Tag: plante invazive

  • Plante invazive, identificate în România

    Plante invazive, identificate în România

    În ultimii ani, speciile
    străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial. Pe lângă
    intensificarea activităţilor umane, schimbările climatice favorizează şi mai
    mult pătrunderea şi dezvoltarea lor în noi teritorii, creând dezechilibre
    ecologice.

    Situația pare a fi destul de serioasă, având în vedere că
    Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au considerat necesar să
    elaboreze un Regulament privind prevenirea și gestionarea introducerii și
    răspândirii acestor specii. Documentul arată că apariția unor specii alogene,
    fie animale, plante, ciuperci sau microorganisme, în medii noi nu reprezintă
    întotdeauna un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, o subgrupă semnificativă
    de specii alogene pot deveni invazive, având efecte dăunătoare grave asupra
    biodiversității și asupra serviciilor ecosistemice aferente, precum și alte
    efecte sociale și economice, care ar trebui prevenite. Aproximativ 12 000 de
    specii prezente în mediu în Uniune și în alte țări europene sunt alogene,
    dintre care aproximativ 10 până la 15 % sunt estimate a fi invazive.
    Amenințarea la adresa biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente pe
    care acestea o reprezintă ia diferite forme, având inclusiv efecte negative
    grave asupra speciilor indigene și asupra structurii și funcționării
    ecosistemelor prin modificarea habitatelor, a prădării, a concurenței în rândul
    speciilor.

    De asemenea, prin transmiterea de boli, prin înlocuirea speciilor
    indigene într-o parte semnificativă a ariei de răspândire și prin efecte
    genetice cauzate de hibridizare. Mai mult, speciile alogene invazive pot avea,
    de asemenea, un efect dăunător semnificativ asupra sănătății umane și a economiei.
    Numai exemplarele vii și părțile care se pot reproduce reprezintă o amenințare
    și, prin urmare, numai acestea ar trebui să facă obiectul restricțiilor,
    precizează specialiștii europeni.

    Situația este simililară și în România, unde
    fundația de mediu Conservation Carpathia a identificat în sud-estul munților
    Făgăraș, de-a lungul unor de văi de ape curgătoare, șase specii străine
    invazive de plante și acționează pentru eliminare acestora. Iată ce spune
    biologul Oliviu Pop:

    Aceste plante invazive, de fapt
    plante străine invazive, apar în habitatele naturale care sunt degradate sau
    abandonate cum ar fi câmpurile, pajiștile abandonate, sau zonele în care s-au
    depozitat deșeuri. Ele conduc în timp la eliminarea speciilor de plante native
    caracteristice zonei, adică la scăderea biodiversității. Aceste plante invazive
    elimina treptat speciile valoroase, plantele rare protejate, sau plantele bune
    furajere. Schimbările climatice la care asistăm tot mai mult în ultima vreme
    favorizează și ele instalarea și dezvoltarea acestor specii care, așa cum le
    zice și numele, nu sunt caracteristice zonei. Sunt venite din alte zone, fie
    scăpate din grădini, fie ajunse în mod accidental, introduse de om.


    Prin
    activitatea sa, fundația este preocupată de protejarea naturii, de refacerea
    zonelor afectate în trecut de exploatări forestiere neconforme și de
    restabilirea echilibrului în natură. În acest sens, a fost realizat un studiu
    științific coordonat de către Oliviu Pop, pe baza unei metodologii
    standardizate, de-a lungul principalelor văi și a afluenților acestora din zona
    de sud a Munților Făgăraș. Utilizând rezultatele studiului, Conservation
    Carpathia a elaborat un plan de acțiune, pe baza căruia, în această vară a
    organizat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive de plante, împreună
    cu angajații și cu voluntari români și străini. Au folosit doar mijloace
    ecologice, prietenoase cu natura (cosire, dezrădăcinare sau tăiere).
    Activitatea va continua pe parcursul mai multor ani, până la limitarea cu minim
    50% a extinderii acestor specii de-a lungul văilor râurilor din zona de
    proiect.

    Oliviu Pop: Noi avem în prezent un
    proiect de refacere a habitatelor naturale care se referă atât la refacerea
    habitatelor din zonele ripariene, adică cele de-a lungul râurilor, care sunt
    cele mai afectate de impactul antropic, dar și de refacere a pădurilor și a
    tufărișurilor din zona alpină. Pe lângă activitățile de plantare / replantare a
    unor specii caracteristice în aceste zone ripariene, de-a lungul văilor
    râurilor, încercăm în anumite locuri să eliminăm aceste specii de plante
    invazive. Prima dată am făcut un inventar pe o lungime de 165 de km de văi de
    râuri, iar apoi am reușit încet – încet, cu angajații și cu voluntarii noștri,
    să eliminăm o parte din aceste specii din aceste habitate ripariene, cam
    aproximativ de pe 37 km. Și acum încercăm să monitorizăm să vedem ce se
    întâmplă, cum reapar aceste specii pe măsură ce noi, în același timp, lucrăm la
    refacerea acestor habitate, la replantarea aninilor, sălcilor, speciilor de
    arbori caracteristice acelor zone.


    El
    mai atrage atenția că unele specii străine invazive au flori și pot fi
    considerate frumoase, din punct de vedere ornamental, însă, din punct de vedere
    ecologic rămân dăunătoare. Acest subiect, prea puțin atins până în prezent, va
    fi tot mai discutat în anii ce urmează, iar acțiunile de genul celor
    întreprinse de Conservation Carpathia vor fi tot mai dese la nivel național și
    european, estimează fundația de mediu din România.