Tag: planificare familiala

  • România la 35 de ani de la accesul metodelor contraceptive pe piața liberă

    România la 35 de ani de la accesul metodelor contraceptive pe piața liberă

    Pentru generațiile anterioare, din perioada comunistă, accesul la metode contraceptive se afla la limita legalității, iar întreruperea sarcinii era considerată o crimă. Care este astăzi relația românilor cu metodele contraceptive? Andrada Cilibiu, activistă feministă pentru Centrul Filia și expertă în drepturi sexuale și reproductive susține:

    „Dat fiind că nu există contracepție gratuită mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi, nu există informare și nici educație sexuală comprehensivă în școli, evident că rată de utilizare a contracepției va fi mică. Asta este îngrijorător, mai ales din perspectiva a două aspecte: 1) o rată din ce în ce mai mare a infecțiilor cu transmitere sexuală despre care nu prea vorbim, pentru că din păcate, în România tot subiectul acesta asociat cu sănătătea reproducerii și drepturile sexuale rămâne tabu, și un alt aspect este cel al sarcinilor în rândul adolescentelor, al sarcinilor nedorite și al unei societăți care, din păcate, ajunge să echivaleze contracepția cu avortul, ceea ce nu ne dorim.

    Ne dorim ca toate femeile să aibă acces, în primul rând, la contracepție, la informații, la educație sexuală și la întreruperi de sarcină sigure. Dar vedem că, din păcate, în ultimii 10 ani am înregistrat un regres față de cum arăta societate românească acum în deceniu.”

    Andrada Cilibiu descrie cum, în anii 2000, în România s-a înființat o rețea de planificare familială, care oferea acces la discuții individuale cu medici specializați despre metodele de contracepție, despre frici și impasuri emoționale privind relațiile sexuale, sarcină sau alte aspecte ale sănătății reproductive. În plus, adaugă experta, rețeaua oferea metode de contracepție gratuite, iar discuția despre educație sexuală se purta în termeni mai pozitivi. Ce s-a întâmplat, conform expertei, a fost că medicii respectivi au intrat la pensie fără să fi format alți specialiști și fără ca rețeaua să primească alte resurse.

    În plus, anii 2000 au fost marcați de progrese masive ca pregătire pentru intrarea în Uniunea Europeană, care necesita respectarea unor anumite standarde. Republica Moldova, pe de altă parte, este oferită ca exemplu pozitiv, având clinici specializate pentru tineri cu vârste între 10 și 24 de ani, care primesc servicii gratuite de sănătate reproductivă. Întrebată de unde putem lua bune practici, Andrada Cilibiu răspunde:

    „Clar de la modelele de educație sexuală comprehensivă pe care le găsim în țările nordice sau în Regatul Unit sau în Olanda și unde educația sexuală se face, în unele țări, încă începând din primii ani de viață, cu informații pe înțelesul copiilor – mai ales despre consimțământ și despre autonomie corporale — și apoi, ușor-ușor, crescând în vârstă, și cu alte informații despre relații emoționale și sexuale sănătoase.

    Avem exemple de bună practică în ceea ce privește întreruperile de sarcină, care vin tot din Olanda, din Franța, care abia a introdus accesul la dreptul la avort în Constituție. Avem și Spania, de exemplu, cu un program foarte bun de distribuire a contraceptivelor.

    Dar de fapt, majoritatea statelor din UE au planuri naționale de contracepție și oferă contracepție gratuită, mai ales în primul rând adolescenților și persoanelor tinere, dar și grupurilor vulnerabile. România, de fapt, se află în acest cluster de minoritate de țări care nu au deloc, nu oferă deloc contracepție gratuită.”

    În primăvara acestui an, Centrul Filia lansa studiul „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024”, cu un capitol dedicat folosirii contracepției de către femeile din România în zilele noastre. Conform acestuia, 37% dintre respondente au raportat că au folosit metode contraceptive în ultimii 10 ani, 62% au spus că nu au folosit, iar 1% au refuzat să ofere un răspuns. Din grupul femeilor participante la studiu care au folosit o metodă de contracepție, 63% au folosit prezervativul, 55%, pastilele anticoncepționale, 42% metoda retragerii, 38% metoda calendarului, 24% pilula de a doua zi (considerată mai degrabă o soluție de urgență) și în procente mult mai mici metode mai invazive, precum steriletul, legarea trompelor sau implantul contraceptiv.

