Radio România Internațional

Tag: Poale-n brau

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În Moldova, unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.


    Tochitura o întâlnim în
    toate regiunile României, însă există diferente în ceea ce priveşte ingredientele.
    De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele
    folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică
    în ceea ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii
    intră şi bucăţi de cârnat afumat. În general,
    este folosită carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc (ficat,
    splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne de pui. Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper şi cimbru. Curăţăm ceapa şi
    o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în
    cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În
    loc de ulei, mai este folosită şi untura.
    După ce s-a încins, adăugăm ceapa. În momentul în care primele bucăţele
    de ceapă au început să se rumenească, este adăugată carnea şi, din când în
    când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă
    înăbuşit, sub un capac. Spre final, adăugăm usturoi, tocat mărunt şi celelalte
    condimente. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi, deasupra căruia se presară brânză rasă.


    După ce trecem de felul principal, care ar putea fi şi pârjoalele moldoveneşti, un fel de chiftele alungite, din carne
    tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul
    sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste
    pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În Moldova, unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.


    Tochitura o întâlnim în
    toate regiunile României, însă există diferente în ceea ce priveşte ingredientele.
    De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele
    folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică
    în ceea ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii
    intră şi bucăţi de cârnat afumat. În general,
    este folosită carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc (ficat,
    splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne de pui. Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper şi cimbru. Curăţăm ceapa şi
    o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în
    cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În
    loc de ulei, mai este folosită şi untura.
    După ce s-a încins, adăugăm ceapa. În momentul în care primele bucăţele
    de ceapă au început să se rumenească, este adăugată carnea şi, din când în
    când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă
    înăbuşit, sub un capac. Spre final, adăugăm usturoi, tocat mărunt şi celelalte
    condimente. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi, deasupra căruia se presară brânză rasă.


    După ce trecem de felul principal, care ar putea fi şi pârjoalele moldoveneşti, un fel de chiftele alungite, din carne
    tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul
    sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste
    pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu.

  • A trip to Neamt County

    A trip to Neamt County


    Today we travel to Neamt County in north-eastern Romania. The numerous historical and religious sites and the beauty of the hills and mountains are attracting many tourists to this area. Moreover, the Dragos Voda Bison Reserve is the ideal place for families with children and for photography aficionados. Mentioned by documents as early as 1388, by the name of Piatra lui Craciun, the city developed especially after Stephen the Great, the ruler of Moldavia (1457-1504) had erected here his princely court, which today is the historical centre of the city. Piatra Neamt is an important starting point of many mountain routes leading to Durau resort, the breathtaking Bicazului Gorges and the town of Targu Neamt, on the monastery route.


    Alina Ferent with the Piatra Neamt National Promotion and Information Centre:


    “Piatra Neamt has a lot to offer in terms of cultural and adventure tourism and also in terms of vestiges. A lot of leisure activities are held in the area and there are numerous options for spending time both inside and outside the city. Tourists can opt for trips on the 40-km area around Piatra Neamt, they can visit century-old monasteries that have on display highly valuable cult objects, such as old books, or visit the workshops where nuns and monks work every day. Traditional meals are also served at the monasteries. People interested in ecumenical tourism also have a lot to choose from. Tourists passionate about nature and adventure should know that Piatra Neamt is surrounded by mountains. We also have some special nature reserves. Cuejdel Lake is a very young lake and a very good destination for a trip. Then there are the Bicazului Gorges, unique in Romania, with rocks over 300-m high all along the road, offering a spectacular view.”


    Neamt County is also home to the Dragos Voda European bison reserve, close to the city of Piatra Neamt. It is the only county in Romania where bisons are roaming free or are held in semi-captivity, in an acclimatization compound as well as at the local Zoo. Free-roaming bisons can be spotted in a safari located only 30 km from Piatra Neamt. After taking a tour of the museums and historic centers, tourists visit the surroundings and return home in the evenings, to enjoy excellent accommodation facilities and the peace and quiet of a mountain town”.


    One of the most visited monasteries in Neamt County is Agapia. It was built in 1647. What is particularly interesting about Agapia are the interior mural paintings and icons. The church was painted in Neo-Classic. The great painter Nicolae Grigorescu was 20 when he was commissioned the work. He employed black-and-white engravings patterned on Renaissance masterpieces.


