România,
la nouă luni de la apariția primul caz de coronavirus
La
nouă luni de la apariția primului caz de Covid-19 pe teritoriul său, timp în
care în România s-au înregistrat sute de mii de cazuri de infectare cu noul
coronavirus, cifra deceselor zilnice asociate Sars-CoV-2 se menține ridicată, la
fel numărul pacienților internați la terapie intensivă. Specialiștii atrag
atenția că, deși cifrele
infectărilor noi zilnice sunt în uşoară scădere de la începutul acestei
săptămâni, faţă de zilele similare de săptămâna trecută, nu este suficient
pentru a fi considerat un semn încurajator.
Ei sunt de părere că ar fi nevoie
de 14 zile cu o evoluţie bună pentru a se putea spune că situaţia se
stabilizează. Autoritățile au decis carantinarea localităților, dar doar
acolo unde situația epidemiologică o impune. Efectele se văd, deja, rata de
infectare este în scădere, la aceasta contribuind și măsurile restrictive
decise la nivelul întregii țări, precum purtarea obligatorie a măștii atât în
spațiile închise, cât și în cele deschise, restricționarea circulației pe
timpul nopții sau desfășurarea cursurilor exclusive online. Președintele Klaus Iohannis a declarat că România nu va intra într-o carantină generală
după alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Totuși, nu este momentul
unei relaxări, a subliniat șeful statului, care a cerut populaţiei să respecte,
în continuare, măsurile de siguranţă sanitară şi să petreacă sărbătorile de
iarnă doar alături de cei cu care locuiesc împreună. Președintele şi-a exprimat,
în același timp, speranţa că în momentul în care vor exista date concludente cu
privire la vaccinare scepticismul referitor la vaccin va scădea. Potrivit unui
sondaj al Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, doar 30% dintre
români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus, imediat ce în țară ar exista
această posibilitate. Între timp, autoritățile
române au prezentat strategia de vaccinare anti-Covid, pe care o tratează ca pe
o problemă de siguranță națională.
Aceasta urmează să fie adoptată, săptămâna viitoare, de Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării. Personalul
din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centre rezidenţiale şi medico-sociale,
populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul
din domenii-cheie, esenţiale bunei funcţionări a societăţii, vor avea
prioritate la vaccinare. Ministerul
Apărării Naţionale va avea rolul foarte important de sprijin al efortului interinstituţional
în campania de vaccinare anti-COVID-19, urmând să asigure, prin structurile de
specialitate, logistica necesară desfăşurării acestei campanii la nivel
naţional. Strategia de distribuţie ţine cont de condiţiile specifice de stocare
şi transport necesare pentru fiecare vaccin în parte.
Guvernul
de la București a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an
Guvernul
României a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară – ultima din acest an, care
duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (circa 19,5 miliarde de
euro). Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului
anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%. Premierul
Ludovic Orban a afirmat că rectificarea este necesară pentru a face faţă
cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi
echilibrarea bugetelor locale.
El a explicat că au apărut noi provocări şi
cheltuieli, în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative
legislative, au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Bani suplimentari vor
fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a
programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani
pentru lupta anti-COVID. Se vor aloca fonduri inclusiv pentru plata
stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul
normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor implicați în
lupta anti-COVID.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost
suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a
unui vaccin împotriva SARS-CoV-2. El a precizat că această rectificare bugetară
asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa
11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și
Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire
de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru
a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. În schimb, Ministerul de Finanţe
şi cel de Interne pierd bani la această rectificare bugetară, la fel și Administrația prezidențială și Camera
Deputaților.
Executivul de la București a prezentat Planul
Naţional de Redresare și Reziliență
Guvernul de la București a prezentat, joi seară,
Planul Naţional de Redresare și Reziliență care va folosi bani europeni, pentru
ca economia românească să treacă peste criza provocată de pandemia de COVID-19.
Proiectul ar urma să asigure dezvoltarea accelerată a ţării în următorii patru
ani, iar banii de la UE vor fi cheltuiţi pentru spitale noi, sute de kilometri
de autostrăzi, investiţii în infrastructură şcolară sau pentru digitalizarea
administraţiei.
Planul prevede utilizarea a peste 30 de miliarde de euro
ca investiţii în domeniile cele mai importante ale societăţii româneşti. Din
cele peste 30 de miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de aproape 14
miliarde, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană
în numele tuturor statelor membre, reprezintă restul. De joi, acest plan este
în dezbatere publică. Societatea civilă poate să vină cu propunerile ei, care
vor fi analizate de guvern, după care planul va fi trimis la Bruxelles.
Mai
multe organizaţii neguvernamentale cu expertiză în educaţie, sănătate sau în
domeniul social şi-au exprimat, deja, intenţia de a contrbui la acest plan.
Documentul trebuie să includă cu prioritate, spun, organizaţiile, măsuri de
sprijin pentru persioanele din categorii vulnerabile şi să acorde o atenţie
sporită copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, astfel încât aceştia
să-şi continue şcoala.
