Radio România Internațional

Tag: plafonare preturi

  • Acord privind plafonarea preţurilor la energie

    Acord privind plafonarea preţurilor la energie

    Așteptată în egală
    măsură atât de către consumatorii casnici, cât și de către cei non-casnici, o
    soluție pentru amortizarea prețurilor mari la energie a fost agreată, miercuri,
    în cadrul coaliției de guvernare de la București.

    După săptămâni de discuții,
    liderii PNL, PSD și UDMR au ajuns la un acord. Noile prevederi se vor aplica de
    anul viitor și îi impactează pe cei care au un consum mai mare de 255 kWh,
    nevoiți să plătească, în prezent, facturi exorbitante, cu tarife care au
    crescut în ultimele luni la valori greu de suportat.

    În România, preţurile la energie electrică şi gaze naturale au fost
    plafonate încă de la 1 noiembrie 2021, pe fondul liberalizării pieței de
    resort, de la 1 iulie a anului trecut, concomitent cu creșterile substanțiale
    la nivel internațional.
    Diversele formule aplicate în toată această perioadă i-au protejat pe cei cu
    consum mic, de până în 300 sau 255 de kWh, după caz, pentru ceilalți prețurile
    fiind la liber.     Un alt element care i-a afectat pe mulți ține de luarea în
    calcul la emiterea facturii, în anumite condiții, a consumului din anul
    precedent, an pandemic în care consumul casnic a fost mai mare decât de obicei.

    Acordul de acum prevede că plafoanele actuale la
    energie electrică, de 68 de bani (aproape 14 eurocenți) pentru un consum lunar
    de maximum 100 de kWh și de 80 de bani (circa 16 eurocenți) pentru cel de până
    la 255 de kWh vor fi menţinute în continuare. Dar, de la 1 ianuarie, consumatorii
    casnici care depăşesc acest plafon, dar şi marile companii vor plăti un preţ
    fix de 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți).     De asemenea, întreprinderile
    mici şi mijlocii, industria alimentară şi cea farmaceutică, precum şi
    lăcaşurile de cult vor achita 1 leu pe kWh     (circa 20 de eurocenți).

    În privinţa
    preţului la gaze naturale, acesta rămâne ca şi până acum – clienţii casnici vor
    plăti 31 de bani (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37
    de bani (circa 7 eurocenți).


    Din opoziție, Alianţa pentru Unirea Românilor cere
    coaliţiei de guvernare să urgenteze adoptarea măsurilor de protejare a
    populaţiei în faţa creşterii preţurilor la energie. Liderul PSD, Marcel
    Ciolacu, a precizat că Guvernul va aproba o ordonanţă de urgenţă pentru
    reglementarea preţului la energie, dar, în acelaşi timp, vor fi făcute
    modificări şi la actuala ordonanţă aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor.


    Potrivit unui studiu dat publicității la finalul lunii septembrie, în România,
    facturile la utilităţi au avut cea mai mare creştere din
    Uniunea Europeană – cu 124% mai mari faţă de valorile de referinţă din 2015.
    Prin comparaţie, media europeană a fost de 110%. În plus, românii se confruntă
    și cu o inflație de circa 16%, superioară celei înregistrate la nivel european,
    ceea ce se traduce în bani mai mulți de dat pentru toate cheltuielile curente.


  • Măsuri pentru atenuarea crizei energiei

    Măsuri pentru atenuarea crizei energiei

    Impactul
    războiului din Ucraina asupra pieţei energiei este în continuare în atenția
    liderilor europeni care au căzut de acord, la Bruxelles, asupra unei foi
    de parcurs care anunță, pentru perioada următoare, măsuri pentru a stopa
    creşterea preţurilor la energie. Una dintre măsuri vizează favorizarea
    achiziţiilor comune de gaze, astfel încât să acopere cel puţin un nivel
    obligatoriu de 15% din stocurile pentru această iarnă. Potrivit AFP, războiul
    din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au provocat un şoc asupra preţurilor
    petrolului, gazelor şi energiei electrice, însă Europa reacţionează lent,
    slăbită de interesele divergente ale statelor membre. Agenția notează că deși la
    finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, mai
    rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare
    se anunţă dificile. Avem acum o foaie de parcurs foarte bună, a
    subliniat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele
    Consiliului European, Charles Michel, s-a referit la un acord asupra unui
    pachet de măsuri care urmează să fie tratate cu fineţe.

