Radio România Internațional

Tag: planul european de combatere a cancerului

  • Săptămâna europeană împotriva cancerului – politici UE

    Săptămâna europeană împotriva cancerului – politici UE

    Aproape 3 milioane de oameni din Uniunea Europeană au fost diagnosticați cu cancer, iar alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza acestuia, inclusiv peste 2.000 de tineri, arată datele Eurostat din 2020. Dacă nu sunt luate măsuri, numărul cazurilor de cancer va crește cu o pătrime până în 2035, devenind principala cauză de deces în Uniunea Europeană, au atras atenţia specialiştii în sănătate publică, în ultimii ani.

    Uniunea Europeană luptă împotriva acestei maladii prin Planul european de combatere a cancerului, prezentat în 2021. Prin el, Comisia Europeană urmărește să îmbunătățească prevenirea, depistarea precoce, tratamentul și îngrijirea, precum și calitatea vieții pacienților și supraviețuitorilor cancerului. Cu o finanțare de 4 miliarde de euro, programul cuprinde proiecte, acțiuni și inițiative care abordează fiecare etapă a bolii. Acestea includ, printre altele:

    – înființarea Centrului de informaţii privind cancerul, pentru a împărtăși implementarea celor mai bune practici și a emite orientări pentru conceperea și lansarea de noi acțiuni.

    – lansarea Inițiativei europene de imagistică, pentru a face imaginile anonime legate de cancer accesibile profesioniștilor din domeniul sănătății, astfel încât să poată fi îmbunătățită medicina personalizată.

    – Înființarea inițiativei europene de înțelegere a acestei boli, pentru a sprijini inovarea și a promova înțelegerea mecanismelor cancerului.

    – Propunerea unei recomandări privind cancerele care pot fi prevenite prin vaccin, pentru a extinde vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B.

    – crearea registrului european al inegalităților legate de cancer, pentru a identifica disparitățile dintre țările europene în materie de investiții în tratamente.

    – înființarea unei rețele care să conecteze centre naționale dedicate studierii şi tratării cancerului, pentru a împărtăși expertiză în întreaga Uniune.

    De asemenea, Comisia Europeană a lansat o nouă schemă de depistare precoce a cancerului, prin screening care oferă cele mai bune șanse de a trata boala și care extinde opțiunile de tratament.

    Deşi s-au făcut progrese în ceea ce privește prevenirea îmbolnăvirii de cancer, prin acțiuni care abordează factorii de risc, cum ar fi fumatul, mâncarea de tip fast food sau poluarea, executivul comunitar atrage atenţia că mai sunt mulţi paşi de făcut pentru a răspândi demnitate și speranță printre cei care ajung să se îmbolnăvească.

     

     

  • Noi produse din tutun, interzise pe piața comunitară

    Noi produse din tutun, interzise pe piața comunitară


    Interdicția privind produsele din tutun încălzit aromatizate a intrat în vigoare începând cu 23 noiembrie, în statele membre ale Uniunii Europene. Decizia vine ca urmare a creșterii semnificative din ultimii ani a vânzărilor de astfel de produse din tutun pe teritoriul comunitar.



    Tutunul încălzit cu arome iese de la comercializare în octombrie 2023



    Produsele nu vor dispărea instant din magazine deoarece cele 27 de țări membre au la dispoziție opt luni pentru a transpune directiva în legislația lor națională. Noile norme vor deveni aplicabile începând cu 23 octombrie 2023, dată la care expiră și perioada de tranziție de trei luni acordată pentru epuizarea stocurilor existente de produse din tutun încălzit aromatizate.



    Scoaterea de la comercializare a acestor produse va contribui la atingerea obiectivului de a crea o generație fără tutun, transmite Comisia Europeană care reiterează ținta stabilită în Planul european de combatere a cancerului de a reduce numărul de europeni acre folosesc tutunul la o pondere de 5% din populație până în 2040.



    Stella Kyriakides, comisara pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: “Tutunul cauzează 90 % din cancerele pulmonare. Este esențial să se adopte o poziție fermă pentru a se reduce consumul de tutun, cu atât mai mult cu cât asistăm la introducerea continuă pe piață a unor noi produse. Datorită interdicției, cetățenii noștri, și în special tinerii, vor fi mai bine protejați de efectele dăunătoare ale acestor produse.



    Bruxelles-ul nu a publicat date legate de numărul cetățenilor europeni care consumă produse din tutun încălzit. Însă, potrivit Eurostat, aproape 2 din 10 europeni (18,4%) cu vârsta de cel puțin 15 ani s-au declarat fumători zilnici. 12,6% din populația UE consumat mai puţin de 20 de țigări pe zi, în timp ce 5,9% a consumat zilnic 20 sau mai multe țigări.

    Ponderea fum[torilor de țigarete în statele UE / Sursa: Eurostat

    fumatori-tigari-ue-2019-eurostat.jpg



    Bulgaria, țara UE cu cei mai mulți fumători / România, în media UE



    Bulgaria deține cea mai mare pondere de fumători care consumă tutun zilnic (28,7%), în timp ce Suedia are cel mai redus procent de fumători în rândul statelor UE (6,4%). România se află foarte aproape de media Uniunii, cu o pondere a fumătorilor de 18,7%. Cei doi poli se păstrează și în cazul fumătorilor care au consumat zilnic cel puțin un pachet de 20 de țigarete: la 12,9% în Bulgaria și numai 1% în Suedia.



    Cu excepția Suediei și Danemarcei, ponderea fumătorilor zilnici este mai ridicată în rândul bărbaţilor decât a femeilor în toate statele membre UE. Astfel, 22,3% din bărbații cu vârsta de 15 ani sau mai mult fumau zilnic țigări, față de un nivel de 14,8% în cazul femeilor.



    Datele Eurostat sunt valabile pentru anul 2019 și este de așteptat ca numărul fumătorilor să fie în scădere, având în vedere măsurile de descurajare a fumatului și continua creștere a accizei pentru țigarete în statele membre.