. Probabil era şi influenţa altor vremuri, care trebuiau să vină. Din vest, probabil, ceva de influenţă occidentală. Influenţa aceasta cu elemente sculptate şi pictate”.
Unul dintre criteriile folosite de juriu pentru alegerea proiectelor câştigătoare l-a reprezentat impactul în creşterea vizibilităţii respectivului obiectiv. Potrivit doamnei Carmen Solomonea, impactul deja există, ba chiar s-a văzut încă din timpul realizării lucrărilor, desfăşurate în perioada august 2010 — martie 2012: Aici, realizându-se pentru prima dată restaurarea picturilor, imaginea s-a schimbat. Înainte era acoperită complet de fum, de depuneri care s-au acumulat în timp şi nu putea fi vizualizată corect, erau opacizată. Acum poate fi citit inclusiv programul iconografic — sunt persoane preocupate de această zonă şi atunci au această posibilitate. După terminarea lucrărilor, am observat o schimbare în vizibilitatea mănăstirii. Şi acest aspect m-a convins să candidăm la Europa Nostra. Eu am lucrat şi în câteva dintre celelalte monumente din Bucovina, dar acestea aveau asigurată deja promovarea. Aici, nu era niciun traseu prestabilit şi nu a fost cunoscută la nivelul la care ar trebui să fie de fapt promovată, pentru că ea are particularitatea aceasta de a fi altfel decât celelalte, pentru că vremurile începeau să se schimbe şi mentalitatea societăţii începea să fie alta. Se mergea spre epoca modernă, chiar dacă era doar începutul secolului al 17-lea.
Am văzut că, încă din timpul restaurării, erau foarte multe grupuri care ar fi dorit să o vadă. Şi ne-am aşteptat să vină foarte multă lume. Am tot informat că după proiect va putea fi vizitată. Au venit grupuri în număr mai mare decât veneau de obicei. Conducerea mănăstirii ne-a spus că are altă vizibilitate. Promovarea trebuie să meargă mai departe. Deja este în proiect să se realizeze o monografie a bisericii, care să includă şi această parte restaurată, cu imagini — a fost fotografiată toată pictura în timpul restaurării, dar şi după, ca să fie realizat acest album final şi care poate fi pus în vânzare”.
Câştigătorii din acest an ai concursului Premiul european pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra” se alătură celor 360 laureaţi recunoscuţi de Comisia Europeană şi Europa Nostra începând cu 2002. Juriile de specialişti independenţi din întreaga Europă evaluează proiectele nominalizate în cele patru categorii: conservare; cercetare; contribuţii exemplare; educaţie, formare şi sensibilizare a publicului. Toţi câştigătorii primesc o plachetă sau un trofeu. Fiecare dintre cei şase câştigători ai marelui premiu” primeşte, în plus, câte 10 000 EUR.