Radio România Internațional

Tag: planul Juncker

  • Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    O companie din Cluj care are ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor alimentare a
    primit un credit de 7,5 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii.
    Banii vor fi folosiţi în dezvoltarea și introducerea de soluții software și hardware pentru
    a ajuta personalul din restaurante să-și gestioneze într-un mod mai rentabil și
    mai sustenabil bucătăriile, prin reducerea cantităților de deșeuri
    alimentare. Imprumutul este susţinut de Fondul European pentru Investitii
    Strategice (FEIS) şi vine în cadrul Planului de Investiţii pentru Europa,
    cunoscut şi ca Planul Juncker sau Planul de investiţii în infrastructura
    UE    , anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei
    Europene.





    Europarlamentarul Daniel Buda, membru în Comisia pentru
    Agricultură și dezvoltare rurală, a declarat: Acest ajutor financiar
    este extrem de important ca el să vină în acele domenii
    care sunt deficitare, iar risipa alimentară este una dintre marile probleme care
    se discută, în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel
    mondial. Spun asta deoarece ne confruntăm cu resurse limitate din punctul de
    vedere al alimentelor, pe de altă parte,
    avem de-a face cu o creştere a populaţiei, dar
    avem de a face şi cu schimbări climatice, care sunt influenţate inclusiv
    de ceea ce înseamnă distrugerea alimentelor rămase neconsumate. Iată, deci, în
    acest domeniu avem un investitor britanic care are sediul la Cluj şi încearcă
    să găsească soluţii inovatoare.

    Tocmai de aceea, prin acest Plan Juncker, se
    finanţează astfel de idei, deoarece ele sunt absolut necesare în viitorul
    apropiat în vederea combaterii risipei alimentare care înseamnă să produci sau
    să foloseşti în lanţul alimentar doar atât cât crezi tu că vei putea folosi. In
    acelaşi timp, trebuie să previi aceste schimbări climatice care sunt generate prin
    distrugerea sau arderea acestor produse care distrug în mod clar mediul. Este o
    măsură binevenită din partea Comisiei Europene şi asta demonstrează că UE, prin
    mecanismele pe care le are la dispoziţie, este mereu aproape de problemele care
    sunt în teren, încercând să găsească soluţii şi ,evident, sprijinindu-le din
    punct de vedere financiar.



    Prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice,
    România a atras până în prezent finanțări de 720 milioane de euro, fonduri
    preconizate să genereze investiții private în cuantum de 2,95 miliarde de euro.
    De altfel, România ocupă locul 18 în
    Uniunea Europeană în funcție de valoarea fondurilor atrase în baza Planului
    Juncker, după state ca Cehia și Ungaria, dar în fața Slovaciei și a Bulgariei.




  • Uniunea energetică europeană

    Uniunea energetică europeană

    Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin viziunea asupra
    unei strategii a Uniunii Energiei care să garanteze tuturor europenilor o
    energie accesibilă, sigură, competitivă și durabilă, se apreciază în cel mai
    recent raport privind starea Uniunii energetice. Politicile europene puse în
    aplicare în ultimii cinci ani în toate domeniile au plasat Uniunea Europeană pe
    calea cea bună pentru a stimula tranziţia economiei europene către o energie curată
    în sectoare-cheie, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul
    Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie echitabilă din
    punct de vedere social, se mai arată în document.


    Comisarul pentru politici
    climatice şi energie, Miguel Arias Canete: Uniunea Europeană are în prezent cel mai ambițios și mai avansat cadru de
    climă și energie din lume. Și l-am construit în timp record, abordând una
    dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru: trecerea treptată de la
    combustibilii fosili către o economie neutră din punct de vedere al climei. La
    patru ani după Consiliul European din octombrie 2014, putem spune că am
    finalizat Uniunea Energiei. Datorită
    planului Juncker, am mobilizat investiții de peste 70 miliarde de euro în
    domeniul energiei regenerabile, al eficienței energetice și al infrastructurii
    energetice. Am continuat să integrăm piața europeană a energiei: piețele de
    energie electrică ale statelor baltice sunt pe cale să se sincronizeze cu
    rețeaua electrică continentală, interconectarea dintre peninsula Iberică și
    restul Europei este sporită, am crescut diversificarea gazelor și am încheiat
    dependența de un singur furnizor din multe state membre.


