Radio România Internațional

Tag: Poarta Sarutului

  • Pe urmele lui Brâncuși, în Gorj

    Pe urmele lui Brâncuși, în Gorj

    Ansamblul cuprinde patru lucrări: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit, concepute și construite de către marele sculptor român în perioada 1937-1938. Acestea se regăsesc într-o rută cultural-turistică a cărei tematică este: cultură, istorie, religie și artă monumentală. Ruta se numește „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj”.

    Am aflat de la Laura Dragu Popescu, președinta Asociației Profesionale Patronale de Turism Gorjul, că obiectivele incluse în rută sunt operele marelui sculptor Brâncuși expuse în aer liber, în municipiul Târgu Jiu. Acestora li se adaugă: Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Cheile Sohodolului, un muzeu al arhitecturii populare, două mănăstiri celebre, dar și case memoriale. Pornim așadar pe axa Brâncuși.

    „Interpretarea acestui ansamblu monumental este că, la Masa Tăcerii, eroul servește ultima masă cu familia înainte de bătălie. Merge de-a lungul Aleii Scaunelor, unde scaunele reprezintă persoanele care nu participă la război. La Poarta Sărutului, are loc ultima îmbrățișare cu cei dragi. După sau în timpul bătăliei, sufletului eroului merge la Dumnezeu. Sufletul omului merge la Dumnezeu trecând prin biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

    Continuăm, apoi, Calea Eroilor cu drumul care ajunge la Coloana Infinitului sau Coloana fără de sfârșit. Aceasta este interpretarea axei, parte din obiectivul Ruta Cultural-Turistică „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj”. În această rută, avem incluse vizite la Casa Memorială Constantin Brâncuși de la Hobița, la Mânăstirea Polovragi, la Mănăstirea Tismana, pe Cheile Sohodolului, la Casa Memorială Maria Apostol, un îndrăgit rapsod popular al locului, la Mănăstirea Lainici, la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, de la Curtișoara, unde se vizitează o culă care a aparținut familiei Tătărăscu și care a fost adusă împreună cu Casa Mogoș de la Poiana, de lângă Rovinari.”

    Apoi, în municipiul Târgu Jiu, se vizitează Casa memorială și Mausoleul Ecaterina Teodoroiu. În această rută încărcată de cultură, de istorie, de religie și de artă monumentală, într-un itinerariu complex, este prezentată o parte frumoasă din Gorjul istoric și pitoresc.

    „Este o încântare și pentru cel mai pretențios turist care poposește în județul Gorj să parcurgă acest traseu. Avem o rată mare de revenire a turiștilor care au vizitat-o, iar, apoi, revin. Același lucru se întâmplă individual, adică în grupuri micuțe și în familii, dar se întâmplă și cu grupuri trimise de agențiile de turism din România și nu numai, care aleg să petreacă trei nopți cu patru zile pe acest program turistic, în județul Gorj. Dacă turiștii din străinătate aleg să vină în Gorjul istoric și pitoresc, pot ateriza pe aeroportul din București. De la București până la Târgu Jiu sunt multe variante de călătorie, de la autocarele de linie, care au plecări zilnice din Autogara Militari, la trenuri care pleacă din București și trec prin Târgu Jiu.”

    La aproximativ 30 de km de municipiul reședință de județ, Târgu Jiu, parcurgând această rută, veți ajunge la Mânăstirea Tismana, un loc încărcat de spiritualitate, un loc recomandat de Laura Dragu Popescu, președinta Asociației Profesionale Patronale de Turism Gorjul.

    „Este ctitorie a Sfântului Nicodim Cel Sfințit, de la Tismana. Lângă mănăstire, se află Muzeul Aurului, un obiectiv istoric, realizat cu ajutorul Băncii Naționale. Este o întoarcere în istorie, este locul unde a poposit cândva Tezaurul României (în timpul celui de-al doilea război mondial – n.r.) în niște ani încărcați de durere pentru poporul român.

    De asemenea, în jurul Mănăstirii Tismana, sunt trasee foarte frumoase, de până la trei ore. Traseu cel mai lung este de trei ore și se face pe vârful de munte care duce la Cioclovina de Sus. Este o poezie acest traseu și-l pot face persoanele care cu o rezistență fizică obișnuită. În drum pre Mănăstirea Tismana, turistul poate să vadă, la jumătatea drumului, casa memorială a marelui nostru gorjean Constantin Brâncuși. Mănăstirea Tismana este o poveste de succes în peisajul locurilor unice din România frumoasă. Îndrăgostiții caută să vadă răsăritul Lunii la Tismana. Se spune că, niciodată, Luna nu răsare mai frumos decât pe munții din jurul localității Tismana. Gastronomia în localitatea Tismana este una aparte. Aici există Festivalul Păstrăvului, care se sărbătorește întotdeauna de Bunavestire, în 25 martie.”

    Pe de altă parte, în Muzeul Statului de la Curtișoara turiștii pot vedea o arhitectură populară specifică zonei. Cea mai veche casă expusă aici a fost ridicată cu peste 200 de ani în urmă și datează din 1802. Muzeul expune și două biserici, dintre care una este o ctitorie din anul 1821.

    „Sunt multe elemente care atrag iubitorii de case tradiționale. Se realizează aici atât excursii tematice, cât și multe producții muzicale. În incinta muzeului, este o casă numită Casa Gheorghe Zamfir. În casă, se pot vedea obiecte care au aparținut naistului Gheorghe Zamfir. Ca o curiozitate, tot în incinta acestui muzeu se află o casă populară cu arhitectură interesantă din zona Gilortului. În interior, sunt obiecte personale ale altor rapsozi populari cunoscuți în zona noastră. Deci, noul și vechiul sunt prețuite în acest muzeu al arhitecturii populare tradiționale din județul Gorj. Este foarte aproape, la aproximativ zece km de Târgu Jiu.”

    Ruta cultural-turistică „Geniul țăran Constantin Brâncuși și patrimoniul cultural al județului Gorj” poate fi parcursă de turiștii iubitori de originalitate în fiecare anotimp al anului. Mai mult decât atât, datele statistice confirmă că județul Gorj stă foarte bine din punct de vedere al numărului locurilor de cazare. Hotelurile și pensiunile vă vor oferi ocazia de a sta într-o destinație sigură, de la trei până la șapte zile, practic, o bună parte dintr-un concediu. Iar cine vine o dată în Gorjul istoric și pitoresc, se întoarce.

     

  • România, mai prezentă în patrimoniul UNESCO

    România, mai prezentă în patrimoniul UNESCO

    Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi în România şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerate astfel unele dintre cele mai notabile exemple de artă publică ale secolului al XX-lea.

     

    Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, micul oraş din sud-vestul României, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi.

     

    Cele patru lucrări au fost realizate în anii 1937-1938, ca un omagiu adus soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial. Aceste ansamble sculpturale aliniate pe o axă de 1,5 km lungime de-a lungul Bulevarului Eroilor din Târgu Jiu sunt unele dintre puţinele lucrări ale lui marelui sculptor care se  află în România.

     

    “Recunoaşterea acordată ne obligă să protejăm ansamblul monumental, să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii”, a apreciat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

     

    Al doilea dosar admis este cel al liniei de fortificații romane (limes) ridicate de-a lungul frontierei nordice a provinciei Dacia, care numără 277 de situri din 16 județe. Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepţională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi cuprinde atât sectoare terestre, cât şi fluviale.

     

    Constantin Brâncuşi s-a născut în micul sat Hobiţa din județul Gorj, dar a trăit la Paris cea mai mare parte a vieţii. A ajuns în capitala Franței în 1904, după o călătorie lungă de 18 luni şi, în cele din urmă, a lucrat sub conducerea marelui  sculptor Auguste Rodin. A părăsit atelierul lui însă în 1907 spunând că “nimic nu creşte sub copaci mari” şi a devenit unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX. Şi-a lăsat moştenire atelierul şi o parte din arta sa statului francez după moartea sa, în 1957. A dorit să-şi lase lucrările României, dar guvernul comunist de atunci a refuzat oferta.

     

    În 2023, oraşul Timişoara din vestul României a organizat prima expoziţie retrospectivă a lucrărilor artistului care a avut loc în ţara sa natală în mai bine de 50 de ani. O expoziţie completă separată Brancuşi s-a încheiat luna aceasta și la Centrul Pompidou din Paris.

     

     Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu Deltei Dunării (1991) şi continuată apoi cu Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Târgu
    Jiu,
    municipiul de reşedinţă al judeţului
    Gorj, este un reper al multor circuite turistice culturale deoarece aici se
    află operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi
    (1876-1957), sculptorul român
    cu o mare influenţă
    asupra artei moderne.

    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în
    memoria celor care au căzut
    în
    luptele pentru apărarea
    oraşului,
    în perioada primului război
    mondial. Brâncuşi,
    care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul
    1937, la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj şi, în
    interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, amplasate pe un drum,
    numit astăzi Calea Eroilor. Pe acest drum, denumit
    şi Axa Brâncuşi, se află podul unde, la 14
    octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care
    încercau să avanseze spre sud.

    Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică
    unde se află operele
    cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este Poarta Sărutului,
    o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele
    două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un
    simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi.

    În continuare, mergând pe
    aleea din spatele Porţii
    Sărutului,
    spre malul Jiului, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate
    din piatră, în formă de
    clepsidră. La
    capătul aleii se află o altă
    operă brâncuşiană -
    Masa Tăcerii – înconjurată
    de douăsprezece
    scaune rotunde din piatră,
    tot în formă de
    clepsidră.


    La celălalt capăt al Axei Brâncuşi, la o distanţă de circa 1,2 km, se
    află Coloana Infinitului. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt
    clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare
    distanţă. Coloana Infinitului are o înălţime de
    29 de metri şi este alcătuită din
    module din bronz, în
    formă de
    clepsidră, fixate
    pe un ax metalic. Odată cu lăsarea serii, Coloana este pusă în evidenţă de
    lumina reflectoarelor, la fel ca şi
    celelalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu. Atunci când a început să lucreze la operele în
    aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut
    la nivel mondial. Operele lui Constantin Brâncuşi au fost inaugurate la 27
    octombrie 1938, în cadrul unei festivităţi în care a fost oficiat şi un Tedeum
    pentru pomenirea eroilor căzuţi în primul război mondial.


    Cu doi ani mai devreme, în piaţa istorică a oraşului Târgu Jiu fusese
    inaugurat un alt monument, al sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în
    luptă în vara anului 1917, la Mărăşeşti, pe frontul din Moldova. Amplasat în
    faţa clădirii Prefecturii Gorj şi a Consiliului Judeţean, pe atunci clădirea
    Primăriei Târgu Jiu, Mausoleul-sarcofag Ecaterina Teodoroiu a fost realizat de
    sculptoriţa Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi. Mausoleul are
    peste doi metri înălţime, este realizat din travertin, iar pe cele patru laturi
    sunt reprezentate scene din viaţa şi activitatea militară a Ecaterinei
    Teodoroiu, născută la Târgu Jiu, motiv pentru care a fost supranumită eroina
    de la Jiu.


  • Coloana fără sfârșit a eroilor

    Coloana fără sfârșit a eroilor

    Cea mai cunoscută operă a marelui sculptor Constantin
    Brâncuși este Coloana fără sfârșit, împreună cu Poarta sărutului, Aleea
    scaunelor și Masa tăcerii parte a ansamblului aflat în orașul Târgu Jiu.
    Impresionantului monument de 30 de metri i s-au dat multe interpretări. Însă
    semnificația sa cea mai puternică este că reprezintă o ofrandă adusă eroilor
    căzuți în primul război mondial, între 1916 și 1919. Marele Brâncuși a omagiat
    sacrificiul acelor oameni obișnuiți printr-o operă fără egal, universală.

    Profesorul Adrian Tudor de la Universitatea din Târgu Jiu a fost unul dintre
    cei care s-a implicat în restaurarea și protejarea coloanei în anii 2000. Și el
    a ținut să remarce legătura directă dintre coloana brâncușiană și cei care au
    căzut pentru ideile din primul război mondial.

    Toți specialiștii, criticii de artă, consideră Coloana
    fără sfârșit, Coloana Infinitului cum o cunoaștem noi în termenul popular, sinteza
    creației, testamentul creației lui Brâncuși. Criticul de artă Ion Pogorilovschi
    spunea că, privită din orice unghi, coloana ne arată o altă operă a lui
    Brâncuși. Dacă privim forța unui romboid, a unui modul, vedem pieptul Păsării
    măiastre. Dacă privim dintr-un alt unghi, vedem parte din Cocoșul lui Brâncuși,
    o altă operă pe care Brâncuși a dorit-o a fi expusă în aer liber chiar la
    Paris, în fața actualului sediu UNESCO. Coloana de la Târgu Jiu este singura
    care se ridică la cer acasă la Brâncuși. Așa spunea și el: așa a vrut bunul
    Dumnezeu, ca singura coloană să o ridic acasă, la Târgu Jiu. Mai cioplise în
    lemn, este adevărat. La Paris sunt expuse, la Centrul Pompidou, din atelierul
    său, alte ipoteze ale coloanei, dar ele sunt din lemn. Mai ridicase o coloană
    lângă Paris în curtea unui foarte bun prieten, înaltă cam de 9 metri, care
    ulterior a fost dată jos chiar de Brâncuși și readusă în atelierul său. O
    regăsim acuma expusă la Centrul Pompidou.


    Istoria coloanei începea la sfârșitul
    anilor 1930. Comemorarea a două decenii de la sfârșitul Marelui Război a făcut
    ca România să primească acea operă unică.

    Adrian Tudor a rememorat episodul
    eroic al oamenilor din Gorj din 1916 de la care a pornit ideea monumentului. Brâncuși a fost invitat la Târgu
    Jiu să ridice o operă în cinstea eroilor din Bătălia de la Jiu. 14 octombrie
    este ziua care decide soarta războiului. Sunt două evenimente care marchează
    ziua de 14, cel mai important fiind Bătălia de la Podu Jiului unde civilii
    orașului, bătrânii, femeile, copiii care au rămas în oraș și cercetașii, sub
    comanda comisarului de poliție Popilian, au apărat podul. Jiul a reprezentat,
    pe firul său până în munte, o linie de apărare. Chiar ziarul Times, ulterior,
    vorbește despre victoria românilor care în 14 octombrie au oprit intrarea
    armatei germane în Gorj și, mai departe, în Târgu Jiu. Constantin Brâncuși este
    invitat de doamna Aretia Tătărăscu, soția primului ministru Gheorghe Tătărăscu
    și președintă a Ligii Femeilor Române, care fusese invitată la Târgu Jiu să
    ridice un monument. Îi fusese recomandat Constantin Brâncuși de către un alt
    artist celebru al României, doamna Milița Petrașcu. Ea ne-a lăsat mausoleul Ecaterinei
    Teodoroiu, la Târgu Jiu, acolo unde este înmormântată eroina. Brâncuși acceptă,
    dar pune condiția să fie lăsat să creeze liber un monument pe care l-ar dori
    el, în cinstea eroilor.



    Și spiritul liber al lui Brâncuși
    transformă ideea în materie.

    Adrian Tudor: În 1937, în primăvară, vine la Târgu Jiu împreună cu inginerul gorjean Ștefan
    Georgescu. Vede Târgu Jiul și caută anumite locuri unde ar putea fi amplasată Coloana.
    Alege amplasamentul actual la marginea orașului, în acel moment, acum orașul
    s-a dezvoltat, era un loc căruia Brâncuși îi spunea Târgul de fân. Într-adevăr,
    aici se ținea un târg de animale și erau clăi de fân. Face o fotografie locului
    și pe fotografia respectivă desenează cu penița coloana. Și avem, iată,
    certificatul de naștere al coloanei. Pornind de la ideea coloanei, în 1937 este
    turnat stâlpul interior la Reșița. Modulele sunt turnate la uzinele din
    Petroșani, stâlpul fiind din oțel și modulele fiind din din fontă. Sunt aduse
    la Târgu Jiu și coloana este ansamblată în 1937 perioada octombrie-noiembrie.


