Tag: plan de relansare economica

  • Covid-19: Aurescu a vorbit cu omologul olandez despre situaţia românilor ce lucrează în Olanda

    Covid-19: Aurescu a vorbit cu omologul olandez despre situaţia românilor ce lucrează în Olanda

    Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu omologul său olandez, Stef Blok, la iniţiativa şefului diplomaţiei olandeze. Cei doi au discutat despre situaţia românilor ce lucrează în Olanda şi care au fost testaţi pozitiv cu SARS-CoV-2, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Privnd evoluţiile determinate de pandemia de SARS-Cov-2, ministrul român a subliniat importanţa menţinerii dialogului şi a coordonării strânse în plan bilateral pentru soluţionarea oricăror situaţii neprevăzute, inclusiv acelea legate de cetăţenii români rezidenţi sau care activează pe piaţa muncii din Olanda. Ministrul Aurescu și-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia românilor, lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din provincia olandeză Gelderland, diagnosticaţi cu COVID-19. El a solicitat luarea tuturor măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării stricte a normelor sanitare de către acest tip de companii.

    Ca răspuns, ministrul olandez a informat că autorităţile olandeze au luat măsurile necesare pentru tratarea celor infectaţi şi plasarea lor în carantină în bune condiţii. El a spus că românii în cauză sunt bine trataţi şi le sunt plătite salariile în perioada carantinei.

    Ministrul român l-a asigurat pe omologul olandez de sprijinul oferit de ţara noastră pentru cazuri consulare sau de alt tip de urgenţă în contextul COVID-19, subliniind că autorităţile române au oferit deja asistenţă consulară pentru aproape 40 de cetăţeni olandezi pentru a fi repatriaţi sau pentru a tranzita România.Aurescu l-a informat pe omologul său cu privire la situaţia evoluţiei pandemiei de COVID-19 în România şi măsurile avute în vedere de autorităţile române în perioada următoare.

    Discuțiile au mai vizat și viitorul Plan de relansare economică şi viitorul buget multianual ale Uniunii Europene, în contextul în care Comisia Europeană urmează să avanseze propuneri în acest sens. Aurescu a subliniat importanţa acţiunii comune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivului devenit prioritar în actualul context pandemic, de asigurare a unor sisteme medicale eficiente, mai bine coordonate şi dotate cu toate instrumentele necesare asigurării unei reacţii rapide la orice noi posibile crize.

    De asemenea, ministrul de Externe român a accentuat faptul că viitorul Plan de relansare economică trebuie să fie adaptat nevoilor şi realităţilor diferite ale statelor membre şi să fie susţinut prin instrumente financiare adecvate. Şeful diplomaţiei române a argumentat importanţa unui buget european consistent, puternic şi suficient de flexibil pentru a permite adaptarea la noul context, în paralel cu susţinerea, în continuare, a efortului de convergenţă.

    Potrivit lui Aurescu, mai ales în condiţiile în care prognozele economice arată o scădere a veniturilor naţionale la nivelul întregii Uniuni, Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună rămân instrumente esenţiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, cu atât mai mult în condiţiile în care efectele economice ale actualei crize sunt de natură să adâncească aceste decalaje.

    Stef Blok a reiterat invitaţia adresată omologului român de a efectua, cât mai curând posibil, atunci când situația creată de pandemia de SARS-Cov-2 va permite acest lucru, o vizită la Haga, în contextul marcării celor 140 de ani de relaţii diplomatice între cele două state.

    sursă: agerpres

  • Cât de rapid îşi va reveni economia ?

    Cât de rapid îşi va reveni economia ?

    Președintele de dreapta al României, Klaus Iohannis, și Guvernul monocolor liberal de la București sunt convinși că țara va ieși cu bine din criza provocată de noul coronavirus, iar economia, deşi ar urma să înregistreze o scădere abruptă, își va reveni rapid. Câteva sectoare şi-au reluat, deja, zilele acestea, activitatea.

    În plus – spune ministrul Finanțelor, Florin Cîțu – măsurile guvernamentale de sprijin, precum programul IMM Invest, au făcut bine mediului de afaceri:

    Diferit de 2008, am plătit şomajul tehnic din resurse bugetare, nu am pus companiile să plătească şomaj tehnic. Asta înseamnă că la companii au rămas resurse care pot fi utilizate. Am venit cu aceste două măsuri: şomaj tehnic, pe de o parte, IMM Invest, pe de altă parte şi pentru companii mari, care împreună au menţinut capacitatea de producţie. Locurile de muncă nu sunt distruse, oamenii se pot întoarce la serviciu, companiile nu sunt închise, aşa cum se întâmpla în alte crize economice.