    UE este prima economie majoră care și-a prezentat deja
    viziunea de transformare care implică toate sectoarele care ar putea conduce la
    neutralitatea climei până în 2050, a mai declarat comisarul Canete. Mai este,
    însă, un drum lung de parcurs, adaugă oficialul european – trebuie să continuăm
    implementarea energiilor din surse regenerabile în întreaga Europă şi să
    intensificăm eforturile pentru a economisi mai multă energie, de exemplu.


    De
    asemenea, trebuie să ne angajăm într-un proces de transformare, conştientizând
    urgenţa imediată a acestei necesităţi într-o măsură mai mare decât ce se
    întâmplă în prezent. Construirea unei uniuni energetice reziliente, cu o politică
    prospectivă în domeniul climei şi al energiei, s-a numărat între priorităţile
    politice ale Comisiei Juncker.


  • Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Programul InvestEU va debloca peste 650 de miliarde de euro pentru investiţii în economie între 2021 şi 2027. Fondurile vor putea fi mai uşor accesate, iar noul program va fi mai eficient pentru că va combina mai multe instrumente financiare ale Uniunii Europene.

    În următorul deceniu, programul InvestEU, votat de Parlamentul European, la propunerea Comisiei, va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în viitorul Europei, în economie și în cetățenii săi. Prin noul program, finanțările europene vor fi mai ușor de accesat, mai flexibile și mai eficiente. Programul, care este parte a cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, va continua abordarea inovatoare privind investițiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanții din bugetul Uniunii pentru mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale. Garanția de 38 de miliarde de euro va viza investiții în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European asupra noului program, care va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini: Fără a prejudicia prerogativele Consiliului în implementarea Pactului de stabilitate şi creştere economică, Comisia va analiza la viitoarele actualizări ale ghidului de implementare în ce măsură regimul de flexibilitate al Fondului European pentru Investiţii Strategice, poate fi aplicat şi programului InvestEU, ca instrument succesor al acestui fond, în ceea ce priveşte contribuţiile oferite de statele membre pentru a finanţa o sumă suplimentară garanţiei Uniunii Europene pentru scopul stabilit de statul respectiv.

    Noul program va fi alcătuit din Fondul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice, o platformă de consiliere și un portal. Platforma de consiliere va integra cele 13 servicii de consultanță care există în momentul de față în Uniune într-un ghișeu unic, gestionat la nivel central de către Comisie. Solicitanţii vor beneficia de sprijin și asistență tehnică pentru pregătirea, elaborarea, structurarea și implementarea proiectelor. Portalul va continua să sprijine investitorii să găsească oportunități de investiții în sectorul sau în locul care îi interesează. Garanțiile furnizate de la bugetul Uniunii vor permite instituțiilor financiare partenere ale Comisiei să își asume mai multe riscuri. Se preconizează că investițiile suplimentare vor fi folosite în sectoare ce corespund priorităților de politică internă ale Uniunii și sunt axate pe obținerea de rezultate socioeconomice și de mediu, inclusiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice.


  • Fonduri europene pentru investiţii

    Fonduri europene pentru investiţii

    Intreprinderile mici
    şi mijlocii care au dificultăti de finanţare, dar şi studenţii din România care
    doresc să-şi continue studiile în străinătate primesc fonduri europene în
    valoare de 170 de milioane de euro. In acest sens, patru acorduri prin care Fondul European de
    Investiţii (FEI) acordă fonduri unor bănci din România au fost semnate miercuri.
    Sunt, practic, acorduri de garantare, FEI asumându-şi o parte din riscurile
    aferente. O parte din sumă va fi direcţionată pentru susţinerea studenţilor
    care vor să-şi facă studiile de masterat în alte state din Uniunea Europeană.


    Astfel,
    în cadrul facilităţii de garantare Erasmus Plus în valoare de 4,5 milioane de
    euro, aproximativ 450 de studenţi vor beneficia de credite în condiţii
    favorabile pentru a studia în altă ţară din blocul comunitar, precum şi în
    Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia.


    Şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, care a
    participat la ceremonia de semnare a acordurilor, considera ca temerile românilor
    legate de Uniunea Europeană sunt alimentate de frica de necunoscut, iar cea mai
    bună metodă de a scăpa de această intoleranţă este contactul direct cu
    societăţile din celelalte state europene:


    Cu
    cât avem mai multe programe care îi ajută pe cetăţenii Uniunii Europene să
    meargă, să trăiască o perioadă de timp într-un alt stat, cu atât avem societăţi
    mai tolerante şi mai deschise către cooperare. Şi este exact ceea ce ne dorim,
    mai ales în această perioadă în care se joacă viitorul Uniunii Europene. De
    aceea, aceste acorduri, care, aşa, la prima vedere, sunt nişte operaţiuni
    financiare mai mult sau mai puţin obişnuite, au de fapt o miză mult mai mare.