    Între
    timp, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită de
    urgenţă decizii concrete cu privire la un set de măsuri,
    inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze. Cei 27 au
    cerut accelerarea negocierilor cu ţări producătoare
    fiabile, precum Norvegia şi SUA. În plus, liderii solicită un plan
    specific pentru un mecanism temporar care să plafoneze preţul
    gazului utilizat pentru producerea energiei electrice – un dispozitiv deja
    existent în Spania şi Portugalia şi pe care Franţa l-a cerut extins la nivelul
    întregii Uniuni.

    Prezent la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a apreciat că
    propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la
    energie este bună, dar că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea
    suficientă energie și aceasta să fie la preţuri decente. Klaus Iohannis: Vorbim
    aici de un fel de plafonare a preţului la gaz, dar o plafonare care nu pune
    furnizorii în dificultate, însă previne apariţia unor preţuri exagerat de mari.
    Avem, în acelaşi timp, un început de reglementare care decuplează piaţa gazului
    de piaţa electricităţii. Avem o propunere de achiziţii solidare, o platformă de
    achiziţie comună voluntară pentru gaz. Avem o serie de elemente care pot veni
    în sprijinul statelor membre pentru a atenua criza energiei    . Apreciind
    că subvenţiile şi măsurile extraordinare nu pot fi aplicate pe termen lung,
    Klaus Iohannis a subliniat că este încă nevoie de un plan pentru viitor și s-a
    referit, în acest context, la diversificarea resurselor energetice, energie
    verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră.

  • Măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Românii vor beneficia, în continuare, de preţuri plafonate la energie electrică şi gaze naturale. Decizia a fost luată de executiv prin ordonanţă de urgenţă şi de ea vor beneficia aproape 8 milioane de gospodării. Apar, însă, unele schimbări. O noutate a actului normativ e aceea care stabileşte ca IMM-urile şi instituţiile publice să plătească maximum un leu kilowatt-oră, dar pentru 85% din curentul electric consumat. Excepţie fac spitalele, şcolile şi instituţiile care asigură asistenţă socială şi care vor plăti până la un leu kilowatt-oră pentru tot curentul consumat.

    La gazele naturale, clienţii casnici vor achita facturi plafonate doar dacă nu au depăşit anul trecut 50 de mii de megawaţi pe oră.

    Plafonarea preţului la energia electrică se va aplica în cazul consumatorilor casnici, până la 31 august 2023, pentru un consum de până la 255 kWh pe lună. Pentru consumul de energie electrică ce depăşeşte acest nivel, preţul se stabileşte de către fiecare furnizor.


    Pe de altă parte, intermediarii care vor vinde la preţuri foarte mari, din cauza unui lanţ mare de vânzări şi revânzări, vor fi amendaţi.

    Virgil Popescu, ministrul energiei: Faimoasa trecere a energiei electrice de la un trader de la altul şi a ajunge la furnizor, pentru a creşte preţul artificial al energiei electrice sau al gazului natural, va fi de data aceasta foarte dur sancţionată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament în piaţă şi practic va fi sancţionată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care ANRE-ul (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) acum o are la dispoziţie pentru a putea să o aplice.


    Domeniul energiei electrice va da o contribuţie de solidaritate, care se va duce într-un fond special destinat energiei. Astfel, pentru producător s-a fixat un preţ maxim de 450 de lei kilowattul, iar tot ce depăşeşte această valoare se va duce la fondul special pentru energie. În cazul intermediarilor, 2 procente din profit vor rămâne la ei, iar restul este considerată contribuţie de solidaritate. Impactul bugetar al măsurilor prevăzute în ordonanţa guvernamentală este estimat la un miliard de lei pe lună (200 de milioane de euro), iar dacă aceste sume nu se vor colecta din fondul de solidaritate nou înfiinţat, vor fi completate cu bani de la bugetul de stat.


    Premierul Nicolae Ciucă speră că, prin mecanismele introduse, se va evita comportamentul speculativ pe piaţa de energie. Uniunea Salvaţi România, de opoziţie, critică aspru, ordonanţa pe energie.

    Toată această schemă de plafonare creează haos şi distruge încet, dar sigur, sectorul energetic şi economia românească, avertizează USR.

