Celălalt/ Migraţie, temă deja a existenţei noastre
de zi cu zi, a fost şi propunerea celei de-a treia ediţii a Platformei
Internaţionale de Teatru Bucureşti, eveniment organizat de ARPAS şi de Primăria
Municipiului Bucureşti, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului
Bucureşti.
Potrivit curatoarei platformei, criticul de teatru
Cristina Modreanu, prin spectacolele invitate din Germania, Marea Britanie,
Statele Unite şi România, publicul a avut ocazia să cunoască modalităţi prin
care se poate negocia relaţia cu Celălalt. Cum îi acceptăm la noi acasă pe cei
străini de noi şi cum facem să fim noi înşine acceptaţi acolo unde suntem
străini pentru alţii – acestea sunt teme provocate de noul val migrator generat
de escaladarea conflictelor armate din Orientul Mijlociu, spune Cristina
Modreanu:
Valul migrator e compus din oameni
foarte diferiţi, care ajung într-un teritoriu, Germania, Marea Britanie, alte
ţări europene. În fiecare dintre aceste locuri problemele sunt diferite. Şi
sistemele în care ei aplică pentru azil sau încearcă să se integreze cumva sunt
foarte diferite şi bineînţeles că de fiecare dată problemele sunt cu totul
altele. Ele sunt însă semnificative şi pentru noi, pentru că şi noi, ca orice
ţară europeană, avem o cotă de refugiaţi. Avem aceşti oameni care rămân şi la
noi, rătăciţi într-un sistem care nu prea ştie ce să facă cu ei. Am ales
spectacolele tocmai pentru a prezenta cât mai multe dintre aceste poveşti,
dintre aceste cazuri în aşa fel încât să ne dăm seama că sunt cu toţii oameni
ca noi, oameni care trec prin situaţii critice de viaţă, care trec printr-o
suferinţă de un tip sau altul şi pe care ar trebui să îi înţelegem mai bine.
Aceste poveşti au fost spuse în timpul Platformei în
feluri diferite: prin voce, ritm şi muzică, prin teatru fizic, fără cuvinte,
printr-un discurs foarte asemănător cu cel al politicienilor, printr-un tur
ghidat performativ pe străzile Bucureştiului sau prin teatru radiofonic.
Evenimentul a fost deschis de spectacolul din
Germania, Monoloage din azil, text şi regie Michael Ruf, care prezintă,
într-o formă minimalistă, trei poveşti extrem de impresionante. Producţia unei
structuri teatrale speciale: Bühne für Menschenrechte / Actors for Human
Rights, un teatru de proiect care funcţionează ca o reţea. Lara Chahal,
asistent de regie: Avem o reţea de actori şi muzicieni
din Germania şi facem spectacole în diferite oraşe. De exemplu, dacă facem un
spectacol în München, atunci căutăm actori care locuiesc în împrejurimile
Münchenului, ca să poată participa la proiect. Deci, totdeauna sunt actori
diferiţi. Textele se bazează pe interviurile pe care le-am făcut cu refugiaţi
care au venit în Germania. În aceste interviuri, vorbesc despre experienţele
lor cu sistemul european de azil. Vrem să răspândim vocile refugiaţilor, astfel
încât din ce în ce mai mulţi oameni să devină conştienţi de problemele cu care
aceştia se confruntă în Europa. De obicei, după spectacol stăm de vorbă
cu publicul şi îl provocăm la o discuţie despre ce putem face în legătură cu
aceste situaţii. Unii oameni sunt şocaţi de aceste poveşti, pentru că nu ştiu
că se întâmplă astfel de lucruri, alţii sunt deja implicaţi şi vor să facă mai
mult. Ne dorim foarte mult să implicăm oamenii în discuţie şi, de asemenea, să
îi convingem să vorbească despre ceea ce au auzit, să răspândească informaţiile
şi să discute unii cu alţii despre cum pot sprijini refugiaţii la nivel local,
în comunităţile lor.
O analiză a problemei migraţiei, a posibilelor
efecte în viitor ale acestui fenomen realizează dramaturgul Matei Vişniec în
textul Migraaaanţi sau Prea suntem mulţi în aceeaşi barcă, prezentat ca
spectacol-lectură în cadrul Platformei. Spectacolul a prefaţat premiera de
teatru radiofonic pe care Teatrul Naţional Radiofonic o va produce la începutul
anului 2017, în regia artistică a lui Mihai Lungeanu. În opinia lui Mihai Lungeanu,
problema migraţiei este abordată cu obiectivitate de către autorul textului
Migraaaanţi…
Matei Vişniec alege o descriere a
evenimentelor, nu o implicare. O descriere a raporturilor care se creează între
cei care gestionează această venire a arabilor, cei care fac comerţ, cei care
fac afaceri, cei care fac politică … la toate nivelurile – cultural, politic,
administrativ, uman… Sunt câteva scene foarte sensibile legate de
universalitatea morţii, când trupurile scoase pe uscat nu mai au nici etnie,
nici sex, nici vârstă… Şi atunci, pe lângă capacitatea noastră de a-i primi
pe cei vii, se pune şi problema morţilor care trebuie rostuiţi într-un anumit
fel. Priveşte cu umor, cum face de obicei Matei Vişniec, cu sensibilitate, cu
poezie şi cu foarte multă luciditate.
În ultima perioadă, în Bucureşti, artiştii au
început să manifeste interes pentru crearea de proiecte de explorare urbană.
Unul dintre acestea este Harta senzorială a Bucureştiului, un tur ghidat
performativ,în care sunt folosiţi actori, invitaţi speciali care sunt legaţi de
case cu poveşti memorabile şi instalaţii video şi audio. Harta senzorială a
Bucureştiului a făcut parte din programul Platformei Internaţionale de Teatru
Bucureşti. Cristina Modreanu, curatoarea proiectului: Harta
senzorială a Bucureştiului e un proiect care ne face să ne întâlnim cu foarte
multe feţe ale oraşului Bucureşti, din diferite epoci ale sale. L-am integrat
şi în Platformă pentru că noţiunea de celălalt este o noţiune cu care ne-am
confruntat de-a lungul istoriei. E surprinzător să vezi că oameni care au
participat la acest tur, până acum nu ştiau că există un cartier evreiesc în
oraşul Bucureşti, că a mai rămas foarte puţin din el, nu ştiau că există un
cartier armenesc şi multe alte tipuri de populaţie care au existat aici, care
există în continuare şi care alcătuiesc diversitatea oraşului Bucureşti.
În cazul companiei din Marea Britanie, problema
migraţiei a fost abordată dinspre psihologie. Câştigător al premiului Cel mai
bun spectacol Fringe 2014, Confirmare încearcă să ne facă să gândim: dar
dacă argumentele celelalte, care ni se par atât de opuse discursului nostru şi
prejudecăţilor noastre sunt şi ele la fel de adevărate?.