Călin Georgescu, în vizorul justiției
Fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut, din România, independentul de extremă-dreapta Călin Georgescu, a fost pus, miercuri, sub control judiciar de Parchetul General pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, iniţierea de organizaţii cu caracter fascist și fals în declarații privind finanțarea campaniei. Oamenii legii i-au percheziționat locuința, după ce, anterior, făcuseră percheziții și la apropiați ai săi bănuiți că l-ar fi ajutat pe căi ilegale la alegerile din 2024. El a câștigat, atunci, primul tur, dar, imediat după începerea turului doi, Curtea Constituțională a anulat scrutinul în ansamblul său, invocând posibila implicare a unui actor statal. Călin Georgescu, cotat tot cu prima șansă în sondaje înaintea alegerilor care vor fi repetate în luna mai, a spus că va candida din nou, iar susținătorii săi cred că, prin demersurile din aceste zile, autoritățile încearcă să îl blocheze. Or, potrivit analiștilor politici, tensiunile din societate se pot amplifica: votanții suveraniști vor fi și mai mobilizați, în timp ce pro-occidentalii vor considera că este momentul oportun pentru a fi dezvăluite interferențe ale Rusiei. Pe de altă parte, Parlamentul de la București a inclus pe agenda sa de vineri cererea de revocare a lui Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, după ce i s-au reproşat managementul defectuos al AEP şi că, prin declaraţiile şi acţiunile publice, a avut o conduită incompatibilă cu funcţia. Între timp, pregătirile pentru prezidențialele din 4 și 18 mai continuă – în Monitorul Oficial a fost publicat un document potrivit căruia secţiile de votare din diaspora vor fi monitorizate video în toate cele trei zile alocate scrutinului, iar înregistrările vor fi păstrate un an după anunţarea rezultatelor definitive.
România sprijină Ucraina
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut, miercuri, consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare, pentru definirea poziţiei României la Consiliul European extraordinar din 6 martie. La acest summit se aşteaptă decizii importante privind securitatea europeană, în contextul discuţiilor la nivel internațional privind încetarea războiului din Ucraina, de la al cărui debut s-au împlinit trei ani pe 24 februarie. Atât formaţiunile la guvernare, cât și cele din opoziție, au respins ideea ca Bucureștiul să trimită trupe de menţinere a păcii în țara vecină. În schimb, s-au pronunţat pentru alocarea suplimentară de fonduri pentru Apărarea națională. Au vorbit și de necesitatea unui plan clar pentru participarea României la reconstrucţia Ucrainei. Într-o intervenţie video la un summit organizat în prima parte a săptămânii la Kiev, preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat că securitatea Ucrainei este esenţială atât pentru România, cât şi pentru întreg continentul european, iar sprijinul pentru Kiev trebuie continuat.
Măsuri de securitate
Senatul de la București a adoptat, săptămâna aceasta, în calitate de for decizional, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc şi un altul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni. Tot săptămâna aceasta, Statele Unite au anunţat o nouă investiţie la Baza de la Deveselu, din sudul României, care găzduieşte elemente ale scutului antirachetă.
Decizii guvernamentale
Guvernul român de coaliție PSD-PNL-UDMR, care a trebuit să facă față, săptămâna aceasta, inclusiv unei moțiuni de cenzură, a decis să extindă perioada de plafonare a preţului la curent electric până la 30 iunie anul acesta și a tarifului la gazele naturale până la începutul lunii aprilie 2026. Actuala schemă de sprijin urma să se încheie la 31 martie. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Executivul vrea să îi protejeze pe români şi să susţină competitivitatea companiilor româneşti. După liberalizarea pieței energiei, la 1 ianuarie 2021, românii au fost grav afectați de prețurile-record la curent și gaze. Prin plafonarea acestora, persoane fizice și agenți industriali au fost puși la adăpost de prețurile exorbitante.
Frații Tate au părăsit România
Fraţii Andrew şi Tristan Tate, influenceri și misogini – cum se autodescriu, au părăsit Bucureștiul, joi dimineaţă, la bordul unei aeronave private cu destinaţia SUA. Cei doi fuseseră arestaţi în România, acum trei ani, fiind judecaţi pentru viol, sechestrare de persoane şi spălare de bani, acuzaţii pe care le-au negat. Fraţilor Tate, care au dublă cetăţenie, britanică şi americană, li se interzisese să părăsească țara pe durata investigaţiilor. După plecarea lor de joi, autoritățile au precizat că cei doi au primit permisiunea să iasă din România, dar că, dacă nu se prezintă la controlul judiciar, vor fi dați în urmărire internaţională. Săptămâna trecută, presa scria că administraţia Trump ar fi presat România să anuleze restricţiile impuse celor doi fraţi, însă la Bucureşti a fost negată orice presiune externă. Andrew şi Tristan Tate sunt căutaţi şi în Marea Britanie, unde poliţia îi acuză de trafic de persoane şi violuri comise între 2012 şi 2015.
Radu Jude, premiat la Berlinală
Cineastul român Radu Jude a primit Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. Distincţia i-a fost acordată pentru “Kontinental ’25”, o producţie filmată cu un telefon mobil în doar 10 zile. Radu Jude a mulţumit echipei sale şi a adăugat că distincţia primită demonstrează că există mult talent în România.