    Potrivit formaţiunii, noile modificări scot din schema de plafonare numeroase companii care au beneficiat de ea până acum, ceea ce va duce la restrângerea activităţii, preţuri mai mari în economie şi pierderi de locuri de muncă.


  • Comisia ia mai multe măsuri de sancţionare a Ungariei

    Comisia ia mai multe măsuri de sancţionare a Ungariei

    Guvernul de la Budapesta a decis plafonarea preţurilor a în luna noiembrie a anul trecut, când inflația dădea primele semne că începe să urce.

    Măsura ar fi trebuit să se aplice doar temporar, pentru 3 luni, însă tot a fost prelungită, iar din mai este valabilă doar pentru maşinile înmatriculate în Ungaria. Budapesta a motivat acest tratament diferit prin dorinţa de a împiedica aşa numitul turism transfrontalier la pompă.

    Comisia Europeană nu este de acord cu această justificare şi cere autorităţilor ungare să respecte regulile europene în materie de liberă circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi cetăţenilor şi principiul non-discriminării. Comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, crede că astfel de măsuri perturbă piața unică europeană și slăbesc mecanimele prin care Uniunea încearcă să facă față crizelor și instabilității. El a cerut Budapestei să reziste tentației de a acţiona pe cont propriu.

    Deschiderea procedurii de infringement constă în transmiterea unei scrisori Budapestei, fiind prima etapă a demersului care poate duce la sesizarea justiței europene și impunerea de sancțiuni financiare. Ungaria dispune în prezent de un răgaz de două luni pentru a răspunde îngrijorărilor formulate de Bruxelles.

    Între timp însă, Comisia Europeană aduce Ungaria în fața Curții de Justiţie din cauza unei legi considerate discriminatorii față de persoanele LGBT+. Aprobat în vara anului trecut, actul interzice promovarea materialelor despre homosexualitate în școli, iar premierul ungar, Viktor Orban, crede că astfel copiii sunt protejați de ceea ce el a numit propaganda sexuală.

    Nu este singurul proces intentat Ungariei. Cea de-a doua acțiune în instanță a fost declanșată după ce autoritățile de la Budapesta au restricționat libertatea presei și au închis un post de radio independent, critic la adresa guvernului. În prezent, stația emite doar online.

    Mai trebuie spus că Ungaria este criticată și în cel mai recent raport al Comisiei privind respectarea statului de drept în Uniunea Europeană pentru că nu a luat suficiente măsuri de îmbunătățire a independenței justiției sau pentru a asigura transparența activităților de lobby. Bruxelles consideră că este nevoie de măsuri care să garanteze libertatea presei.

    Toate aceste preocupări blochează aprobarea planului de redresare a Ungariei, în valoare de peste 7 miliarde de euro.


  • Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Având
    în vedere situaţia determinată de creşterea preţului pe pieţele de energie
    electrică şi gaze naturale la nivel international, autoritățile române caută
    soluții, asemenea celorlalte state europene, pentru a-și ajuta în continuare populația. După
    dezbateri intense, Ordonanţa de urgenţă care reglementează aceste prețuri începând cu 1 aprilie, pentru
    un an, a fost aprobată vineri de Guvern și intra în dezbaterea Parlamentului. Măsura se va aplica atât consumatorilor casnici, pe baza consumului mediu de energie lunar realizat
    în anul 2021 şi a preţurilor finale la gaze naturale, cât şi celor industriali.
    Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, de prevederile acestei ordonanțe
    vor beneficia opt milioane de gospodării, în ceea ce privește energia electrică,
    și toate gospodăriile racordate la gaze naturale, indiferent de consum. PSD și
    PNL, aflate la guvernare, dau asigurări că măsurile adoptate de Executiv vor
    avea efecte pozitive majore asupra puterii de cumpărare a românilor și vor
    asigura predictibilitatea costurilor pentru următorul an. Din opoziție, USR
    consideră, însă, că ordonanţa blochează investiţiile pentru cele două sectoare,
    iar reprezentanţii AUR spun că, prin măsurile aprobate, Guvernul garantează
    profituri foarte mari firmelor din energie, subvenţionându-le de la stat.

    După
    ce au ajuns la un consens asupra noilor reglementări privind preţurile la
    energie electrică şi gaze, reprezentanţii coaliţiei de guvernare susţin,
    fiecare în parte, și alte iniţiative despre care spun că asigură creşterea
    veniturilor salariaţilor, întărirea economiei sau diminuarea presiunii asupra
    inflaţiei. PNL propune reducerea contribuţiilor la
    asigurările sociale de sănătate de la 25% la 20%, ca măsură de creştere a
    salariului net. Liderul partidului, Florin Cîţu, o vede drept singura măsură
    care ar putea creşte veniturile nete ale tuturor salariaţilor şi care nu ar
    reprezenta un cost pentru companii. Potrivit lui, aceasta ar avea un impact mai
    mic decât cel al compensării facturilor din sectorul energetic și explică de
    unde ar putea fi susținute aceste sume.

    Florin Cîţu: Din acelaşi loc
    de unde luăm banii şi pentru compensarea facturilor pentru energie, doar că
    aici vorbim de un beneficiu pentru toţi românii, bani care vor fi, pe de-o
    parte, investiţi în economie, şi ne rămân banii din profiturile companiilor.
    Asta înseamnă vreo 20 de miliarde de lei (n.r. circa 4 miliarde de euro) care
    rămân la buget.

    USR susține măsura, însă social-democraţii nu
    consideră propunerea sustenabilă pentru bugetul de stat. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Am
    cerut ministrului de finanţe să ne dea impactul bugetar. Din punctul meu de
    vedere, ţinând cont de intervenţia pe energie, nu cred că e sustenabil. Cei
    care l-au propus poate au o formulă miraculoasă    . În schimb, social
    democrații au anunțat că vor o reglementare cât mai rapidă în domeniul
    comerţului cu combustibili și pledează pentru măsuri privind asigurările auto,
    care, potrivit lor, ar determina o scădere a costurilor de transport şi ar
    reduce presiunea asupra inflaţiei.


  • Intenţii de plafonare a preţurilor la energie

    Intenţii de plafonare a preţurilor la energie

    În
    încercarea de a reduce presiunea generată de facturile mari la energie
    electrică și gaze naturale, Guvernul de la București urmează să adopte în
    această săptămână noi măsuri de sprijin, care vor fi aprobate prin ordonanță de
    urgență. Decizia survine în condițiile în care doar până la 1 aprilie sunt în
    vigoare măsurile luate deja de Executiv în sprijinul populației și al firmelor
    și care se aplică din luna noiembrie. Ministrul energiei, Virgil Popescu spune
    că măsurile propuse au fost deja discutate cu reprezentanţii Autorităţii de
    Reglementare în Energie, dar şi cu furnizorii şi distribuitorii

    Aşteptăm de la Autoritatea de Reglementare
    să integrăm în ordonanţa de urgenţă nişte lucruri care se referă la tarifele de
    reglementare, apoi finalizăm consultarea cu toţi actorii din piaţă, apoi vrem
    să aprobăm această ordonanţă de urgenţă, în aşa fel încât, începând cu 1
    aprilie, să avem în funcţiune noua schemă de ajutor.

    Soluţiile
    Executivului, prezentate luni de premierul Nicolae Ciucă, includ plafonări şi
    compensări ale preţurilor la aceste utilităţi. Plafoanele la energie electrică
    şi gaze naturale vor fi aplicate timp de un an de zile, a precizat prim-ministrul,
    ceea ce va oferi cetăţenilor şi mediului de afaceri o stabilitate a preţurilor,
    cu respectarea pieţei libere

    La
    electricitate – pentru clienţii casnici – am stabilit introducerea unui tarif
    social de 0,68 lei per kilowatt, cu TVA inclus, pentru gospodăriile cu un
    consum lunar până în 100 de kilowaţi. Alte gospodării care au un consum lunar
    de energie electrică între 100 şi 300 de kilowaţi vor beneficia de tariful de
    0,8 lei per kilowatt, cu TVA inclus. Clienţii casnici care vor avea un consum
    anual de până la 1.200 de metri cubi vor beneficia de un tarif de 0,31 lei per
    kilowatt.

