Radio România Internațional

Tag: plafonare

  • Păhălu ti energhie, diznău plafonat

    Păhălu ti energhie, diznău plafonat



    Guvernul di București apufusi ca păhadzlli la energjie s’hibă plafonaţ și tru aestă iarnă, aşi cum s-feaţi şi tru sezonlu tricut. Tru aestu kiro, Ministerlu ali Energiei lipseaşti s’ndreagă, tru şcurtu kiro, programlu tră sezonlu arai şi să-lu prezintă a guvernului. Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerilor di resortu s’ndreagă programlu tră iarnă tru domeniul energetic, emu tră populaţie, emu tră producţia economică şi să-lu prezintă a executivlui. Purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin “Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerelor s’ndreagă asigurarea energiillei tru sezonlu araţi tră populaţie şi tră producţia economică. Tutunăoară, adză fu aprobată ună ordonanţă di urgenţă pritu cari s’asiguripseaşti decontarea a niscăntoru pălteri tră furnizorllii di energie, atea turlie ca sistemlu s’hibă ma largu perfect funcţional, cu păhadz plafonaţ tră cetăţeni, cum easte şi tru aistu kiro.”



    Aoa şi doi ani, păhadzlli la energie ahurhiră s’alină spectaculos, la nivel mondial, zñiipsinda emu consumatorlli casniţ emu atelli non-casniţ. Criștearea ahurhi di itia ali pandimie di COVID-19 și a căftarillei internațională tut ma mari. Tru 2022, polimlu ali Rusiei contra ali Ucraină și apofasea a llei unilaterală ta s’curmă livrările di gaze cătră născănti state membre ali UE u feaţiră ma sertă criza și ase s-nreghistrară valori recordu la păhadzlli ditu energie. Aestea yilispsiră ama seamni di stabilizare tru aestu an, parţial dupu politiţli şi intervenţiili a guvernelor UE. După ţi scădzură păhadzlli internaţionale, s’veadi aestă tendință şi tru ţi mutreaşti producţia energiei electriţi. Tru aestu contextu, Comisia Europeană şi Banca Mondială feaţiră urminie ali Românie s’tragă mănă di la plafonarea a păhadzloru la energhie, tră s’echilibreadză finanţele publice şi s’tiñisească regulile fiscale tru 2024. Tru văsilie, păhadzlli la energie electrică şi gaze naturale fură plafonaţ di la 1 di brumaru 2021, pi fondul di liberalizari a păzarillei di resort, di la 1 alunaru, tru idyiulu an. Nai ma avantajaț di aestă plafonare fură atelli cu un consum ñicu.



    Ase, tru prezent, la energia electrică, ari plafoane di 68 di bani (circa 13 eurocenți) şi 80 di bani (circa 16 eurocenti) pi kilowatt oră tră consumlu ñicu (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Aţelli cari au un consum ma mari, di pisti 300 di kilowați oră, beneficiadză di un păhă plafonat di 1,3 lei (26 eurocenți). Tutunăoară, ntreprinderli ñiţ şi di mesi, industria alimentară şi atea farmaceutică, serviţiili comunitare şi lăcaşurile di cultu păltescu 1 leu pi kWh (circa 20 di eurocenți). Tru ţi mutreaşti păhălu la gaze naturale, aestu armâne idyea cum până tora — muştiradzlli casniţ păltescu 31 di bani (circa 6 eurocenți) pi kilowatt-oră, iara atelli non casnici, 37 di bani (circa 7 eurocenți).



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Preţul energiei, din nou plafonat

    Preţul energiei, din nou plafonat

    Guvernul de la București a hotărât ca preţurile la energie să fie plafonate și în
    această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi
    în sezonul trecut. Între timp, Ministerul Energiei trebuie să pregătească,
    în cel mai scurt timp, programul pentru sezonul rece şi să-l prezinte
    guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor de resort să
    pregătească programul pentru iarnă în domeniul energetic, atât pentru
    populaţie, cât şi pentru producţia economică şi să-l prezinte executivului.     Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai
    Constantin Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor să
    pregătească asigurarea energiei în sezonul rece pentru populaţie şi pentru
    producţia economică. De asemenea, astăzi a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă
    prin care se asigură decontarea unor plăţi pentru furnizorii de energie,
    pentru ca sistemul să fie în continuare perfect funcţional, cu preţuri
    plafonate pentru cetăţeni, cum este şi în prezent.