    Alina Ferent with the National Center for Tourist Information and Promotion in Piatra Neamt:


    “Piatra Neamt is also home to a public swimming pool which has become an attraction for the whole Moldavia in summer. We also have an aerial tramway which starts near the train station and takes tourists all the way to Cozla Mountain, offering a superb panorama of the city. People can actually see Ceahlau Peak as well. You can actually take a hike all the way there. Mountain lovers can also climb Toaca Peak and spend the night at Dochia Cabin. There are many reasons tourists can visit Piatra Neamt and Neamt County. The area combines well-preserved traditions with modern entertainment facilities. Also people can take Via Ferrata trails in Sugau and Bicaz gorges”.


    Those who may take an interest in handicraft and ethnography objects should first visit the Ethnography Museum in Piatra Neamt.


    Alina Ferent:


    “It has been wonderfully arranged and has been recently refurbished. Here tourists can have a glimpse of Romanian traditions, structured according to the four seasons. Also, there are a great many village museums where such exhibits can also be found. There are a lot of traditional craftsmen who are still working. We have a festival themed the Dowry Chest, usually staged in late May, where craftsmen from all over the country meet. They gather in the city center, manufacturing new items, apart from all the objects they had manufactured already and which are on display for sale. In Neamt County, there is the Popa Museum, in the locality of Tarpesti, close by the house where Romanian prose writer Ion Creanga was born. There you can find a very special collection of handicraft items. Meeting the craftsmen is possible, also at the “Stone Sitting” with the Carmen Saeculare Culture and Arts Center. There, a group of women manufacture womens embroidered blouses faithfully using the patterns of their forefathers.”


    Alina Ferent with the National Center for Tourist Information and Promotion in Piatra Neamt told us the area can also be promoted from a culinary point of view.


    “Everybody knows Moldavia preserves the old recipes. Some of them have been improved and reinvented. Among our traditional dishes, there is the Moldavian tochitura, a kind of Moldavian style deep-fried mixed meat platter, the broths prepared with fermented wheat bran brew made in a wooden barrel, just like our grandparents used to prepare it. Then we have the trout, which was smoked in fir-tree branches, so very typical for the mountain areas. It is available in the trout farms, which can be found in large numbers in the region. In the restaurants serving traditional food you can also have a taste of the mouth-watering Poale-n brau, a savory fluffy cheesecake. However, tourists who take an interest in modern cuisine can also be spoiled for choice. For instance, we have a generous offer of raw vegan produce.”


    The invitation has been launched so that you can include this destination on your holiday agenda.




  • Rezepte aus der Moldau: Eintopf, Krautwickel, Käsekuchen, Fleischklößchen

    Rezepte aus der Moldau: Eintopf, Krautwickel, Käsekuchen, Fleischklößchen

    Heute stellen wir Ihnen ein paar Gerichte aus der ostrumänischen Region Moldau vor. Wir beginnen mit dem berühmten moldauischen Eintopf (tochitură moldovenească). Ganz beliebt in diesem Teil des Landes sind auch die moldauischen Krautwickel. Krautwickel mit Hackfleisch und Reis sowie die gefüllten Weinblätter sind eigentlich im ganzen Land und in diesem Teil Europas ganz beliebt. Ein Gericht, das sich 100% mit dieser Region Rumäniens identifiziert sind die berühmten Käsekuchen poale-n brâu“ oder die Fleischklö‎ßchen pârjoale“.



    In den traditionellen Gemeinden aus diesem Teil des Landes besteht das Frühstück meistens aus Spiegelei mit Grieben und Käse, beim Mittagessen dürfen die gebackenen Bohnen oder Kartoffeln sowie Sauerkraut nicht fehlen. Ein traditionelles Mittagessen in diesem Teil des Landes besteht auch aus saurer Suppe aus Geflügelklein mit Möhren, Reis, Zwiebel, die besonders gegen Kater nach langen Partys geeignet ist, wo viel Wein getrunken wurde.



    Die Moldau ist übrigens landesweit auch für seine zahlreichen Weinsorten bekannt, wir erwähnen hier nur die Sorten Galbena de Odobeşti“ und Şarba“ aus dem Anbaugebiet Vrancea. Şarba ist eine authentische rumänische Traubensorte. Sie wurde 1972 in der Weinforschungsanstalt Odobeşti als Kreuzung der Sorten Tămâioasă Românească und Italienischer Riesling entwickelt. Der Wein entfaltet Aromen von Rosenblütenmarmelade, Basilikum, Lindenblüten, Holunder und Akazienhonig. Weitere Weinsorten, die für die Region Moldau spezifisch sind, sind Busuioaca de Bohotin“, ein Roséwein aus dem Anbaugebiet Huşi, Grasa“, Feteasca“ (Mädchentraube) und Frâncuşa“ aus den Weingütern Cotnari bei Iaşi.