    Fondul European de Investiţii
    Strategice reprezintă principala componentă a Planului de Investiţii pentru
    Europa, aşa-numitul Plan Juncker    . Potrivit Angelei Cristea, planul a prins mai
    multă viteză iniţial în economiile mai dezvoltate, pentru care instrumentele
    financiare nu reprezentau o provocare, însă şi în România sunt deja 29 de proiecte
    finanţate prin acest plan. Este vorba de 16 proiecte de mare
    infrastructură şi 13 acorduri de facilitare a accesului la finanţare pentru
    intreprinderi mici si mijlocii.


    Angela Cristea a mai spus că, în baza acordurilor semnate
    miercuri, 3.000 de IMM-uri vor primi sprijin pentru a avea acces la finanţare. ‘Este
    vorba mai ales de acele proiecte unde ştim că băncile, instituţiile financiare,
    se gândesc de două, trei, patru ori înainte de a da un împrumut, pentru că pot
    considera că proiectele au un grad de risc mai mare, iar noi, la nivelul
    Uniunii Europene, prin Planul Juncker, ne-am asumat să acoperim acea parte de
    risc’,     a adăugat Angela Cristea.

  • Reuniunea informală a ECOFIN de la Viena

    Reuniunea informală a ECOFIN de la Viena

    În perioada 7-8 septembrie a.c., la Viena a avut loc reuniunea informală a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN).

    Miniștrii afacerilor economice și financiare ale UE s-au reunit la Viena, la sfîrşitul săptămânii trecute, la a doua sesiune a reuniunii informale a Consiliului ECOFIN. Discuțiile s-au axat pe aprofundarea Uniunii Economice și Monetare din perspectiva programului InvestEU și a instrumentelor privind consolidarea reformelor structurale și stabilizarea macroeconomică, propuse în următorul Cadru Financiar Multianual, dar și pe propunerile pentru impozitarea economiei digitale.

    Amintim că Executivul european a lansat la începitul lunii iunie 2018 propunerea de a înlocui cele 14 instrumente de investiții care funcționează în prezent în UE cu un nou fond numit Invest UE. Acesta va înlocui astfel actualul plan Juncker în următorul plan multinanual 2021-2027 și va simplifica mult actualele proceduri europene. Programul InvestEU este un nou program de investiţii care va fi finanţat din bugetul UE, aferent Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, după modelul Planului de Investiţii pentru Europa (aşa-numitul Plan Juncker). Fondul InvestEU va mobiliza investiţii publice şi private prin intermediul unei garanţii de la bugetul UE în valoare de 38 de miliarde euro, care va sprijini proiectele de investiţii ale partenerilor financiari, cum sunt grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi alţii, şi va spori capacitatea acestora de a-şi asuma riscuri.

    Referitor la impozitarea economiei digitale, comisarul european pentru modeda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis, a declarat: UE are nevoie de un sistem de impozitare modern care să reflecte evoluțiile economiilor noastre. Una dintre principalele evoluții este că întreprinderile și antreprenorii lucrează din ce în ce mai mult în mediul digital. Toți miniştrii au convenit astăzi că este important ca firmele digitale să-și plătească echitabil cota de impozit. Vom lucra la soluții pe termen lung privind impozitarea digitală, de preferință la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sau al Grupului G20. Comisia Europeană sprijină pe deplin președinția austriacă în eforturile sale pentru a adopta rapid propunerea noastră de soluționare provizorie a impozitului pe serviciile digitale.

    Încă din primăvară Comisia Europeană a propus noi reglemenătri pentru a se asigura ca activităţile de afaceri din domeniul digital sunt taxate într-un mod corect şi care să favorizeze creşterea economică în spaţiul Uniunii Europene.


