Banca Naţionalâ ali Românie deadi tu șteari unâ scâdeari mari, anu, andicra di 2022, a investiţiilor xeani ndreapti. Fluxlu netu a aluștor tu anlu 2023 agiumsi la aproapea 6,75 di miliardi di evradz, pi scâdeari cu 36,3% andicra di valoarea recordu ți s-feați cu unu anu ma ninti.
Uidisitu cu spusa a experțâlor di la Banca Țentralâ, evoluţia easti arada di tendinţa internaţionalâ ş-poati sâ s-facâ di itia a catastisillei economicâ pseftâ ş-a ceamaunâllei gheopoliticâ, maxus tu catandisea di polimu ți s-duți ninti tu Ucraina, vâsilie viținâ cu România ş-a polimlui ți ankisi tu Orientul di Mesi, lucru ți-âlli feați investitorlli xeñi s-tragâ niheamâ, s-aibâ unâ mutritâ cama apridunatâ.
Trâdzearea a loru, dzâcu alțâ, s-feați ș-di ispetea a dânâsearillei a motorlui icunomicu franco-ghirmanu tu Evropa. Protili dumenii ți adrarâ s-yinâ pâradz xeñi tu Românie furâ industria, pâzârâpserli finanțiari, asiguripserli ş-emburlâkea/tugearlâkea, iara tuti fondurli externi directi loati di icunumia româneascâ avea agiumtâ, tu bitisita a anlui 2023, la 118 miliardi di evradz.
Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu, vițeprezidentu al CFA România, dzâți că aestâ tendinţâ di scâdeari s-teasi ș-tu 2024: cu vârâ 800 di miliuni di evradz ma pțânu. Spețialișțâlli dzâcu că easti unu golu ți poati s-hibâ umplutu di investițiili ândophi (ditu vâsilie).
Uidisitu cu spusa a ministrului di resortu, Adrian Câciu, valoarea acutotalui a investiţiilor fapti di statlu român, finanţati emu ditu fonduri naţionali, emu ditu fonduri evropeani ți s-nu hibâ turnati, emu pritu Planlu Național di Redresari ș-Reziliențâ, agiungu la 155 di miliardi di evradz – dimi vârâ giumitati ditu Produslu Internu Brutu.
Chivernisea di București deadi hâbari, di pțânu kiro, că scoati tu padi unu paket di programi strateghiți ti crișteara ali icunumie, iara nai cama di simasie easti programlu naţional di andrupari ti marea industrie, di unu miliardu di evradz. Au tu minti ș-unâ skemâ di agiutoru di stat di 500 di miliuni di evradz şi ifculii fiscali ti investiţii strateghiți di cama di 150 di miliuni di evradz tu industria prilucrâtoari. Ațelli ți va s-hârseascâ di aestu paketu lipseaști s-adarâ nai pțânu 250 di locuri di lucru şi s-creascâ tu reghiuñli cu unu Produsu Internu Brutu pi cap di locuitor sum media naţionalâ.
Kivernisea tâxeaști ș-dauâ suti țindzăț di miliuni di evradz tu anu ti companiili ți adarâ investiţii tu producţia di materii primi industriali. Tuti aesti, picunoscu guvernanțâlli, pot s-hibâ adrati ama cu unâ suțatâ public-privatâ susto. Elli fac tâmbihi ș-că România va s-lipseascâ s-amprumutâ ma largu ta sâ-și bitiseascâ proiectili mări ți li ahurhi – geadei, spitali, stadioani ică săli di sportu năi, sculii fapti mirimeti, porturi ș-căi di heru modernizati – ama dzâcu că amprumuturli va s-hibâ turmati naturalu, pritu ațea ți numâsescu ecosistemi icunomiți adrati di aesti investiţii.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțeara: Mirela Sima Biolan
