Radio România Internațional

Tag: plan de acțiune

  • Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Cu toate acestea, unele state membre mai întâmpină probleme în
    domeniul digital, motiv pentru care instituțiile europene încearcă să ofere
    răspunsuri prompte și eficiente.

    Explică Eliza Vaș, expert în cadrul
    Institutului European din România:
    Pentru România anului 2020, doar 10%
    dintre cetățeni aveau competențe digitale peste nivelul de bază. Există și
    diferențele dintre școlile avantajate și celelalte, unde nivelul competențelor
    digitale ale profesorilor este peste cel al cadrelor didactice care lucrează în
    școli mai puțin avantajate. O altă problemă este legată de evaluarea și
    monitorizarea acestor competențe în rândurile cadrelor didactice, părinților și
    elevilor. O altă problemă este legată de accesul la infrastructura digitală
    pentru elevii din mediul rural și comunitățile dezavantajate, la pachet cu
    sistemele de sprijinire a dezvoltării competențelor acestora. Și aș mai
    menționa, în acest caz, importanța pe care ar trebui să o acordăm siguranței
    online în procesul educațional, respectiv identitatea și comportamentul online
    ale elevilor.



    Pentru început,
    Comisia Europeană își propune să elaboreze orientări comune pentru profesori și
    personalul educațional, pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a
    combate dezinformarea prin educație și formare.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Uniunea Europeană are un plan de acțiune privind educația digitală
    pentru perioada 2021-2027, care are două priorități strategice. Să fie
    dezvoltat un ecosistem performant de educație digitală, care se referă
    îndeosebi la infrastructură, și a doua prioritate legată de îmbunătățirea
    abilităților și competențelor digitale, astfel încât cetățenii să poată să
    participe activ la procesul de transformare digitală. Aceste priorități sunt
    reflectate și în strategiile privind digitalizarea educației, care sunt pregătite
    de fiecare stat membru în parte. Și România a creat recent o astfel de
    strategie cu aplicare în perioada 2021-2027, pe care a pus-o și în dezbatere
    publică și care urmărește să atingă următoarele obiective: să avem 90% din
    populația României alfabetizată digital, 82% din populația cu vârsta între 20
    și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, care vor apărea, pentru a
    putea fi inclusă cu succes pe piața muncii și toate unitățile de învățământ din
    România să fie dotate cu infrastructura și resursele tehnologice necesare.



    De asemenea,
    Comisia Europeană propune o recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea
    furnizării de competențe digitale în educație și formare. Aceasta ar include
    utilizarea instrumentelor Uniunii Europene pentru a investi în dezvoltarea
    profesională a cadrelor didactice, schimbul de bune practici cu privire la
    metodele de instruire în educația informatică de înaltă calitate și colaborarea
    cu industria pentru identificarea și actualizarea nevoilor de competențe pe
    măsură ce acestea apar.


  • Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice în UE

    Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice în UE

    La sfârșitul lunii martie, Comisia
    Europeană a prezentat un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei
    ecologice, scopul său general fiind de a stimula producţia şi consumul de
    produse ecologice, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura
    ecologică.


    Pentru
    succesul acestui plan de dezvoltare a producției ecologice, Comisia Europeană
    are în vedere o monitorizare a progreselor înregistrate, monitorizarea
    realizată înpreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor
    membre și ai părților interesate.

    Am întrebat-o pe eurodeputate Carmen Avram
    din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură
    a Parlamentului European, cum se vede acest plan de acțiune pentru dezvoltarea
    produciei ecologice în Uniune, din partea legislativului european:

    Pe de o parte, este o necesitate! Va fi foarte complicat pentru toți
    fermierii europeni, dar în special pentru cei ai României pentru că toate
    aceste ținte care se fixează pentru anul 2030, de exemplu, cum ar fi 25% din
    suprafața agricolă europeană să fie cultivată în regim organic, va fi greu
    pentru anumite state, și România este printre aceste state. România va trebui
    să aibă, să facă un efort extraordinar să atingă această țintă de 25% pentru
    că, spre deosebire de alte state, în acest moment stăm foarte rău la cultura
    organică, adică în România este de 2,4%, adică 300 de mii de hectare.

    Sunt alte
    țări care la 12%, la 15%, țările nordice stau foarte bine, deci noi va trebui
    să atingem, plecând de la 2,4, să atingem 25%. Acesta este și motivul pentru
    care Comisia Europeană a lansat planul european pentru agricultura ecologică
    penru ca el să ajute statele membre printr-o serie de măsuri, 23 la număr, care
    să vizeze stimularea consumului, din nou România stă foarte prost la consum
    deși există foarte multe voci care vor mai multă hrană sănătoasă, practic când
    ajungem în magazine vedem că nivelul consumului nu este la fel de ridicat ca
    pretenții ale celor care vor hrană sănătoasă și este nevoie să stimulăm acest
    consum, și Comisia Europeană încurajează asta. După aceea, trebuie încurajată
    sporirea producției și încurajarea sustenabilității sectorului, într-o creștere
    echilibrată a agriculturii.