    În urmă
    cu doi ani, prețurile la energie au început să urce spectaculos, la nivel
    mondial, afectând atât consumatorii casnici cât și non-casnici    .
    Creșterea a început în urma pandemiei de COVID-19 și a cererii internaționale
    crescânde. În 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și     decizia ei unilaterală de a suspenda livrările de
    gaze     către unele state membre ale UE au acutizat criza și
    astfel s-au înregistrat valori record la prețurile din energie. Acestea
    au arătat însă semne de stabilizare în acest an, parţial în urma politicilor şi
    intervenţiilor guvernelor UE. După ce au scăzut preţurile internaţionale,
    se observă această tendință şi în ceea ce privește producţia energiei electrice. În
    acest context, Comisia Europeană şi Banca Mondială au recomandat României să
    renunţe la plafonarea preţurilor la energie, pentru a echilibra
    finanţele publice şi a respecta regulile fiscale în 2024. În țară,
    preţurile la energie electrică şi gaze naturale au fost plafonate de la 1
    noiembrie 2021, pe fondul liberalizării pieței de resort, de la 1 iulie, în
    același an.     Cei mai avantajați de această plafonare au fost cei cu un consum
    mic.


    Astfel, în prezent, la eanergia electrică, există plafoane de 68 de bani
    (circa 13 eurocenți) şi 80 de bani (circa 16 eurocenti) pe kilowatt oră pentru
    consumul mic (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Cei care au un consum
    mai mare, de peste 300 kilowați oră,
    beneficiază de un preț plafonat
    de 1,3 lei (26 eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria
    alimentară şi cea farmaceutică, serviciile comunitare şi lăcaşurile de
    cult achită 1 leu pe
    kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze
    naturale, acesta rămâne ca şi până acum – clienţii casnici plătesc 31 de bani
    (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7
    eurocenți).


  • Cum va fi plafonat preţul curentului electric

    Cum va fi plafonat preţul curentului electric

    Prețul
    energiei electrice în România va fi plafonat de la 1 ianuarie
    2023. După ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea în acest sens, Autoritatea
    Națională de Reglementare în Energie a emis modelul de cerere pentru obținerea
    prețurilor plafonate la curent începând de anul viitor. Concret, se păstrează
    actualele plafoane de 68 de bani (circa 13 eurocenți) şi 80 de bani (circa 16
    eurocenti) pe kilowatt oră pentru consumul mic, respectiv mediu. Noutatea este
    că și cei care au un consum mai mare, de peste 300 kilowați oră, vor beneficia
    de preț plafonat – 1,3 lei (26 eurocenți). Clienţii casnici care au un singur
    loc de consum beneficiază de preţ plafonat în mod automat, fără alte
    formalităţi. Modificarea vine în cazul clienţilor finali casnici care au atât
    adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu, aceştia putând beneficia de
    preţul plafonat doar la una dintre cele două adrese, pe baza unei declaraţii
    depuse la furnizorul de energie electrică.


    Vicepreşedintele ANRE, Zoltán Nagy,
    a explicat la Radio România ce opţiuni au cei care dețin mai multe locuri de
    consum pe numele lor sau persoanele care stau în chirie. În cazul în care cineva are mai
    multe locuri de consum, plafonul se va aplica automat pentru adresa de
    domiciliu, iar dacă clientul doreşte să i se aplice pentru alt loc de consum,
    atunci va trebui să depună o cerere şi o declaraţie în acest sens la furnizori.
    Pentru chiriaşi sunt două condiţii, pe lângă faptul că trebuie să aibă
    contractul pe numele lor şi nu pe numele proprietarului, trebuie să se
    încadreze în acele tranşe de consum pentru care se aplică tariful de 68 de
    bani, deci, să aibă un consum lunar mai mic de 100 de KW-oră sau pentru tariful
    de 80 de bani să aibă un consum lunar mai mic de 255 de KW-oră.


