Radio România Internațional

Tag: Platforma Crimeea

  • Jurnal românesc – 26.08.2021

    Jurnal românesc – 26.08.2021

    Ministerul
    Afacerilor Externe i-a transmis ambasadorului Ungariei la București, Zákonyi
    Botond, că România a considerat extrem de nepotrivit mesajul din discursul
    președintelui maghiar, János Áder, susţinut la Summitul privind lansarea
    platformei internaționale pentru Crimeea, de la Kiev. Acesta a comparat
    ocuparea ilegală de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimea cu Tratatul de la
    Trianon, încheiat în urma Primului Război Mondial şi în urma căruia
    Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au reintrat în componența
    României. Conform unor surse guvernamentale, citate de postul TV Digi24, partea
    română a preferat canalul bilateral având în vedere că discursul a fost rostit
    în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat
    față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit, conform cutumelor, să se
    reacționeze în acel context. Totodată, MAE arată că, având în vedere caracterul
    provocator al mesajului din discurs, partea română a preferat să nu dea amploare
    reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară. Acuzat
    de partidele aflate în opoziţie de lipsă de reacţie, premierul Florin Cîţu,
    care a reprezentat România la summit alături de ministrul Bogan Aurescu, a
    declarat că afirmaţia preşedintelul Ungariei trebuie discutată la Bucureşti şi
    că, la Kiev, a susţinut drepturile minorităţii române din Ucraina.




    Trei români din
    Torino au fost răniţi după ce imobilul în care locuiau s-a prăbuşit, a anunţat
    Ministerul de Externe. Instituţia transmite că s-a autosesizat în urma
    informaţiilor apărute în presa italiană referitoare la prăbuşirea unui imobil
    de locuinţe, la data de 24 august, în localitatea Torino, iar consulul general
    al României s-a deplasat de urgenţă la faţa locului pentru a obţine informaţii
    cu privire la identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate. Din
    informaţiile obţinute unul dintre români este în stare gravă la spital, iar
    ceilalţi doi sunt în afara pericolului. MAE menţionează că administraţia locală
    din Torino le va asigura românilor temporar cazarea şi că, prin reprezentanţii
    oficiului consular, menţine un contact permanent cu conaţionalii afectaţi şi
    familiile acestora. Bucureştiul aminteşte că cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General la Torino:
    +39 011 249 57 75, +39 011 249 52 64, +39 011 18 95 83 90, iar pentru situaţii
    de urgenţă au la dispoziţie şi linia telefonică specială a reprezentanţei +39
    338 756 81 34.




    România a donat
    aproximativ 200.000 de doze de vaccin anti-COVID19 Republicii Vietnam.
    Transportul acestora a fost efectuat la solicitarea Departamentului de Situaţii
    de Urgenţă în cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă şi a avut loc pe
    23 august cu o cursă a companiei Tarom. Reprezentanții operatorului aerian
    naţional au anunțat că zborul umanitar pe ruta Bucureşti – Dubai – Saigon a
    durat aproximativ 13 ore şi 40 minute, a fost operat cu trei echipaje, iar
    greutatea transportată a fost de aproximativ 2 tone. Prim-ministrul Florin Cîţu
    a anunţat, la începutul lunii august, că Executivul de la Bucureşti a aprobat o
    hotărâre privind donarea în total a circa 1,3 milioane de doze de vaccin
    anti-COVID19 mai multor ţări, între care Tunisia, Egipt, Albania şi Vietnam.




    Echipa de
    pompieri români aflată în misiune în Grecia intervine în continuare la
    stingerea incendiilor, a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de
    Urgenţă, Raed Arafat. Acesta a spus că o evaluare a activităţii salvatorilor în
    vederea continuării operaţiunii peste termenul stabilit, de 10 zile, urmează să
    aibă loc către finalul acestei săptămâni. 142 de pompieri români se luptă cu incendiile de vegetaţie din zona Attica,
    la nord de capitala Atena. Misiunea românească este un răspuns la solicitarea
    de asistenţă internaţională înaintată, pe 19 august, de statul elen prin
    Mecanismul European de Protecţie Civilă. La începutul lunii august, alţi 108
    pompieri români au fost detaşaţi opt zile în Grecia pentru a ajuta la stingerea
    incendiilor de vegetaţie. Aceştia au fost lăudaţi de presa elenă şi la
    revenirea în România au fost înaintaţi în grad şi recompensaţi cu Emblema de
    onoare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.


  • Platforma internaţională Crimeea

    Platforma internaţională Crimeea



    Ucraina cilăstăseaşti, aşi cum scutea tu videală comentatorlli, s’ţănă ma largu tu mănă Crimeea, hamunisia arăkită di Rusia tru 2014, tru agenda internaţională. Platforma Crimeea, a curi summit inaugural s’ţănu, luni, Kiev, şi pi cari Moscova ălu spusi ca hiinda ună ş’ună un actu antiarusescu, easti ună iniţiativă ţi ari scupolu s’anvărtuşeadză politica di nipricunuşteari a arăkearillei paranomu a Crimeiilei şi, pănu tru soni, s’licşureadză turnarea a llei tru componenţa ali Ucraină.



    Reprezentanţăllii a cama di 40 di state vulusiră ună declaraţie finală tru cari condamnă aţea ţi număsescu aputrusearea temporară şi arăkearea paranomu ali Crimeei, ti cari spun că reprezintă ună provocari directă la adresa a securitatillei internaţională. Documentul faţi timbihi că militarizarea ţi s’dizvărteaşti şi tu aestă oară tru regiune slăgheaşti securitatea şi stabilitatea ali regiuni Amarea Lae, denunţă gaereţli ali Rusiei taa să u legitimeadza aputrusearea provizorie şi ar4chearea paranomu şi condamnă călcările a ndrepturilor a omlui tru hamunisie. Tru declaraţie s’caftă ali Moscovă s’asiguripsească şi s’garanteadză că tuti persoanele cari ţănu di comunităţli etniţi şi religioase, inclusiv etniţlli ucraineni şi tătari, au căbilea să s’hărsească acutotalui di ndrepturli a lor.