  • Planul Juncker în telefonia mobilă

    Planul Juncker în telefonia mobilă

    În timpul preşedinţiei lui Jean-Caude Juncker la
    Comisia Europeană s-a născut Planul de investiţii pentru Europa spre a repune
    Uniunea pe linia ieşirii din criză. El a fost denumit şi Planul Juncker şi a
    fost conceput pe baza unei strategii formată din trei piloni. Primul este
    Fondul European pentru Investiţii Strategice     care furnizează o garanţie din
    partea Uniunii Europene în vederea mobilizării investiţiilor private. În cadrul
    acestui pilon, Comisia lucrează împreună cu partenerul său strategic Banca
    Europeană de Investiţii. Al doilea pilon este Hubul Consultativ al
    Investiţiilor Europene şi Portalul Proiectului Investiţiilor Europene     care
    furnizează asistenţă tehnică şi o mai mare vizibilitate a oportunităţilor de
    investiţii prin care proiectele propuse să devină o realitate. Şi aici,
    partenerul strategic este Banca Europeană de Investiţii. Al treilea pilon este
    îmbunătăţirea mediului de afaceri prin înlăturarea barierelor regulatoare din
    calea investiţiilor,     atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii
    Europene.


    Ca parte a Planului
    Juncker, Banca Europeană de Investiţii a semnat în urmă cu două zile un
    împrumut pentru dezvoltarea noii generaţii de telefonie mobilă. Daniel Rosario,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a anunţat semnarea acordului de
    împrumut: Banca Europeană de
    Investiţii a semnat un împrumut de 500 de milioane de euro în cadrul Planului
    de investiţii pentru Europa cu compania finlandeză Nokia deţinută de Telekom.
    Nokia va folosi împrumutul pentru a-şi accelera cercetarea şi dezvoltarea
    tehnologiilor 5G, standardul de comunicare al următoarei generaţii de telefonie
    mobilă care va face posibilă o comunicare mai rapidă, conectivitate masivă,
    baterii cu durata de viaţă de un deceniu şi reţele stabile care răspund foarte
    repede cererilor clienţilor.


    Semnarea împrumutului
    cu concernul Nokia urmează celui semnat în luna ianuarie 2018 cu grupul suedez de
    telefonie mobilă Ericsson în valoare de 250 de milioane de euro. Reţelele de
    telefonie mobilă 5G preconizează o viteză de transfer a datelor de 50 până la
    100 de ori mai mare faţă de actualele reţele 4G care par a-şi fi epuizat
    posibilităţile de dezvoltare. Prin noua generaţie de telefonie mobilă se
    aşteaptă revitalizarea unor sectoare industriale, unul dintre cele cu mare
    potenţial fiind automobilele fără şofer. Este foarte important să avem companii europene care să intre în competiţie, a declarat
    vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii Alexander Stubb ediţiei
    online a cotidianului Helsingin Sanomat. În sectorul tehnologiei 5G, Uniunea
    Europeană este în urma Statelor Unite şi Chinei.


  • Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

    Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

    Comisia Europeană și Grupul Băncii
    Europene de Investiții (BEI)     și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315
    miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru
    Europa, așa-numitul Plan Juncker.
    Au fost aprobate sute de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din
    partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni
    care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în
    cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de
    315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat Fondul european pentru investiții strategice, ceea ce
    ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei
    economice și financiare.

    Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a oferit mai multe
    amănunte: Acest plan de investiții are impact în multe domenii. Proiectele finanțate prin planul Juncker
    ne-au permis, în Finlanda, de exemplu, să ajutăm sute de migranți și refugiați
    să se integreze pe piața muncii. Am putut finanța
    cercetări împotriva cancerului la copii sau înfiinţarea unui parc
    eolian în Grecia. O parte din investiţia de acolo a fost acoperită de
    întreprindere, cea mai mare parte a fost acoperită din fonduri provenite din
    planul Junker, care a investit în domeniul energiei regenerabile, în domeniul
    cercetării, în cel digital şi al transporturilor, inclusiv în domeniul social.
    15 milioane de noi gospodării au acum acces la internet de bandă largă și am
    construit 500.000 de apartamente noi la preţuri avantajoase. Circa 700 000 de
    întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de pe urma îmbunătăţirii accesului
    la finanțare, au fost create zeci de mii de noi
    locuri de muncă, iar PIB-ul UE a crescut cu 0,5 %.

    Dat fiind succesul Fondului european
    pentru investiții strategice, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să
    îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la
    sfârșitul anului 2020. Lansat în 2014, planul Juncker permite Grupului BEI să
    finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.
    Proiectele susținute sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de
    întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de
    infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor
    astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de
    exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii
    sau platforme de investiții. Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai
    puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia
    și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste
    țări, calculele arată că regiunile care vor beneficia de efectele pe termen
    lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal
    țările din Europa de Est).