    La 14,5 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) este estimat
    impactul măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici şi noncasnici, până
    la finalul acestui an. O analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă amintește că
    România este una dintre cele trei țări din Europa care a recurs la plafonare ca
    măsură de sprijin. Plafonarea s-a făcut, însă, la un preț mai mare decât prețul
    pieței, în speţă la un preţ de 1,7 ori mai mare, astfel că măsurile de sprijin
    din România sunt printre cele mai puțin eficiente din țările Uniunii – este
    concluzia analizei. Suportul pentru populaţie este şi mai puţin semnificativ
    dacă luăm în calcul faptul că România este a doua ţară din UE în privinţa
    impactului negativ al facturilor la energie în bugetul familiei – dublu faţă de
    media europeană în anul 2022, se mai arată în documentul Asociaţiei Energia
    Inteligentă.


  • Nu există riscul unei crize alimentare

    Nu există riscul unei crize alimentare

    După criza din sănătate generată de COVID-19 în toată lumea, specialiștii aduc acum în discuție riscul unei crize alimentare din cauza creșterii explozive a prețurilor și a lipsei de susținere a fermierilor. Patronatele şi sindicatele din industria alimentară dau, totuşi, asigurări că în România nu există riscul apariţiei unei astfel de crize. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu a explicat, la Radio România, că adoptarea unor măsuri de plafonare a preţurilor la alimente, așa cum se discută zilele acestea la București, ar periclita aprovizionarea populaţiei şi ar stimula specula.



    Dragoş Frumosu: “Eu cred că o măsură de raţionalizare a unor alimente de bază ar fi o greşeală foarte mare, pentru că, în primul rând, ar crea foarte multă panică şi, în al doilea rând, s-ar face cumpărături în cantităţi mult mai mari şi am ajunge la o risipă alimentară”.



    Producătorii alimentari cer stabilitate, predictibilitate şi sprijin din partea decidenţilor pentru a-şi putea continua activitatea, în condiţiile majorării facturilor la energie şi gaze şi a creşterii preţurilor la materia primă. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, exclude apariţia unei crize alimentare în România, dar şi raţionalizarea alimentelor. El spune că se caută soluţii care să sprijine atât cetățenii, cât și fermierii:


    “Analizăm mai multe metode de intervenţie în vederea sprijinirii, pe de o parte, a producătorului, de partea cealaltă, a cetăţeanului. Se discută şi se analizează soluţii pentru a-i proteja pe români să-şi asigure coşul zilnic, analizăm impactul, adică poţi să te duci către o plafonare sau poţi să te duci către stabilizarea şi echilibrarea preţului pe verigi de distribuţie”.



    La rândul său, preşedintele PNL Florin Cîţu, susţine că o eventuală plafonare a preţurilor la alimente va duce la sărăcie pentru că niciun producător nu va dori să mai investească într-o industrie în care preţurile sunt plafonate, iar România nu merge în această direcţie. Chiar dacă îi este partener la guvernare, PSD nu este de aceeași părere. Social-democrații propun plafonarea preţurilor la alimentele de bază pe o perioadă limitată, pe modelul aplicat la energie şi gaze. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu precizează însă că decizia finală va fi luată de Guvern după discuţiile cu producătorii şi comercianţii.



    La nivel european, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, UE ia deja măsuri pentru a se asigura că cetățenii europeni nu se vor confrunta cu penurii de alimente în timpul crizelor. La finalul anului trecut, Comisia Europeană a adoptat Planul de urgență pentru aprovizionare și securitate alimentară și a anunțat că va înființa un Mecanism european de pregătire și de reacție în caz de criză în domeniul securității alimentare.





  • Priorităţli a nauăllei sesiuni parlamentară

    Priorităţli a nauăllei sesiuni parlamentară

    Uidisitu cu Constituți ali Românie, Camera a Deputaţlor şi Senatlu s’andămusescu tru două sesiuni ordinare tu an. Prima ahurheaşti şcurtu şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui cirişaru. A doua sesiune debuteadză tru meslu yismăciuni şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui andreu. Ma s’aubă situații urgente, ateali dauă Camere a Parlamentului di București pot s’hibă convocate tru sesiuni extraordinare, la căftarea-a prezidentului ali Românie, a biroului permanent a cathi unăllei Cameră I a naima pţănu unu cirecu ditu numirlu a deputaţlor i a senatorlor. Stămâna aesta, Pălatea-a Parlamentului anyeadză, unăoară cu turnarea a alepţăloru ditu vacanţa di iarnă. Elli va s’aibă tru atenţie proiecte di nom ţi mutreascu domenii cum Justiţia, Sănătatea ică Economia. Prioritară, tru ae kiro, easti compensarea a facturlor ti curent electric și gaze naturale. Ti atea, Legislativlu lipseaşti s’vulusească ună nauă ordonaţă di urgenţă tora ma ninti emisă di Guvern mtrinda ună nauă schemă di plafonare și compensare, tru condițiile tru cari, tru aeşţă ditu soni meşi di iarnă, facturli pi cari li aprukeară născănţă cetățeni agiumsiră lăhtăroasi.