    La nivelul Europei, Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă privind scăderea îngrijorătoare a folosirii prezervativului de către adolescenți. Studiul OMS a fost realizat între 2014 și 2022, a inclus peste 240 de mii de adolescenți din 42 de țări europene și a arătat că utilizarea prezervativului de către băieții de 15 ani a scăzut cu 9%, între 2014 și 2022 (de la 70% la 61). În cazul fetelor, procentul a scăzut de la 63% la 57% în același interval de timp. Același studiu arăta că 30% dintre fete și 22% dintre băieții activi sexual din România nu au folosit nici prezervativ, nici vreo altă formă de contracepție la ultimul lor contact sexual.

    Andrada Cilibiu spune:  „Din păcate, văd că mulți dintre tineri folosind mai degrabă pornografia ca sistem de referință despre cum să întreținem relații sexuale în siguranță. E foarte multă confuzie în rândul lor și ajung să creadă o grămadă de mituri și stereotipuri și să aibă o grămadă de anxietăți față de proprie imagine corporală, față de relațiile romantice sau emoționale în care în care intră, față de relațiile sexuale ș.a.m.d.

    Neavând nici în familie și, mai ales, nici la școală o autoritate care să le spună informații validate de știință și care intră în zona asta a informațiilor comprehensive despre educația sexuală, din păcate îi lăsăm de izbeliște pe tinerii noștri și aceștia ajung să întrețină relații sexuale sau să intre în relații în care nu recunosc violența, nu recunosc că, ceea ce i se întâmplă nu e ok.

    În acest sens, avem nevoie mai ales de educație sexuală obligatorie și compresivă pentru toată lumea, fără acordul părinților, de servicii sexuale de sănătate sexuală prietenoasă pentru tineri.”

    La nivel de regiune, un alt studiu publicat în 2022 de către revista medicală britanică The Lancet arăta că, în vreme ce media de alegere a prezervativului ca metodă de contracepție în Europa de Est (de către cei ce aleg să folosească una) este de 37,8%, în România, procentul nu ajunge la 31%. Metoda calendarului, pe de altă parte, este folosită de 19,9% dintre românii care aleg o metodă de contracepție, comparativ cu 5,9% la nivelul Europei de Est. Metoda retragerii este preferată de 12,8% dintre români și de 10% de către respondenții din regiune.

  • Opţiuni feminine contemporane

    Opţiuni feminine contemporane

    Teoretic, o sarcină ar trebui să apară atunci când
    este dorită şi când părinţii sunt suficienţi de maturi pentru a se dedica creşterii
    unui copil. În practică, lucrurile stau altfel: în 2012, o statistică UNICEF
    arăta că în România, existau cele mai multe mame minore din Europa. În plus, un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică
    în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, demonstra că dintr-un număr de 12.073
    de gravide cu vârste între 15 şi 19 ani, 7.547 au ales să întrerupă sarcina.
    Oricum, în ultimii ani, rata avorturilor din România este în continuă creştere,
    după cum atrag atenţii şi medicii specialişti. Doctoriţa Monica Cârstoiu, medic
    obstetrician la Spitalul Universitar din Bucureşti: Conform studiilor UNICEF, România a ocupat primul
    loc din Europa la numărul de naşteri în rândul minorelor. În medie, sunt 8500
    de astfel de naşteri pe an. Interesul nostru este ca avortul să nu mai rămână
    cea mai utilizată metodă de contracepţie pentru că teoretic, există
    posibilitatea de a a preveni o sarcină nedorită. Datele Organizaţiei Mondiale a
    Sănătăţii (OMS) au arătat că România are cea mai mare rată a avorturilor din
    Europa: 480 de avorturi la 1000 de născuţi-vii.