    România fu reprezentată la lansarea a platformăllei Crimeea di şeflu a guvernului, Florin Cîţu, şi di ministrul di Externe, Bogdan Aurescu. Prim-ministrul român dimăndă asocierea a văsiliillei la Platforma Crimeea şi năpoi adusi aminti agiutorlu constant ti suvearanitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, cum şi angajamentul susto andicra di politica di nipricunuşteari a arăkearillei paranomu a hamunisiillei.



    Autorităţli di Bucureşti, cundille Florin Cîţu, suntu cabaia dukimăsiti di actualele provocări şi fuvirseri contra a valorilor, stabilitatillei şi securitatillei tru regiunea ali Amarea Lae. Prim-ministrul adusi aminti, tutunăoară ti agiutorlu ali României tră nădiili europene şi euroatlantiţi ali Ucraină, aducănda aminti că România fu primlu stat membru ali Uniunii cari ratifică acordul di asociere anamisa di UE şi Ucraina. Realizarea aluştoru nădii lipseaşti s’hibă andrupăti pritu un proces di reformă cari s’aducă hăirlătică ti tuţ cetăţeañilli ucraineni, inclusiv atelli di etnie română, easti cu minduita şeflu guvernului di Bucureşti. Tru minduita aluştui, fuvirserli şi provocările externe pot s’hibă ma ghini chivirnisiti cara statili cilăstăsescu ti ndridzearea a problemiloru bilaterale.



    Tru marja Summitului, prim-ministrul Cîţu avu ună andamusi cu omologul ucrainean, Dinys Shmyhal, tru cadrul a curi năpoi spusi vrearea ali Românie ta s’da silă a coopeararillei bilatearală, inclusiv prin organizarea tru estan a unei noi sesiuni a Comisiillei mixte interguvernamentale mutrinda coopeararea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Aţelli doi premieri declarară că vor s-impulsioneadzăe coopeararea sectorială, cu prioritate tru domeniul transporturilor, infrastructurii şi al punctelor di triţeari a sinurloru comune. Florin Cîţu u spsui volea ali Românie ta s’hibă asiguripsită tiñisearea a ndrepturloru a minoritatillei române, lugursită la 400 di ñilli di membri.



    Autoru:Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Platforma internaţională Crimeea

    Platforma internaţională Crimeea

    Ucraina
    încearcă, aşa cum remarcau comentatorii, să menţină Crimeea, peninsula anexată
    de Rusia în 2014, pe agenda internaţională. Platforma Crimeea, al cărei summit inaugural
    a avut loc, luni, la Kiev, şi pe care Moscova l-a calificat imediat drept un
    act antirusesc, este o iniţiativă menită să consolideze politica de
    nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii şi, în ultimă instanţă, să
    faciliteze revenirea ei în componenţa Ucrainei.


    Reprezentanţii a peste 40 de
    state au adoptat o declaraţie finală în care condamnă ceea ce numesc ocuparea
    temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, despre care spun că reprezintă o
    provocare directă la adresa securităţii internaţionale. Documentul avertizează
    că militarizarea în curs în regiune subminează securitatea şi stabilitatea
    regiunii Mării Negre, denunţă eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia
    provizorie şi anexarea ilegală şi condamnă încălcările drepturilor omului în
    peninsulă. În declaraţie se solicită Moscovei să asigure şi să garanteze că
    toate persoanele care aparţin comunităţilor etnice şi religioase, inclusiv
    etnicii ucraineni şi tătari, au posibilitatea să se bucure pe deplin de drepturile
    lor.


    România a fost reprezentată la lansarea platformei Crimeea de şeful
    guvernului, Florin Cîţu, şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Prim-ministrul
    român a anunţat asocierea ţării la Platforma Crimeea şi a reiterat sprijinul
    constant pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi
    angajamentul ferm faţă de politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a
    peninsulei.


    Autorităţile de la Bucureşti, a subliniat Florin Cîţu, sunt extrem
    de conştiente de actualele provocări şi ameninţări la adresa valorilor,
    stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre. Prim-ministrul a exprimat,
    totodată, sprijinul României pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale
    Ucrainei, amintind că România a fost primul stat membru al Uniunii care a
    ratificat acordul de asociere între UE şi Ucraina. Realizarea acestor aspiraţii
    trebuie susţinută de un proces de reformă care să aducă beneficii pentru toţi
    cetăţenii ucraineni, inclusiv cei de etnie română, este de părere şeful guvernului
    de la Bucureşti. În viziunea acestuia, ameninţările şi provocările externe pot
    fi mai bine gestionate dacă statele acţionează pentru soluţionarea problemelor
    bilaterale.


    În marja Summitului, prim-ministrul Cîţu a avut o întrevedere cu
    omologul ucrainean, Denys Shmyhal, în cadrul căreia a reafirmat
    disponibilitatea României de a avansa cooperarea bilaterală, inclusiv prin
    organizarea în acest an a unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale
    privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Cei doi
    premieri au declarat că vor să impulsioneze cooperarea sectorială, cu prioritate
    în domeniul transporturilor, infrastructurii şi al punctelor de trecere a
    frontierei comune. Florin Cîţu a exprimat dorinţa României de a fi asigurată
    respectarea drepturilor minorităţii române, estimată la 400 de mii de membri.