    Senatlu va s’debată documentul ca prima cameră sesizată, a deapoa s’hibă niintatu la Camera a Deputaţlor, tru harea di for decizional. Tut tru domeniul ali Energie, tu agenda a Parlamentului poati s’hibă tu aestă sesiune şi alăxearea-a Nomlui offshore, cari va deblocheadză proiectele di extrădzeari hidrocarburli ditu Amarea Lae. Tru domeniulva s’hibă ali Justiție, tu agenda a Legislativlui se va aflava s’hibă ncllidearea-a Secţiei tră Investigarea Infracțiunilor ditu Justiție (SIIJ). Di născănţă criticat, di alțălli aplaudat, demersul di ncllideari aliştei Secții fu căftatu nica şi di Bruxelles. Actualu ministru di resort, Cătălin Predoiu, mindueaşti că, până tu bitisita a meslui marţu, SIIJ numata va s’hibă tu lucru. O provocari tră PSD şi PNL, parteneri tru coaliția la putere, easti şi pregătirea unei noi legi a salarizării, tru cari să fie rezolvată inclusiv problema sporurilor, astfel trucât să nu se mai ajungă la cazuri tru cari aceastia pot să dubleze venitul di bază.


    Nu dip utu soni, parlamentarii lipseaşti ta s’apufusească şi tru atea ţi mutreaşti mira a certificatlui Covid. Ma ghini spus, un proiect di nom cari armasi tu debatlu di la Camera a Deputaţlor nica ditu sesiunea tricută apufuseaşti obligativitatea ti prezentarea-a aluştui la loclu di lucru. Cara, inițial, aestu pruvidea obligativitatea maş ti personalu medical, uidisitu cu născănti alăxeri pripuse di senatori, certificatlu poati să s’bagă ti tuti categoriili di lucrători, ama cu niscănti excepţii. După multe discuţii tru Senat, documentul nu fu aprukeatu la vot a deapoa deputaţlli lipseaşti s’da votlu final. Că easti la putere i tru opoziție, cathi ună formațiune politică reprezentată tru Parlamentul di București ari proiectili a llei işiş cari va s’li veadă băgati tu arada a dzuuăllei di lucru, dizbătute și votate — anamisa di eali, alăxearea a nomlui ariilor protejate, criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu nvițământu și a alocațiilor tră cilimeañi, alăxearea-a actului normativ cari mutreaşti tezele di doctorat ică niaprukearea ori interzicerea exportului di lemnu.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala










































  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Potrivit
    Constituției României, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni
    ordinare pe an. Prima începe în februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii
    iunie. A doua sesiune debutează în luna septembrie şi nu poate depăşi finele
    lui decembrie. Dacă situații urgente o impun, cele două Camere ale
    Parlamentului de la București pot fi convocate în sesiuni extraordinare, la
    cererea preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a
    cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Săptămâna
    aceasta, Palatul Parlamentului se reanimă, odată cu revenirea aleşilor din
    vacanţa de iarnă. Ei vor avea în atenţie proiecte de lege ce vizează domenii
    precum Justiţia, Sănătatea sau Economia. Prioritară, în acest moment, este
    compensarea facturilor pentru curent electric și gaze naturale. De aceea,
    Legislativul urmează să aprobe o nouă ordonaţă de urgenţă recent emisă de
    Guvern privind o nouă schemă de plafonare
    și compensare, în condițiile în care, în ultimele aceste câteva luni de iarnă,
    facturile pe care le-au primit unii cetățeni au ajuns până la a friza absurdul.