  • InvestEU

    InvestEU

    Planul de
    investiții pentru Europa (sau Planul Juncker) se alătură
    sprijinului acordat de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile, cu
    instrumente financiare menite să atragă investiții în sectoare strategice, de
    la infrastructură si cercetare, până la sănătate, transport, energie și
    economie circulară. Planul de investiții pentru Europa are trei piloni: Fondul
    european pentru investiții strategice     (FEIS


    Una dintre
    istoriile de succes ale investiţiilor UE a fost celebrată la începutul acestei
    luni de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi anume proiectul 100 de
    inimi pentru 100 de copii    . Despre ce este vorba, aflăm de la Angela Cristea,
    şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Acest proiect a fost
    selectat pentru a fi exemplificat într-o campanie pe care o derulăm noi,
    EUInvest, în care vorbim despre investiţiile
    pe care le face Uniunea Europeană, în România, în principal, prin
    fonduri nerambursabile, dar începe şi România să participe tot mai activ la
    Planul de investiţii european, aşa numit Plan Juncker. Am ajuns acum la peste
    357 de milioane de euro, din acest fond de investiţii strategice, mobilizate şi
    în România şi de la care ne aşteptăm ca la rândul lor să mobilizeze peste un
    miliard de euro, de intrări în proiectele de capital de dezvoltare din România.
    Atât fondurile nerambursabile, cât şi Planul de investiţii sunt în derulare. Iar
    noi, Comisia Europeană, rămânem un aliat puternic, angajat, prezent, nu numai
    cu fondurile europene, dar şi cu expertiza care există în UE în acest domeniu.


    Proiectul
    100 de inimi pentru 100 de copii salvează vieți, la propriu, a mai
    spus Angela Cristea şi a adăugat: Este o dovadă vie că Fondurile
    Uniunii Europene, atunci când sunt folosite, când se întâlnesc cu entuziasm, cu
    hotărâre, cu dorință de muncă şi de a reuşi, pot să aibă un impact extraordinar
    asupra societăţii, asupra comunităţii în care operează, adică reuşesc să-şi
    atingă obiectivul. Pentru că vorbim foarte mult despre banii europeni, dar ceea
    ce ne interesează la sfârşitul zilei nu este numai cheltuirea (n.r. lor), acea
    faimoasă rată de absorbţie a fondurilor europene, ci mai ales ce se schimbă
    concret în viaţa de zi cu zi. Şi acesta este doar unul dintre proiectele pe
    care le-am finanţat în domeniul sănătăţii, au fost peste 600, în perioada
    anterioară de finanţare, 2007-2013. Pe noua perioadă de finanţare continuăm
    sprijinirea reformei în sistemul de sănătate.


    Investiţiile
    UE aduc îmbunătăţiri care contează în viața noastră de zi cu zi. O educație mai
    bună, servicii medicale modernizate, energie ecologică, o nouă infrastructură
    de transport, tehnologie avansată sunt doar câteva exemple.


  • Transgaz a devenit prima companie din Romania care a accesat fonduri din planul Juncker

    Transgaz a devenit prima companie din Romania care a accesat fonduri din planul Juncker

    Transgaz a devenit prima companie din Romania care a accesat fonduri din planul Juncker după ce Banca Europeana de Investiții a acordat un împrumut, garantat prin Planul Juncker, de 50 milioane de euro în vederea construirii gazoductului european BRUA considerat cel mai complex proiect de infrastructură derulat în prezent pe teritoriul țării noastre.



    Noua conductă reprezintă prima fază a secțiunii române a gazoductului din Bulgaria către Austria prin România și Ungaria, pe scurt, BRUA. Proiectul de interconectare a gazelor naturale a primit și un grant în valoare de 179 milioane de euro de la Comisia Europeană în cadrul CEF, Connecting Europe Facility, Facilitatea Conectarea Europei.



    Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro și dialog social, a declarat că Acest proiect transfrontalier va duce la creșterea competitivității, acest lucru fiind în beneficiul consumatorilor. De asemenea va duce la crearea de mii de locuri de muncă în regiune, principalul obiectiv al Planului Juncker.