    Für die Zubereitung der Fleischklö‎ßchen pârjoale“ braucht man ein Kilogramm Schweine- oder Rindfleisch, 2 oder 3 Scheiben Brot, zwei Zwiebeln, 4 Eier, feingehackten Dill, Salz und Pfeffer. Zuerst die Brotscheiben in Wasser einweichen, dann mit dem Hackfleisch vermengen. Im Anschluss die Masse mit den gehackten Zwiebeln, verquirlten Eiern, Salz, Pfeffer und dem feingehackten Dill verkneten, dann die Masse in Schnitzelform portionieren. Danach die Fleischklö‎ßchen auf beiden Seiten durch Mehl und üppig durch das verquirlte Ei ziehen und sofort in die Pfanne in das hei‎ße Öl einlegen. Als Beilage werden auch gebackenen Bohnen oder Kartoffelpüree serviert.

  • Dishes from Moldavia

    Dishes from Moldavia

    Today we’ll be presenting you with dishes from Moldavia, a region in eastern Romania famous for its dishes and wines. Actually each region of Romania stands out through traditional specialties, some of them bearing the mark PDO — protected designation of origin, such as the wines. Moldavia boasts such specialties with designation of origin as tochitura moldoveneasca — Moldavian stew or sarmale moldovenesti — Moldavian cabbage rolls. It also has special dishes that are simply typical of the region like the ‘poale-n brau’ cheese pies or the minced meat patties known as ‘parjoale’.



    In Moldavia’s traditional communities, one popular breakfast consists of two fried eggs with fried pork lard known as fatback cracklins and grated cheese. For lunch, Moldavians have some favorite dishes such as potato or bean stew, stewed cabbage, bean soup or chicken giblets soup usually made with carrots, rice, onion and parsley root garnished with egg yolk and soured with natural sour juice made of fermented wheat bran, maze flour and water. Giblets soup is also served after long parties with lots of wine.



    Since we’ve mentioned wine, let’s not forget that Moldavia boasts a rich offer of wines, many from Romanian grape varieties such as “Galbena of Odobeşti” and of “Şarba” from Vrancea region, Romania’s largest wine-producing region, “Busuioaca de Bohotin” from Huşi area, “Grasa”, “Feteasca” and “Frâncuşa” from the Cotnari vineyards in Iaşi.



    Let’s now see the recipe for meat patties. They are roughly the size of a hamburger, and are made with pork, beef, or both. The meat mixture also contains soaked stale bread, two medium-sized chopped onions, 4 eggs, chopped dill, salt and pepper. After kneading the mixture well, douse them in flour, then soak them in beaten egg, then in breadcrumbs, and fry them in vegetable oil. Meat patties can be served with bean stew or mashed potatoes.



    Now here is the recipe for ‘poale-n brau’ cheese pie. These pies are prepared from leavened dough which you will have to flatten with a rolling pin. Cut the flattened dough into small squares of side 15 cm. Place a mixture of sweet cheese and raisins in the center of the square dough and wrap, bringing the 4 corners to the center, then bake! Enjoy! (translation by L. Simion)

  • Dishes from Moldavia

    Dishes from Moldavia

    Today we’ll be presenting you with dishes from Moldavia, a region in eastern Romania famous for its dishes and wines. Actually each region of Romania stands out through traditional specialties, some of them bearing the mark PDO — protected designation of origin, such as the wines. Moldavia boasts such specialties with designation of origin as tochitura moldoveneasca — Moldavian stew or sarmale moldovenesti — Moldavian cabbage rolls. It also has special dishes that are simply typical of the region like the ‘poale-n brau’ cheese pies or the minced meat patties known as ‘parjoale’.



    In Moldavia’s traditional communities, one popular breakfast consists of two fried eggs with fried pork lard known as fatback cracklins and grated cheese. For lunch, Moldavians have some favorite dishes such as potato or bean stew, stewed cabbage, bean soup or chicken giblets soup usually made with carrots, rice, onion and parsley root garnished with egg yolk and soured with natural sour juice made of fermented wheat bran, maze flour and water. Giblets soup is also served after long parties with lots of wine.



    Since we’ve mentioned wine, let’s not forget that Moldavia boasts a rich offer of wines, many from Romanian grape varieties such as “Galbena of Odobeşti” and of “Şarba” from Vrancea region, Romania’s largest wine-producing region, “Busuioaca de Bohotin” from Huşi area, “Grasa”, “Feteasca” and “Frâncuşa” from the Cotnari vineyards in Iaşi.