    Senatul va dezbate documentul ca prima cameră
    sesizată, urmând ca, apoi, să fie înaintat Camerei Deputaţilor, în calitate de
    for decizional. Tot în domeniul Energiei, pe agenda Parlamentului ar putea
    figura în această sesiune şi modificarea Legii offshore, care
    ar debloca proiectele de extragere de hidrocarburi din Marea Neagră. În
    domeniul Justiției, pe agenda Legislativului se va afla desfiinţarea Secţiei
    pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). De unii criticat, de
    alții aplaudat, demersul de desființare a acestei Secții a fost cerut inclusiv
    de la Bruxelles. Actualul ministrul de resort, Cătălin Predoiu, crede că, până la finalul lunii martie, SIIJ nu va mai
    exista. O provocare pentru PSD şi PNL, parteneri în coaliția la putere, este şi
    pregătirea unei noi legi a salarizării, în care să fie rezolvată inclusiv
    problema sporurilor, astfel încât să nu se mai ajungă la cazuri în care acestea
    pot să dubleze venitul de bază.

    Nu în ultimul rând, parlamentarii ar urma să ia
    o decizie şi în ceea ce priveşte soarta certificatului Covid. Mai precis, un
    proiect de lege care a rămas în dezbaterea Camerei Deputaţilor încă din
    sesiunea trecută instituie obligativitatea prezentării acestui certificat la
    locul de muncă. Dacă, inițial, acesta prevedea obligativitatea doar pentru
    personalul medical, potrivit unor modificări propuse de senatori, certificatul
    s-ar putea aplica tuturor categoriilor de angajaţi, dar cu anumite excepţii.
    După multe discuţii în Senat, documentul a fost respins la vot şi ar urma ca
    deputaţii să dea votul final. Că este la putere sau în opoziție, fiecare
    formațiune politică reprezentată în Parlamentul de la București are propriile
    proiecte pe care le dorește incluse pe ordinea de zi, dezbătute și votate -
    printre ele, modificarea legii ariilor protejate, majorarea salariilor din
    învățământ și a alocațiilor pentru copii, modificarea actului normativ care
    vizează tezele de doctorat ori interzicerea exportului de lemn.


  • Năi misuri di plafonari păhadzlli la energie

    Năi misuri di plafonari păhadzlli la energie

    Guvernul di București adoptă năi misuri di agiutari consumatorlli casniţ şi ñiţli companii, andicra di criştearea-a păhadzloru la energie. Aesţă va s’bagă tu practico maş ti atelli doi meşi ţi yinu di aoa şi nclo. Pritu ordonanţa di urgenţă promovată, tora ayoñea, di executiv, s-apufusi şi un nău cuantum a amendzălor tră furnizorii cari nu va s’facă isapea corectă la facturi și nu tiñîsescu nomlu. Eali pot s’alină până la 200 di ñilli di lei (cca. 40 di mii di euro). Ordonanţa di urgenţă apufuseaşti ună nauă schemă di compensare şi plafonare cari s’bagă a cetăţenilor, ama şi a instituţiilor di la 1 di şcurtu până la 31 di marţu. Aesta nu poati ta s’bagă ama retroactiv şi tră meslu yinaru, ași cumu căftă PSD, partenerlu di guvernare a PNL. Uidisitu cu un aviz ditu partea Ministerului di Justiţie, muştiradzlli casnici va s’llia ună compensaţie ma mare, tru valoare di nai mult 0,291 di lei pe kWh la energia electrică şi nai mult 40% ditu valoarea componentăllei păhălu la gazele naturale. Tutunăoară, creasti și plafonarea a păhălui la ateali dauă importante utilităț.



    Premierul Nicolae Ciucă “Tră populaţie vărnu nu va s’păltească ma multu di 80 di bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale indiferentu di consum. Tră consumatorlli casniţ cu un consum di până la 500 di kWh energie electrică ică 300 metri cubi gaze naturale va s’păltească 68 di bani tră kWh la energie electrică şi aproapea 22 bani tră gaze naturale, cu tute taxili incluse.”



    Tu arada a lui, ministrul Energiei, Virgil Popescu, exighisi cum lipseaşti s’hibă ună factură la energie, după ţi va s’bagă misurli di compensare şi plafonare. Virgil Popescu “Vărnu ţi consuma 500 di kilowaţi ninti ta s’crească aestu plafon, păltea 1 leu pe kilowatt. Ma să scadă plafonlu, palteaște 80 di bani şi s’ncadreadză tru plaja di consum, si car ava s’bagă şi aţel discount, pălteasti 68 di bani. Tut cu tutu, pălteşte aproapea 300 şi ţiva di lei.”