    ANRE a mai precizat că cei care utilizează
    dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării
    tratamentelor, cei care au în întreţinere cel puţin trei copii şi familiile
    monoparentale care au în întreţinere cel puţin un copil trebuie, de asemenea,
    să depună o cerere şi o declaraţie pe proprie răspundere. Potrivit ANRE, acestea
    se pot depune la furnizorii de energie electrică atât în format fizic, cât şi
    în format electronic, iar modelele pot fi descărcate de pe pagina sa de
    internet – www.anre.ro. Plafonul se va aplica în următoarea lună după
    depunerea cererii. Potrivit ANRE, doar aprovimativ 10% dintre consumatori vor
    trebui să depună cerere pentru plafonare, restul vor beneficia automat de
    plafon pentru că se încadrează în limitele de consum. Mai trebuie menționat că
    datele oficiale arată că aproximativ 5 milioane de persoane vor beneficia de plafonul
    minim, în jur de 2,8 milioane de cel mediu, iar pentru 800.000 de români
    consumul va fi facturat la plafonul maxim.

  • Senatorii plafonează preţurile la energie

    Senatorii plafonează preţurile la energie

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică a trecut, marți, de Senatul de la București, în calitate de primă cameră parlamentară sesizată. Potrivit ordonanţei, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA, pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 0 – 100 KWh şi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este de maximum 255 KWh. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, modificările vizându-i atât pe consumatorii casnici, cât şi pe cei noncasnici.


    Lista beneficiarilor este acum mai lungă și îi include și pe consumatorii casnici care anul trecut au avut o medie lunară mai mare de 300 KWh, dar care reuşesc acum să se încadreze în plafoanele stabilite. Între numeroasele amendamente adoptate se numără și unul care prevede că familiile cu 3 copii care urmează o formă de învăţământ vor beneficia de un preţ de 68 de bani pentru un KWh pentru întreg consumul realizat. Acelaşi preţ îl vor plăti şi clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor. Furnizorii de energie spun, însă, că le va fi foarte greu să identifice familiile cu trei copii care urmează forme de învăţământ, în condițiile în care ei dețin doar date legate de consum și de punctul de consum.


    S-a decis, de asemenea, ca în categoria consumatorilor noncasnici care vor beneficia de tarif plafonat la un leu pe KWh, asemenea IMM-urilor, să fie încadrate şi serviciile de transport public, cele de apă-canal, lăcaşurile de cult sau producătorii şi distribuitorii de medicamente. Preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/KWh în cazul clienţilor casnici şi maximum 0,37 lei/KWh pentru clienţii noncasnici.


    Senatorul PNL Sorin Bumb spune că prin amendamentele adoptate se urmăreşte ca efectul creşterii de preţ la energie şi gaze să fie suportabil pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri. Sorin Bumb: Consumatorii casnici între 0 şi 100 de kW vor plăti 0,68 de lei. De la 0 la 255 de kW vor plăti 0,8 lei. Se face o medie pe anul trecut, iar cei care se încadrează sub nivelul a 300 kW anul trecut vor beneficia la fel de 0,8 lei până la 300 de kW, ceea ce mi se pare normal pentru a cuprinde o categorie cât mai mare de consumatori casnici.


    Din opoziție lucrurile se văd altfel, iar senatorii AUR şi USR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentele propuse de ei nu au fost acceptate. Cristian Bordei, senator USR Faptul că statul respinge cu obstinenţă toate propunerile de scădere a taxelor nu dovedeşte încă o dată decât faptul că statul vrea în continuare să ia partea cea mai mare din banii care se produc prin aceste creşteri de preţuri pe seama economiei private şi a cetăţenilor.