    Despre un plan de relansare economică a vorbit şi preşedintele Klaus Iohannis, la o întâlnire cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. Șeful țării declară că este nevoie de creşterea masivă a investiţiilor publice în infrastructură, dar și că accentul trebuie pus pe produsele româneşti.


    Klaus Iohannis: Un obiectiv fundamental al planului de relansare economică la care lucrăm împreună cu Guvernul este creşterea masivă a investiţiilor publice în toate tipurile de infrastructură, de la cea energetică la cea de transport şi de sănătate. Vorbim, practic, de un proiect de reconstrucţie a României. Produsele româneşti de calitate reprezintă, la rândul lor, o resursă pe care o vom promova mult mai bine şi vom susţine investiţii semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura şi industria alimentară, securitatea energetică, dar şi sanitară.


    Planul de relansare a economiei nu reuşeşte să îi convingă, însă, pe reprezentanţii opoziţiei. Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu: Îi reamintim domnului preşedinte că Parlamentul, pe care îl înfierează, a votat o serie de măsuri economice şi sociale, precum amânarea ratelor fără dobândă la dobândă, amânarea plăţii facturilor la utilităţi, amânarea plăţii chiriilor, facilităţi fiscale concrete pentru firme sau darea în plată. Unele din aceste legi domnul Iohannis le-a întors la Parlament, pe unele PNL le-a contestat la Curtea Constituţională, pe altele preşedintele întârzie să le promulge.


    Nemulțumiri au și partenerii sociali! Blocul Naţional Sindical apreciază iniţiativa preşedintelui Iohannis de a invita mediul de afaceri la consultări privind măsurile de relansare economică. Și-ar dori, totuși, ca șeful statului să manifeste aceeaşi disponibilitate la dialog şi faţă de reprezentanţii lucrătorilor.

  • Planlu trã relansarea-a economiillei UE

    Planlu trã relansarea-a economiillei UE

    Lumea s’ampuliseaști, tu aestu kiro, cu unâ di naima greali crizi sanitari tru aeşțâ dit soni dzați añi ți-lu-adusi lâhtâroslu virus SARS CoV-2, cari u cutrimbură cabaia economia europeană, ama și ațea mondială. Incllidearea-a sinurloru, restricțiile di urdinari, dânâsearea un kiro huzmetea, scădearea-a vinderloru, meatrili di şideari alargu unu-alantu/ distanțari fizică apufusiti tra s’dâseascâ arăspândearea-a năului coronavirus zñiipsirâ multi comati ali icunumie. Tra s’curmâ bairlu di zñii ali pandemie, liderlli europeañi feațirâ cllimari la solidaritati tra s’llia niscânti meatri cari s’agâliseascâ fuvirsearea-a coronaviruslui, ți aduți gâlipseri tut ma mări.




    Uidisitu cu isăkili a Fondului Monetar Internațional, s’așteaptâ câ Uniunea Europeană s’aibâ unâ scădeari recordu a PIB-ului di 7.1% anlu aestu, kiro tu cari criza ți fuvirseaști ațeali 19 di stati ditu zona euro agiundzi s’hibâ nai cama greaua ditu șcurta istorie a monedâlleii unicâ, lansată tru 1999. Gioi, tru kirolu a unlui summit, ațelli 27 di lideri ali Uniuni Europeanâ câftarâ a Comisiillei Europeani s’ndreagâ un plan ta s’iasâ ditu criză, ți lipseasti s’acațâ tu isapi unâ pripuniri bugetară trâ vahtea di kiro 2021-2027, nica și un fondu di pãradz trâ redresarea-a economiillei europeani dupâ meatrili di izolari apufusiti tra s’dânâseascâ pandemia COVID-19. Planlu va s’hibâ pârâsitistu meslu ți yini. Acâ nu furã apufusiţ pãradzlli ţi suntu anangi/ unâ sumă di tamamu, ufițialli zburăscu ti un plan cari lipseaști s’hibâ anamisa di 1 și 1,5 trilioani di euro.