    În
    cadrul acestui plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice,
    executivul european va crește nivelul d efinanțare, după cum a remarcat
    erodeputata Carmen Avram:

    Dacă facem o comparație,
    în actuala Politică Agricolă Comună, se acordă pentru această agricultură
    organică doar 7,5 miliarde de euro, iar în noua reformă se vor pune la
    dispoziție 58 de miliarde de euro pentru o perioadă de 4 ani, între 2023 și
    2027, bani care sunt destinați sectorului organic. Și atunci când Comisia pune
    la dispoziție atât de mulți bani, și când se gândește că 2030 este foarte
    aproape, mai avem 9 ani până acolo și are tot interesul să stimuleze acest
    consum de hrană organică și prin urmare producția de alimente organice, Comisia
    are tot interesul să verifice dacă statele membre respectă felul în care se vor
    cheltui banii, dacă îi direcționează acolo unde este cea mai mare nevoie de ei
    pentru că ea își dorește ca în 2030 să fie anul în care va putea să declare că
    25% din producția agricolă a Uniunii Europene este organică.

    Problema noastră
    este cum vom face acest lucru? Cum va reuși România să se ridice la acest
    standard? Și de aceea, eu am și cerut în toate comisiile când am participat, și
    toate întrebăriele scrise la Comisia Europeană, am cerut ca acest nivel de 25%
    să se atingă colectiv, adică la un loc toate cele 27 de state să aibă 25% și nu
    să fie fiecare stat membru în parte cu o producție de 25%, tocmai pentru că
    România va avea acel drum foarte greu de parcurs în 9 ani și decalajul se va
    mări între celelalte state și noi. Ce înseamnă că se mărește decalajul?
    Înseamnă că noi vom avea pe piață cel mai puțin cu produsele noastre organice,
    într-o perioadă în care agricultura tradițională trebuie să își scadă din pondere.
    și atunci noi va trebui să obținem o piață pentru produsele noastre organice.
    Cum o obținem? Ținând pasul cu toți ceilalți și reușind să producem pentru
    populație și să exportăm în același timp, la nivel comparabil cu celelalte
    state membre.



  • Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Planul de acțiune
    al Uniunii Europene pentru educația digitală este prevăzut pentru perioada
    2021-2027. În ultimul an, cursurile au trecut din sălile de clasă în mediul
    virtual, motiv pentru care, la nivelul tuturor statelor membre, a fost nevoie
    de o adaptare rapidă, prin măsuri fără precedent în ceea ce privește predarea
    online. Astfel, instituțiile europene au elaborat politici care să gestioneze
    corect acest nou cadru de învățământ.

    Eliza Vaș, expert în cadrul Institutului
    European din România: Se va dezvolta un cadru comun de înțelegere
    a educației online și la distanță, un cadru comun privind conținutul în
    educația digitală. Va fi sprijinită conectivitatea gigabyte a școlilor din
    Uniunea Europeană, vor fi elaborate câteva orientări privind etica și
    inteligența artificială și utilizarea datelor în domeniul educației, vor fi
    create orientări comune pentru cadrele didactice privind alfabetizarea digitală
    și combaterea dezinformării. Va fi actualizat cadrul euroean al competențelor
    digitale și, foarte important, va fi creat un certificat de competențe digitale
    care să poată fi folosit și recunoscut pe teritoriul întregii Uniuni.


    Dacă alegem să
    vedem jumătatea plină a paharului, îmbunătățirea competențelor digitale ar fi
    principalul avantaj pe care contextul pandemic l-a oferit, în ultimul an,
    europenilor tineri și nu numai.

    Explică Eliza Vaș: În ceea ce privește
    pandemia, am putea să spunem că a fost un game changer, deoarece a generat
    foarte multe efecte disruptive în societate și în economie. Este interesant că
    a și determinat categorii întregi de cetățeni, îndeosebi elevi și studenți -
    pentru că avem învățământul mutat în online – să își dezvolte, voit sau nu,
    abilitățile digitale. Putem spune că pandemia a fost, indirect, și un policy
    changer. Privind retrospectiv, este interesant că, într-o consultare publică a
    Uniunii Europene, a fost arătat faptul că 60% din cetățenii europeni sunt de
    părere că și-au îmbunătățit competențele digitale în timpul crizei pandemice și
    foarte mulți dintre aceștia își doresc să aprofundeze acest subiect.



    Desigur, există
    încă multe provocări în ceea ce privește educația online, iar instituțiile
    europene încearcă să le soluționeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât
    generațiile tinere să nu aibă de suferit în ceea ce privește ritmul și
    parcursul educațional normal. Între cele mai acute probleme putem observa că
    multe dintre familiile cu venituri mici din Europa nu le pot pune la dispoziție
    copiilor terminalele necesare și nici nu le pot asigura conexiunea la o sursă
    de Internet, conform unui barometru Eurostat din anul 2019. De asemenea, 1 din
    5 tineri din Uniunea Europeană nu are dezvoltate abilitățile digitale necesare
    pentru a putea învăța în mediul digital. În ceea ce îi privește pe profesori,
    în anul 2018, mai puțin de 40% dintre ei se simțeau pregătiți pentru a preda folosind
    Internetul.