    Potrivit doctoriţei Cârstoiu şi colegilor ei de
    breaslă: Statisticile alarmante sunt confirmate de reticenţa femeilor din
    România de a merge periodic la ginecolog. Cauza principală a acestui dezinteres
    este lipsa educaţiei sexuale cu privire la importanţa controlului ginecologic.
    Nu doar educaţia cu privire la sănătatea reproducerii lipseşte, ci şi
    cunoştinţele cu privire la alegerile pe care o femeie modernă le poate face în
    legătură cu propriul ei corp, consideră reprezentanţi ai societăţii civile.
    Daniela Drăghici lucrează ca specialistă în advocacy pentru educaţie şi
    informare sexuală în cadrul Societăţii de Analize Feministe ANA: Există
    o mare problemă în următoarea privinţă: metoda şi capacitatea de a le informa
    pe femeile tinere, şi nu numai, despre dreptul lor la o alegere în cunoştinţă
    de cauză referitoare la sănătatea reproducerii. În 2003, statul român stătea destul de bine la acest
    capitol pentru că se făcuse un protocol de colaborare între ministerele
    sănătăţii, educaţiei şi tineretului şi guvernul României. Protocolul prevedea
    începerea unor cursuri privind sexualitatea încă din clasa a doua. Aceste
    cursuri urmau să fie predate de profesori pregătiţi special pentru acest
    domeniu. Aceste iniţiative nu au fost aplicate, mai ales că fundaţiile
    americane care puseseră fonduri la dispoziţie pentru acest lucru şi-au retras
    finanţările, odată cu aderarea României la UE.


    În cadrul acestui program, desfiinţat acum,
    se elaborase chiar un manual de educaţie sexuală care fusese aprobat de toate
    ministerele implicate în acel protocol. Manualul fusese redactat pe baza unei
    programe elaborate prin colaborarea cu organizaţii non-guvernamentale
    specializate. Totul fusese gândit pentru ca orele de educaţie pentru sănătatea
    în familie – conform titulaturii oficiale – să se desfăşoare ţinând cont şi de
    sensibilităţile celor implicaţi, consideră Daniela Drăghici: Dacă
    lucrurile ar fi continuat încet, încet, totul s-ar fi petrecut gradat pentru ca
    nici părinţii, nici copiii să nu se sperie. În plus, ar fi trebuit să se
    folosească foarte bine reţeaua de medici de planificare familială. Tot prin
    finanţare externă au fost pregătiţi medici generalişti pentru a deveni medici
    de planificare familială. Ei sunt tobă de carte, dar din păcate nu sunt
    folosiţi.


    Printre aceşti medici se află şi doctoriţa Iuliana
    Balteş, directoarea adjunctă al unui complex medical unde se află şi un cabinet
    de planificare familială, unul dintre puţinele funcţionale rămase, finanţat de
    către Primăria sectorului 1. Cu ea am stat de vorbă despre consecinţele lipsei
    de informaţii privind sănătatea reproducerii: Acum câţiva ani
    aveam pus la punct un întreg program de planificare familială şi lucrurile
    mergeau foarte bine, scăzând chiar rata avorturilor. Din nefericire acum ne
    confruntăm iar cu o creştere a numărului de avorturi şi a numărului de sarcini
    nedorite la adolescente. Un program naţional bine structurat de planificare
    familială ar costa mult mai puţin decât tratarea tuturor consecinţelor legate
    fie de o sarcină nedorită, fie de un avort.


    Potrivit doctoriţei Iuliana Balteş, la începutul
    planificării familiale în România existau aproape 240 de cabinete de
    planificare familială în ţară. Numărul a scăzut, însă, timp, iar azi, în
    Bucureşti, au rămas doar vreo 4-5. Dar
    nici aici nu vin foarte multe femei, aflăm de la Iuliana Balteş. De ce? Pentru că nu au de unde să obţină informaţia corectă. De obicei
    se informează una pe alta şi aşa ajung la cabinet. În al doilea rând, prin acel
    program naţional încheiat acum câţiva ani, aveam posibilitatea de a distribui
    gratuit anumite tipuri de contraceptive în primul rând pentru elevi şi
    studenţi, grup care se afla în risc prin imposibilitatea financiară de a-şi
    procura contraceptive eficient. Din păcate, guvernul a uitat de acel program,
    iar acum nu mai putem ajuta pe nimeni prin distribuirea gratuită de
    contraceptive. Atunci când nu am mai putut distribui aceste
    contraceptive gratuite adresabilitatea femeilor a scăzut. În mod uimitor, două
    treimi din femeile care se adresau cabinetului de planificare familială erau de
    la ţară. Erau utilizatoare consecvente, corecte şi aveam un număr foarte mare
    de femei care veneau la cabinet, fiindcă puteam să le oferim ceva gratuit.



    Prin urmare, specialiştii recomandă reluarea colaborării dintre
    autorităţile statului, minister şi organizaţii non-guvernamentale în vederea
    reluării programelor de informare cu privire la sănătate reproducerii.