Tag: PNL Diaspora

  • Jurnal românesc – 01.05.2017

    Jurnal românesc – 01.05.2017

    Seguridad Social (Sistemul de securitate socială spaniol) a câştigat peste 37.000 de cotizanţi străini în martie, cu 2,2% mai mult decât în luna anterioară, ajungându-se la 1,7 milioane de străini înscrişi, potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Cu acest avans, înscrierea străinilor la Seguridad Social a reuşit cel mai bun rezultat în luna martie din anul 2007 încoace. Din totalul străinilor înscrişi, aproape un milion proveneau din ţări necomunitare, iar circa 740 de mii din ţări membre UE. Dintre străinii originari din UE, românii sunt cei mai numeroşi — circa 319.000, fiind urmaţi de italieni, britanici, bulgari şi portughezi. În cadrul ţărilor necomunitare, cei mai mulți sunt marocani, chinezi şi bolivieni. Pe comunităţi autonome, Catalonia şi Madrid au continuat să concentreze cu puţin peste patru din fiecare zece străini înscrişi la Seguridad Social, însumând aproape 44% din totalul străinilor ocupaţi. După aceste două regiuni urmează Andalucía (231.732), Comunidad Valenciana, (186.168) si Canarias (88.818). Comunităţile cu un număr mai mic de străini înscrişi la Seguridad Social au fost Galicia (30.071 străini), Navarra (21.359) şi La Rioja (13.519). Cei mai mulţi dintre străinii înscrişi oficial munceau în domeniul hotelier, în comerţ, servicii şi activităţi administrative. Vă reamintim că în Spania locuieşte a doua cea mai mare comunitate de români, după cea din Italia.



    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Norvegiei, că, începând cu data de 1 mai, se instituie măsura de control sistematic a persoanelor şi documentelor de identitate şi de călătorie pentru toate persoanele care intră în sau părăsesc spaţiul Schengen prin punctele de frontieră norvegiene. Măsura a fost impusă ca urmare a evaluărilor de risc de securitate şi se menţine până când autorităţile norvegiene vor aprecia că nivelul pericolului ameninţărilor teroriste va fi suficient de redus. Controlul la intrarea / ieşirea din Norvegia se aplică atât cetăţenilor norvegieni, cât şi tuturor cetăţenilor străini, inclusiv celor ai statelor membre UE şi SEE. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227. De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al Ambasadei: +4799153137. MAE recomandă consultarea site-ului www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (descărcabilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!”.



    Începând cu 1 mai cetățenii români care au deținut în ultimii 10 ani o viză de rezidență temporară în Canada și cei care dețin, în prezent, o viză valabilă care permite intrarea în SUA (non-immigrant visa) au posibilitatea de a intra în / tranzita Canada, pe calea aerului, în baza unei Autorizații de Călătorie Electronice (Electronic Travel Authorization — eTA), fără a mai avea nevoie de viză. MAE precizeaza că, în baza eTA, cetățenii români care se află într-una dintre cele două situații mai sus menționate pot intra, fără vize, pe teritoriul Canadei, pentru o perioadă de maximum 6 luni, doar dacă scopul șederii este unul din următoarele: turism sau vizită (vizitarea rudelor/prietenilor sau prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor). Eliminarea obligativităţii deţinerii unei vize nu se aplică cetăţenilor români care doresc să muncească sau să studieze în Canada. În aceste situaţii este necesară, în continuare, obţinerea unei vize, conform reglementărilor canadiene. Taxa pentru obținerea Autorizației de Călătorie Electronice este de 7 dolari canadieni și trebuie plătită în momentul completării aplicației online. Pentru obținerea Autorizației de Călătorie Electronică accesați următorul link:


    http://www.cic.gc.ca/english/helpcentre/questions-answers-by-topic.asp?st=16.7.2. Totodată, MAE recomandă accesarea, pentru obținerea de informații detaliate referitoare la eTA, a secțiunii “Sfaturi, alerte de călătorie/Condiții de călătorie/Canada” de pe pagina sa de web: https://www.mae.ro/travel-conditions/3678#850.