    Let’s now see the recipe for meat patties. They are roughly the size of a hamburger, and are made with pork, beef, or both. The meat mixture also contains soaked stale bread, two medium-sized chopped onions, 4 eggs, chopped dill, salt and pepper. After kneading the mixture well, douse them in flour, then soak them in beaten egg, then in breadcrumbs, and fry them in vegetable oil. Meat patties can be served with bean stew or mashed potatoes.



    Now here is the recipe for ‘poale-n brau’ cheese pie. These pies are prepared from leavened dough which you will have to flatten with a rolling pin. Cut the flattened dough into small squares of side 15 cm. Place a mixture of sweet cheese and raisins in the center of the square dough and wrap, bringing the 4 corners to the center, then bake! Enjoy! (translation by L. Simion)

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem
    uşa bucătăriei din
    Moldova (provincie situată în estul
    României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.

    În comunităţile tradiţionale
    din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă,
    ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale
    moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba
    de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am
    întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru
    tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină,
    un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care
    nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi
    le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în
    bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la
    suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de
    păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După
    ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două
    părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze
    tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm
    cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală.
    Borşul se serveşte imediat.


    După ce trecem de felul principal, care
    ar putea fi pârjoalele moldoveneşti,
    obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte
    poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat
    într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de
    circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe
    la râu.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem
    uşa bucătăriei din
    Moldova (provincie situată în estul
    României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.

    În comunităţile tradiţionale
    din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă,
    ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale
    moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba
    de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am
    întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru
    tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină,
    un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care
    nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi
    le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în
    bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la
    suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de
    păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După
    ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două
    părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze
    tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm
    cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală.
    Borşul se serveşte imediat.


    După ce trecem de felul principal, care
    ar putea fi pârjoalele moldoveneşti,
    obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte
    poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat
    într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de
    circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe
    la râu.

  • Brânzoaice

    Brânzoaice

    În toate
    regiunile României întâlnim
    gogoşi umplute cu brânză, fie dulce, fie sărată, sub diferite nume. În Moldova
    întâlnim faimoasele poale-n brâu, o
    plăcintă de dimensiune
    mai mică sau, dacă doriţi, o gogoaşă căreia îi împletim aluatul în partea
    superioară şi căreia i se mai spune şi brânzoaică. În Dobrogea, acest produs de patiserie este umplut
    cu brânză sărată, la fel ca şi în Transilvania
    unde a împrumutat numele de langoş, din gastronomia maghiară. Diferenţe sunt şi la modul de preparare, brânzoaicele fiind coapte în cuptor, în timp
    ce langoşii sunt prăjiţi în ulei, ca
    orice gogoaşă. În Munţii
    Apuseni întâlnim un alt
    fel de plăcintă, umplută de brânză de burduf amestecată cu mărar. Aluatul dospit este întins cu un sucitor, în mijloc se pune umplutura, marginile foii de
    aluat sunt aduse spre centru, după care, tot cu
    ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să
    încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Există si
    varianta ca această plăcintă să fie coaptă pe o
    tablă încinsă. Ca
    formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.


    Pentru
    brânzoaice sau aşa-numitele poale-n brâu, în zona Moldovei sunt organizate şi
    festivaluri specifice, pe de o parte,
    pentru a pune în evidenţă priceperea unor concurenţi de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de altă parte, pentru a promova atracţiile zonei. Pentru a pregăti poale-n brâu, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50
    de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr
    şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm
    cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim
    drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a
    pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se
    amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest
    amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute
    până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o
    încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de
    plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15
    cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după care aducem colţurile
    spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele
    sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe
    la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi
    plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem
    tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se
    rumenesc.

  • Brânzoaice

    Brânzoaice

    În toate
    regiunile României întâlnim
    gogoşi umplute cu brânză, fie dulce, fie sărată, sub diferite nume. În Moldova
    întâlnim faimoasele poale-n brâu, o
    plăcintă de dimensiune
    mai mică sau, dacă doriţi, o gogoaşă căreia îi împletim aluatul în partea
    superioară şi căreia i se mai spune şi brânzoaică. În Dobrogea, acest produs de patiserie este umplut
    cu brânză sărată, la fel ca şi în Transilvania
    unde a împrumutat numele de langoş, din gastronomia maghiară. Diferenţe sunt şi la modul de preparare, brânzoaicele fiind coapte în cuptor, în timp
    ce langoşii sunt prăjiţi în ulei, ca
    orice gogoaşă. În Munţii
    Apuseni întâlnim un alt
    fel de plăcintă, umplută de brânză de burduf amestecată cu mărar. Aluatul dospit este întins cu un sucitor, în mijloc se pune umplutura, marginile foii de
    aluat sunt aduse spre centru, după care, tot cu
    ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să
    încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Există si
    varianta ca această plăcintă să fie coaptă pe o
    tablă încinsă. Ca
    formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.


    Pentru
    brânzoaice sau aşa-numitele poale-n brâu, în zona Moldovei sunt organizate şi
    festivaluri specifice, pe de o parte,
    pentru a pune în evidenţă priceperea unor concurenţi de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de altă parte, pentru a promova atracţiile zonei. Pentru a pregăti poale-n brâu, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50
    de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr
    şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm
    cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim
    drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a
    pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se
    amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest
    amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute
    până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o
    încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de
    plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15
    cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după care aducem colţurile
    spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele
    sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe
    la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi
    plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem
    tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se
    rumenesc.

  • Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    În aceste zile este programat în comuna Oituz din judeţul Bacău Festivalul plăcintelor. Scopul manifestării este, pe de o parte, de a pune în evidenţă priceperea concurenţilor de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de alta de a promova atracţiile zonei. Nu este singurul festival al plăcintelor organizat în Moldova, de unde provin şi faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Pentru a le pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după are aducem colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se rumenesc.



    Dacă la Festivalul plăcintelor ar veni un locuitor al Transilvaniei, atunci va avea o altă metodă de preparare a plăcintelor. Va face aluatul în acelaşi mod, numai că va întinde foi rotunde, la mijlocul cărora va pune brânză de burduf amestecată cu mărar. Marginile foilor sunt aduse spre centru pentru a acoperi grămăjoara de brânză după care, tot cu ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Aceste plăcinte pot fi coapte şi pe o tablă. Ca formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.



    Şi dobrogenii au cu ce se lăuda. Plăcinta dobrogeană este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă, iar modelarea este diferită faţă de reţetele prezentate. Pentru umplutură, amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, însă sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă, plecând de la margine în spirală până când se ajunge în centru. Se pune tava la cuptor pentru circa 10 minute, cât să înceapă să se rumenească, după care turnăm deasupra jumătate de kg de iaurt amestecat cu 3 ouă. Lăsăm la cuptor încă 20 de minute şi gata, plăcinta poate fi servită imediat. Oricare reţetă veţi încerca, poftă bună!


  • Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    Poale-n brâu şi mai mult decât atât

    În aceste zile este programat în comuna Oituz din judeţul Bacău Festivalul plăcintelor. Scopul manifestării este, pe de o parte, de a pune în evidenţă priceperea concurenţilor de a face plăcinte după reţete originale, iar pe de alta de a promova atracţiile zonei. Nu este singurul festival al plăcintelor organizat în Moldova, de unde provin şi faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Pentru a le pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr. Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de plăcintă nu foarte subţiri pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după are aducem colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se rumenesc.



    Dacă la Festivalul plăcintelor ar veni un locuitor al Transilvaniei, atunci va avea o altă metodă de preparare a plăcintelor. Va face aluatul în acelaşi mod, numai că va întinde foi rotunde, la mijlocul cărora va pune brânză de burduf amestecată cu mărar. Marginile foilor sunt aduse spre centru pentru a acoperi grămăjoara de brânză după care, tot cu ajutorul sucitorului, aluatul trebuie întins într-o formă rotundă care să încapă într-o tigaie, unde se prăjeşte în puţin ulei. Aceste plăcinte pot fi coapte şi pe o tablă. Ca formă, seamănă cu o clătită, numai că este umplută deja cu brânză.



    Şi dobrogenii au cu ce se lăuda. Plăcinta dobrogeană este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă, iar modelarea este diferită faţă de reţetele prezentate. Pentru umplutură, amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, însă sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă, plecând de la margine în spirală până când se ajunge în centru. Se pune tava la cuptor pentru circa 10 minute, cât să înceapă să se rumenească, după care turnăm deasupra jumătate de kg de iaurt amestecat cu 3 ouă. Lăsăm la cuptor încă 20 de minute şi gata, plăcinta poate fi servită imediat. Oricare reţetă veţi încerca, poftă bună!