    Prezidentul francez Emmanuel Macron apruke câ nu ari un consensu anamisa di statili a bloclui comunitar tu ți mutreaști transferuri bugetari cătrâ reghiuñili şi sectoarili nai cama zñiipsiti di criză. El cundille câ easti ananghi ti un babageanu plan di relansari, cari s’acațâ tu isapi nu mași mpârmuturi ama şi aesti transferuri financiari, lugursinda că ma s’tragâ mâna di pi unâ parti a Europâllei, atumțea tutâ Europa va s’cadâ. Cabaia zñiipsiti di pandemie, statili ditu notlu a Europâllei catacum Italia și Spania spusirâ cu boați, diznău, cã easti ananghi ti unâ borgi comunâ, aestâ turlie va lâ da izini s’hârseascâ di un tocu/ dobândâ scâdzutã a statiloru nordiți. Canțelarlu ghirmanu Angela Merkel tâxi, cu mintea ti solidaritati, contribuţii multu ma mări di partea a cratlui a llei la bugetlu ali UE trâ un kiro limitatu.




    Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, ndrupaști thimilliusearea-a unlui fondu di pãradz ti redresarea icunomică, di cari să s’hârseascâ tuti statili membri, ca unâ hâlati suplimentarâ andicra di meatrili di ndrupari ți eara loati ma ninti pi livelu european și cari s’hibâ ufilisitu tra anânghiserli sectoriale reale cum suntu sectoarili icunomic și medical, nai cama zñiipsiti di pandemie. Di altă parte, Klaus Iohannis spusi câ va s’ndrupascâ susto ş’ma largu politica di coeziune şi ațea agricolă comună, cari, cundille nâsu, nu ş’keru relevanţa tru ndilicata catastisi di tora.




    Ngrãpsearea: Leyla Cheamil


    Armãnipsearea: Taşcu Lala



  • Plan de relansare a economiei UE

    Plan de relansare a economiei UE

    Lumea se confruntă, în prezent, cu una dintre
    cele mai grave crize sanitare din ultimii zeci de ani generate de temutul virus
    SARS CoV-2, care a provocat şi un șoc major pentru economia europeană, dar și
    cea mondială. Inchiderea granițelor, restricțiile de călătorie, suspendarea
    temporară a activității, scăderea vânzărilor, măsurile de distanțare fizică
    adoptate pentru a limita răspândirea noului coronavirus au afectat negativ
    numeroase sectoare ale economiei. Pentru a contracara efectele în lanț ale
    pandemiei, lideri europeni au făcut un apel la solidaritate pentru luarea unor
    măsuri care să atenueze impactul coronavirusului, ce stârnește îngrijorări tot
    mai mari.

    Potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional, este de aşteptat ca Uniunea Europeană să înregistreze
    o scădere
    record a PIB-ului de 7.1% anul acesta, în timp ce criza care ameninţă cele 19
    ţări din zona euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei
    unice, lansată în 1999. Joi, în timpul unui summit, cei 27 de lideri ai
    Uniunii Europene au cerut Comisiei Europene să pregătească un plan de ieşire
    din criză, ce ar urma să includă o propunere bugetară pentru perioada
    2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene după măsurile
    de izolare adoptate pentru a limita pandemia COVID-19. Planul ar urma să fie
    prezentat luna viitoare. Cu toate că nu a fost stabilită o sumă exactă,
    oficialii vorbesc despre un plan care ar trebui să se încadreze între 1 și 1,5
    trilioane de euro.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis că nu există un
    consens între ţările blocului comunitar cu privire la transferuri bugetare
    către regiunile şi sectoarele cele mai afectate de criză. El a pledat pentru un
    vast plan de relansare, care să includă nu numai împrumuturi ci şi aceste
    transferuri financiare, apreciind că ”dacă se renunţă la o parte a Europei,
    toată Europa va cădea”. Profund afectate de pandemie, țările din sudul Europei
    precum Italia și Spania au pledat, din nou, în favoarea unei datorii comune,
    ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.


    Cancelarul german Angela Merkel a promis, în spirit de solidaritate,
    contribuţii mult mai mari din partea ţării sale la bugetul UE pe o perioadă
    limitată. Seful statului român, Klaus Iohannis, susține crearea unui fond de
    redresare economică, de care să poată beneficia toate statele membre, ca un
    instrument suplimentar faţă de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel
    european și care să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale cum sunt
    sectoarele economic și medical, cele mai afectate de pandemie. Pe de altă
    parte, Klaus Iohannis a anunţat că va susţine ferm şi în continuare politica de
    coeziune şi cea agricolă comună, care, a subliniat el, nu îşi pierde relevanţa
    în actualul context complicat.