    Comitetului de Coordonare al filialei PNL Diaspora, şi-a ales, duminică, noua conducere a organizaţiei. Senatorul Viorel Badea a fost ales preşedinte, în prezenţa a peste 80 de delegaţi şi invitaţi, membri ai PNL Diaspora. Pentru funcţiile de prim-vicepresedinţi au primit votul Radu Lupu (PNL Italia) şi Valentin Cocoş (PNL Spania). Viorel Badea este senator din 2008 şi se află la al treilea mandat. La eveniment au luat parte cei doi candidaţi la preşedinţia PNL, Ludovic Orban şi Cătălin Predoiu, dar şi Daniela Nicolescu, secretar general al Organizatiei Femeilor Liberale. Potrivit conducerii, obiectivele noului Birou de conducere sunt: sprijinirea românilor din statele UE care doresc să candideze la alegerile locale, dar şi alegerea unui număr de senatori şi deputaţi în diaspora în funcţie de numărul românilor votanţi din ţara respectivă şi încurajarea celor care vor să candideze la alegerile locale din ţară în 2020. În prezent există 6 parlamentari de diaspora, raportaţi la circa 4 milioane de români emigraţi.

  • Jurnal românesc – 08.08.2016

    Jurnal românesc – 08.08.2016

    O serie de
    ceremonii religioase vor fi organizate de Biserica Ortodoxă şi Biserica
    Catolică din România după sosirea în ţară a trupului neînsufleţit al Reginei
    Ana a României şi până la înmormântarea sa. Reprezentanţii Casei Regale a
    României, ai Patriarhiei Ortodoxe Române şi ai Arhidiecezei Romano-Catolice de
    Bucureşti au stabilit de comun acord ca marţi, 9 august, la sosirea trupului
    neînsufleţit al Reginei Ana a României în oraşul Sinaia, să bată clopotele
    tuturor bisericilor ortodoxe şi ale bisericii catolice din localitate, iar
    sâmbătă, 13 august, la scoaterea sicriului cu trupul neînsufleţit din Palatul
    Regal, să bată clopotele bisericilor ortodoxe din împrejurimi şi de la Catedrala
    romano-catolică Sf. Iosif din Bucureşti. Născută la
    Paris, în 1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la
    Londra, în 1947. Regina Ana a murit săptămâna trecută, pe 1 august,
    într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Funeraliile vor avea loc
    sâmbătă, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale
    României. În ziua înmormântării,
    în România va fi doliu naţional.




    PNL Diaspora solicită Guvernului să creeze
    un fond de urgenţă pentru finanţarea repatrierii corpurilor cetăţenilor români
    decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, dacă familia face dovada că nu
    poate suporta costurile. Ministerul Afacerilor Externe, prin şeful diplomaţiei
    Lazăr Comănescu, poate iniţia şi susţine o ordonanţă de guvern care să rezolve
    într-un timp foarte scurt această mare problemă a României, se arată într-un
    comunicat de presă. Sursa citată aminteşte că senatorul Viorel Badea,
    preşedinte al PNL Diaspora, a depus un proiect legislativ în acest sens în
    februarie 2014, blocat însă de majoritatea parlamentară.




    Poliţişti români participă la misiuni în
    patru staţiuni turistice din Bulgaria consiliindu-i pe românii aflaţi în
    vacanţă în această ţară, dar şi la acţiuni specifice, împreună cu colegii
    maghiari, pentru prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în
    România, cât şi în Ungaria, informează IGPR. În Bulgaria, poliţiştii români au
    acţionat în Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar, unde în luna iulie
    au acordat sprijin şi au consiliat peste 2.300 de români care au ales să-şi
    petreacă vacanţa pe litoralul Bulgariei. Pe de altă parte, în perioada 25 iulie
    – 21 august, poliţiştii arădeni şi cei din judeţul Bekes, Ungaria, beneficiază
    de schimb de experienţă, în cadrul celei de-a opta ediţii a acţiunilor comune pentru
    prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în România, cât şi în
    Ungaria. Acţiuni similare comune cu colegii maghiari desfăşoară şi poliţiştii
    din Maramureş, dar şi cei din Bihor.




    România
    se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de
    viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, conform cifrelor
    Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015. Cei mai longevivi români
    sunt cei ce trăiesc în municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de
    viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de
    viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu
    Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, cu o medie de viaţă de 73 de ani. La nivelul
    Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa
    de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria.