Radio România Internațional

Tag: plăcinte

  • Plăcintă pentru „Cârstovul viilor”

    Plăcintă pentru „Cârstovul viilor”

    La jumătatea lunii septembrie, mai precis pe 14 septembrie, în calendarul religios este marcată Înălţarea Sfintei Cruci. Tot în această zi este şi Cârstovul viilor, ziua în care, în mod tradiţional, începe culesul viilor şi tescuirea strugurilor.



    Mustul este asociat cu pastrama de oaie, dar poate şi băut alături de o bucată de plăcintă sărată. În Dobrogea (provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră), sunt întinse suprafeţe cu viţă-de-vie, dar există şi plăcinte specifice care merg foarte bine cu mustul şi cu vinul.



    Aşa-numita plăcintă dobrogeană poate fi considerată un brand gastronomic. Poate fi făcută cu umplutură de brânză dulce sau de brânză sărată, cu foile dispuse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, cu foile de aluat cu umplutura deasupra, încreţite cu mâna, ca atunci când mototolim o coală de hârtie. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de brânză dulce sau sărată şi, cum această reţetă provine din lumea crescătorilor de oi, se foloseşte preponderent brânză şi iaurt de oaie. Mai avem nevoie de 6 ouă şi, desigur, de foi subţiri de plăcintă.



    De menţionat este faptul că plăcinta dobrogeană se coace întotdeauna într-o tavă rotundă, iar dacă operaţiunea se face într-un cuptor tradiţional din lut, atunci poate atinge perfecţiunea. Amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, iar sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă.



    Aşezarea în tavă se face în spirală, plecând de la margine se ajunge în mijlocul tăvii. Se introduce tava în cuptor pentru circa un sfert de oră, cât să înceapă să se rumenească, după care se toarnă deasupra jumătate de kg de iaurt gros, amestecat cu 3 ouă. Se lasă tava în cuptor încă vreo 20 de minute, după care plăcinta poate fi servită imediat alături de un pahar de must. În restul anului, mustul poate fi înlocuit cu un iaurt gros sau, de ce nu?, cu un pahar de vin, mai ales dacă plăcinta a fost umplută cu brânză sărată.




  • Plăcintă pentru „Cârstovul viilor”

    Plăcintă pentru „Cârstovul viilor”

    La jumătatea lunii septembrie, mai precis pe 14 septembrie, în calendarul religios este marcată Înălţarea Sfintei Cruci. Tot în această zi este şi Cârstovul viilor, ziua în care, în mod tradiţional, începe culesul viilor şi tescuirea strugurilor.



    Mustul este asociat cu pastrama de oaie, dar poate şi băut alături de o bucată de plăcintă sărată. În Dobrogea (provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră), sunt întinse suprafeţe cu viţă-de-vie, dar există şi plăcinte specifice care merg foarte bine cu mustul şi cu vinul.



    Aşa-numita plăcintă dobrogeană poate fi considerată un brand gastronomic. Poate fi făcută cu umplutură de brânză dulce sau de brânză sărată, cu foile dispuse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, cu foile de aluat cu umplutura deasupra, încreţite cu mâna, ca atunci când mototolim o coală de hârtie. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de brânză dulce sau sărată şi, cum această reţetă provine din lumea crescătorilor de oi, se foloseşte preponderent brânză şi iaurt de oaie. Mai avem nevoie de 6 ouă şi, desigur, de foi subţiri de plăcintă.



    De menţionat este faptul că plăcinta dobrogeană se coace întotdeauna într-o tavă rotundă, iar dacă operaţiunea se face într-un cuptor tradiţional din lut, atunci poate atinge perfecţiunea. Amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, iar sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă.



    Aşezarea în tavă se face în spirală, plecând de la margine se ajunge în mijlocul tăvii. Se introduce tava în cuptor pentru circa un sfert de oră, cât să înceapă să se rumenească, după care se toarnă deasupra jumătate de kg de iaurt gros, amestecat cu 3 ouă. Se lasă tava în cuptor încă vreo 20 de minute, după care plăcinta poate fi servită imediat alături de un pahar de must. În restul anului, mustul poate fi înlocuit cu un iaurt gros sau, de ce nu?, cu un pahar de vin, mai ales dacă plăcinta a fost umplută cu brânză sărată.




  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Gastronomie… basarabeană: plăcinte și cornulețe ca la Cahul

    Gastronomie… basarabeană: plăcinte și cornulețe ca la Cahul

    Gastronomie… basarabeană: plăcinte și cornulețe ca la Cahul. Două rețete prezentate de gospodine din Republica Moldova.


  • Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    În aceste zile este programat în comuna Oituz din judeţul Bacău Festivalul plăcintelor. Scopul manifestării este, pe de o parte, de a pune în evidenţă priceperea concurenţilor de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de alta de a promova atracţiile zonei. Nu este singurul festival al plăcintelor organizat în Moldova, de unde provin şi faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Pentru a le pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după are aducem colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se rumenesc.



    Dacă la Festivalul plăcintelor ar veni un locuitor al Transilvaniei, atunci va avea o altă metodă de preparare a plăcintelor. Va face aluatul în acelaşi mod, numai că va întinde foi rotunde, la mijlocul cărora va pune brânză de burduf amestecată cu mărar. Marginile foilor sunt aduse spre centru pentru a acoperi grămăjoara de brânză după care, tot cu ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Aceste plăcinte pot fi coapte şi pe o tablă. Ca formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.



    Şi dobrogenii au cu ce se lăuda. Plăcinta dobrogeană este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă, iar modelarea este diferită faţă de reţetele prezentate. Pentru umplutură, amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, însă sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă, plecând de la margine în spirală până când se ajunge în centru. Se pune tava la cuptor pentru circa 10 minute, cât să înceapă să se rumenească, după care turnăm deasupra jumătate de kg de iaurt amestecat cu 3 ouă. Lăsăm la cuptor încă 20 de minute şi gata, plăcinta poate fi servită imediat. Oricare reţetă veţi încerca, poftă bună!


  • Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    În aceste zile este programat în comuna Oituz din judeţul Bacău Festivalul plăcintelor. Scopul manifestării este, pe de o parte, de a pune în evidenţă priceperea concurenţilor de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de alta de a promova atracţiile zonei. Nu este singurul festival al plăcintelor organizat în Moldova, de unde provin şi faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Pentru a le pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după are aducem colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se rumenesc.



    Dacă la Festivalul plăcintelor ar veni un locuitor al Transilvaniei, atunci va avea o altă metodă de preparare a plăcintelor. Va face aluatul în acelaşi mod, numai că va întinde foi rotunde, la mijlocul cărora va pune brânză de burduf amestecată cu mărar. Marginile foilor sunt aduse spre centru pentru a acoperi grămăjoara de brânză după care, tot cu ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Aceste plăcinte pot fi coapte şi pe o tablă. Ca formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.



    Şi dobrogenii au cu ce se lăuda. Plăcinta dobrogeană este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă, iar modelarea este diferită faţă de reţetele prezentate. Pentru umplutură, amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, însă sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă, plecând de la margine în spirală până când se ajunge în centru. Se pune tava la cuptor pentru circa 10 minute, cât să înceapă să se rumenească, după care turnăm deasupra jumătate de kg de iaurt amestecat cu 3 ouă. Lăsăm la cuptor încă 20 de minute şi gata, plăcinta poate fi servită imediat. Oricare reţetă veţi încerca, poftă bună!