    Actul normativ adoptat di Guvernu pruveadi ñicurări şi tră consumatorii noncasniţ, tră cari păhălu va s’hibă plafonat la un leu pe kilowatt la energia electrică şi la 37 di bani pe kilowatt la gazili naturale. Aesti misuri nu s’bagă a marilor consumatori di energie electrică, di exemplu Centralelor Electrice di Termoficari, cari avură di agiutor di stat pi ună schemă aprobată di Comisia Europeană. Membrilli a Guvernului nu apufusiră ţi va s’facă după 1 apriliu. Misurli va s’hibă zburăti la nivelu a coaliţiillei di guvernare, cari lipseaşti s’agiungă la un consens, tru ligătură cu păhadzllli la energie di să zburaşti nica şiti ună reglementare a păzarillei tră ună perioadă di ndoi meşi. Ordonața yini tru contextul tru cari, tru kirolu ditu soni, mulţă români avură facturi exorbitante la gaz și curentu, după ţi ună mare parte ditu furnizori nu băgară tu lucru misurile di plafonare și compensare, intrati tu practico la 1 di brumaru 2021.




    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala







































  • Noi măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Noi măsuri de plafonare a preţurilor la energie

    Guvernul de la București a adoptat noi măsuri de sprijin pentru consumatorii casnici şi micile companii, faţă de creşterea preţurilor la energie. Acestea se vor aplica doar pentru cele două luni care urmează. Prin ordonanţa de urgenţă promovată, recent, de executiv, s-a stabilit şi un nou cuantum al amenzilor pentru furnizorii care nu vor recalcula corect facturile și nu respectă legea. Ele pot urca până la 200 de mii de lei (cca. 40 de mii de euro). Ordonanţa de urgenţă stabileşte o nouă schemă de compensare şi plafonare care se aplică cetăţenilor, dar şi instituţiilor de la 1 februarie până la 31 martie. Aceasta nu se poate aplica însă retroactiv şi pentru luna ianuarie, așa cum a cerut PSD, partenerul de guvernare al PNL. Potrivit unui aviz din partea Ministerului de Justiţie, clienţii casnici vor primi o compensaţie mai mare, în valoare de cel mult 0,291 de lei pe kWh la energia electrică şi cel mult 40% din valoarea componentei preţului la gazele naturale. Totodata, crește și plafonarea prețului la cele două importante utilități.

    Premierul Nicolae Ciucă Pentru populaţie nimeni nu va plăti mai mult de 80 bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale indiferent de consum. Pentru consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kWh energie electrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 68 de bani pentru kWh la energie electrică şi circa 22 bani pentru gaze naturale, cu toate taxele incluse.

    La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a explicat cum trebuie să arate o factură la energie, după ce sunt aplicate măsurile de compensare şi plafonare. Virgil Popescu Cineva care consuma 500 de kilowaţi înainte de a creşte acest plafon, plătea 1 leu pe kilowatt. Dacă se scade plafonul, platește 80 de bani şi se încadrează în plaja de consum, si dacă se mai aplică şi acel discount, plăteşte 68 de bani. În total, plăteşte aproape 300 şi ceva de lei.

    Actul normativ adoptat de Guvern prevede reduceri şi pentru consumatorii noncasnici, pentru care preţul va fi plafonat la un leu pe kilowatt la energia electrică şi la 37 de bani pe kilowatt la gazele naturale. Aceste măsuri nu se aplică marilor consumatori de energie electrică, de exemplu Centralelor Electrice de Termoficare, care au beneficiat de ajutor de stat pe o schemă aprobată de Comisia Europeană. Membrii Guvernului nu au stabilit ce se va întâmpla după 1 aprilie. Măsurile vor fi discutate la nivelul coaliţiei de guvernare, care trebuie să ajungă la un consens, în privinţa preţurilor la energie vorbindu-se chiar de o reglementare a pieţei pentru o perioadă de câteva luni. Ordonața apare în contextul în care, în ultimul timp, foarte mulţi români au primit facturi exorbitante la gaz și curent, după ce o mare parte din furnizori nu au aplicat măsurile de plafonare și compensare, intrare in vigoare la 1 noiembrie 2021.