    Ciprian Alic, directorul departamentului Accesare Fonduri Europene şi Relatii Internationale, confirmă: Practic, Transgaz, va antrena în amonte și în aval foarte multe alte small businessuri pe traseul coridorului BRUA. Imaginați-vă ce înseamnă ca provocare din punct de vedere al trecerii prin zone de protecție Natura 2000, vestigii arheologice formidabile, foste mine, geo-parcul dinozaurilor de exemplu în Țara Hațegului, practic este, dacă ne uităm în amonte și în aval, o lucrare care dă de lucru la mii și mii de specialiști sau de sute de instituții ale administrației publice locale sau centrale.



    Comisarul european Miguel Arias Cañete, responsabil pentru politici climatice și energie, completează: Înființăm o rețea. Nu este o conductă tradițională mare, ci conducte mai mici cu fluxuri inverse care permit gazului să curgă spre nord-sud și est-vest, iar regiunea va avea mai multe surse de energie disponibile, o concurență mai mare și o energie mai ieftină.



    Fondurile BEI vor finanța construcția unei conducte de transport de gaze naturale de 478 km între Podișor și Recaș și construirea a trei stații de compresoare situate în Podișor, Bibești și Jupa din România.


    Când va fi finalizată, BRUA va conecta Europa Centrală și de Est la câmpurile de gaz din Marea Caspică și Marea Neagră. În România, rețeaua se va întinde pe o distanță de 528 kilometri.



  • Eurodeputaţii au prelungit şi majorat Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)

    Eurodeputaţii au prelungit şi majorat Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)

    Parlamentul European a prelungit
    şi majorat Fondul European
    pentru Investiţii Strategice (EFSI), elementul central al Planului de
    investiţii pentru Europa, denumit şi planul Juncker . Fondul a fost conceput
    pentru a genera creştere economică şi crearea de locuri de muncă prin utilizarea
    mai inteligentă a resurselor financiare noi şi existente, asigurarea vizibilităţii
    şi asistenţei tehnice pentru proiectele de investiţii. Decizia îmbunătăţirii EFSI a fost luată după
    succesul primei etape care a adus beneficii reale întreprinderilor din
    Europa şi a contribuit deja la crearea a 300 de mii de locuri de muncă.
    Pe 12 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde pentru
    creşterea obiectvului de investiţii al EFSI, de la 315 miliarde de euro la 500
    miliarde de euro şi prelungirea perioadei iniţiale de 3 ani (2015-2018) până în
    2020.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene
    responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate Jyrki Katainen, declara: Este
    foarte important acest moment pentru că odată ce a-ţi votat pentru.EFSI,
    înseamnă că a-ţi crescut puterea lui cu aproape o jumatate de trilion de euro
    până la sfârşitul lui 2020. Acesta este un instrurment esenţial
    pentrut.competitivitatea Europei şi pentru creşterea numărului de locuri de
    muncă.. Aş dori să subliniez importanţa de a îmbina EFSI cu Fondurile
    structurale pentru că atunci şansele ar creşte şi mai mult oportunităţile
    pentru ţările de coeziune. Şi dat fiind că EFSI răspunde la cerere nu este un panaceu,
    dar companiile care activează în domenii precum economia circulară, inteligenţa
    artificială, agricultură, silvicultură ar beneficia de pe urma unei finanţări EFSI
    sporite fiindcă le-ar permite să investească în inovaţie.

    Noul EFSI prevede, între altele, o
    transparenţă sporită. Astfel, Comitetul pentru Investiţii îşi va publica deciziile online,
    indicând motivele pentru care a ales ca un proiect să primească sprijin sub
    forma unei garanţii din bugetul UE. De asemenea, acesta mai prevede, o proporţie mai ridicată de proiecte
    durabile.
    Cel puţin 40 % din proiectele de infrastructură şi de inovare sprijinite
    de EFSI vor urmări să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, în
    conformitate cu Acordul de la Paris. Având în vedere succesul EFSI în
    sprijinirea întreprinderilor mici, noua versiune a Fondului va creşte procentul
    garanţiei pentru IMM-uri de la 26% la 40 %. Noul EFSI încurajează, de
    asemenea, Banca Europeană de Investiţii (BEI) să sprijine băncile naţionale să creeze platforme de investiţii pentru a grupa mai multe proiecte
    de mici dimensiuni în funcţie de temă sau regiune, în vederea atragerii de
    investitori privaţi. Regulamentul noului EFSI este prevăzut să intre în vigoare
    la 1 ianuarie 2018.