    Documentul adoptat de Senat merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.



  • Energie, între ofertă şi cerere

    Energie, între ofertă şi cerere

    Criza
    de pe piaţa energetică este generată de un dezechilibru între cerere şi oferta
    ieftină, aceasta din urmă fiind mai mică – susține vicepreşedintele Autorităţii
    Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București, Zoltan
    Nagy-Bege. Și tot el este de părere că există două soluţii pentru rezolvarea problemei:
    fie este suplimentată oferta din surse ieftine, care să conducă la scăderea
    preţului, fie este micşorată cererea, ceea ce implică măsuri de eficienţă
    energetică şi de eliminare a risipei atât în instituţiile publice şi firme, cât
    şi în casele oamenilor. Între timp, din cauza scumpirii gazelor şi a curentului,
    unii români au decis să cumpere lemne pentru a-şi încălzi, la iarnă, locuinţele.
    Însă şi lemnele s-au scumpit, ajungând la peste 500 de lei (circa 100 de euro) metrul
    cub.

    Autorităţile intenţionează să plafoneze preţul, așa cum au făcut-o cu
    gazele naturale și energia, dar şi să interzică exportul pentru anumite
    sortimente de lemn şi produse derivate. Guvernul de la București va lua o
    decizie în acest sens în şedinţa de săptămâna viitoare, după cum a anunţat
    ministrul Mediului,Tánczos Barna. Măsura
    plafonării nu este agreată de silvicultori. Sindicaliști din domeniu susţin că
    cea mai eficientă soluție ar fi acordarea de vouchere celor care aleg să se încălzească
    cu lemne: în foarte multe situaţii, ocoalele silvice valorifică lemnul necesar încălzirii
    locuințelor sub pragul de 500 de lei metrul cub, or, dacă s-ar merge pe varianta
    plafonării, populaţia nu ar avea mari beneficii. Discuții sunt, în Parlament,
    și pe marginea recentei Ordonanțe de Urgență a Executivului. Prețul plafonat la
    curent electric decis de Guvern, prin Ordonanţă, nu se stabilește în funcție de
    consumul din luna curentă, ci de prețul mediu lunar pe anul trecut. Ca urmare, pentru
    că nimeni nu a ieșit public să le explice pe îndelete cum se fac calculele,
    unii români s-au trezit cu facturi foarte mari, fără să înțeleagă și de ce.

    Ajunsă, acum, pe mesele de lucru ale parlamentarilor, schema guvernamentală de compensare ar putea suferi
    modificări – se speră – în favoarea oamenilor. Coaliția PSD-PNL-UDMR la Putere a
    extins, totodată, categoriile de beneficiari ai plafonării prețului la energie
    electrică, dar nu a cuprins-o și pe cea a fermierilor. Ca urmare, aceștia au
    semnat o scrisoare deschisă prin care solicită și ei un preţ mai mic la curent,
    de care beneficiază, de pildă,industria
    alimentară. Fermierii avertizează că, altfel, majorările de preţ vor fi
    inevitabile, iar piaţa internă va depinde în întregime de preţurile impuse din
    exterior. Există, în egală măsură, riscul ca,în
    eventualitatea unei crize alimentare, unele ţări să nu mai permită exportul de
    produse.


  • Ungaria a plafonat pretul la pompa doar pentru autovehiculele înmatriculate în această țară

    Ungaria a plafonat pretul la pompa doar pentru autovehiculele înmatriculate în această țară


    Ungaria a luat decizia ca numai autovehiculele înmatriculate în această țară să poată fi alimentate cu combustibil la prețuri plafonate, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București.



    Din 27 mai 2022, posesorii autoturismelor care nu sunt înmatriculate în Ungaria vor putea achiziționa combustibil la stațiile de alimentare din această țară doar la prețul pieței.



    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:


    http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro


    şi reamintește faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” (http://mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.