    Dar în acest timp Brâncuși deja luase
    hotărârea să facă ceva mult mai măreț, să facă o Cale a Eroilor care să
    exprime ceva li mai grandios: formarea României Mari. Va fi o operă operă care
    începea de la Jiu, de la Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului
    cu două bănci laterale, Biserica Sfinții Apostoli, prin altarul căreia trece
    axa imaginară a Căii Eroilor și care se termină la Coloană. Toate împreună formează
    un drum inițiatic de un kilometru și 300 de metri între două parcuri. Coloana
    fără sfârșit, a cărei denumire originală a fost Coloana recunoștinței fără
    sfârșit, este apogeul unei generații care îndrepta ce credea că era greșit și
    pe care îl oferea posterității.

  • Invitație în Gorj

    Invitație în Gorj

    Gorjul vă așteaptă,
    în orice sezon, cu turism de aventură, turism rural, turism montan, turism
    religios, turism cultural, oferte completate în timpul iernii cu posibilitatea
    de a schia. De asemenea, calendarul evenimentelor desfășurate aici completează
    oferta care poate fi pe gustul oricărui turist. Oana Paloș, purtător de cuvânt
    la Consiliul Județean Gorj, spune că, în primul rând, turistul trebuie să
    cunoască despre județul Gorj că, deși este un județ mic ca suprafață, oferta
    turistică e pe cât de variată, pe atât de condensată.

    Turistul nu trebuie să
    petreacă foarte mult timp ca să ajungă dintr-un punct de interes într-altul. Pe
    lângă cele câteva obiective arhicunoscute, operele sculptorului Constantin
    Brâncuși de la Târgu Jiu, Mănăstirea Tismana și stațiunea montană Rânca, de pe
    Transalpina, ținuturile de pe malul Jiului de Sus, de la poalele munților
    Parâng și Vulcan, oferă vizitatorului nenumărate lucruri noi de descoperit, de
    la locații turistice până la activități în aer liber. Tot ceea ce trebuie să
    faci ca turist când ajungi în Gorj e să te relaxezi, să te lași cuprins de
    atmosfera vieții obișnuite a oamenilor și să te încarci cu energia locului,
    uneori vibrantă, alteori caldă și provincială. Astfel, poți să-ți oferi vacanța
    pe care o preferi.


    Astfel, județul
    Gorj poate fi pe gustul tuturor, întrucât există o ofertă pentru fiecare. Oana
    Paloș, purtător de cuvânt la Consiliul Județean Gorj. Dacă dorești o vacanță
    la țară, ca să te relaxezi și să guști bunătăți tradiționale pregătite doar în
    gospodărie, poți alege una dintre numeroasele pensiuni aflate la poalele
    munților, de la intrarea dinspre Vâlcea-București, în Polovragi, Baia de Fier,
    Mușetești. De aici, se coboară spre inima județului, tot la munte, la Runcu, pe
    Cheile Sohodorului, în Peștișani și până la ieșire spre Mehedinți, Herculane,
    în Tismana și Padeș. În primul rând, îți poți încărca bateriile împreună cu
    familia, poți respira aer curat, poți mânca sănătos și poți face drumeții pe
    munte, după ce, bineînțeles, ai consultat indicațiile salvamontiștilor gorjeni
    despre traseele montane marcate. Aceste lucruri se pot face pe tot parcursul
    anului: fie iarnă, fie vară. Menționez acest lucru fiindcă aici, la Gorj, funcționăm
    după principiul turismul în siguranță îți oferă cea mai frumoasă vacanță.
    Suntem ușor de găsit și activi în rețelele de socializare Salvamont Gorj,
    Consiliul Județean Gorj.


    Dacă doriți o vacanță
    plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică și fără cunoștințe
    tehnice prealabile, vă invităm în Gorj, unde vă așteaptă instructori calificați
    care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experiență de neuitat. În masivele
    Vâlcan, Mehedinți și Godeanu, cu altitudini de până la 2500 de metri, sunt
    organizate ascensiuni pedestre, schi în afara pistei și drumeții pe rachete de
    zăpadă. Mai pot fi organizate escalade pe cascadele de gheață ce se formează in
    timpul iernii pe căderile de apă din zona montană a Gorjului. Oana Paloș. Aș vrea să mai menționez pentru iubitorii de adrenalină, dacă nu au
    aflat până acum, că turismul de aventură e la el acasă în Gorj. Avem campionat
    de viteză pe coastă la Rânca, campionat off-road la Runcu, ofertă bogată pentru
    alpinism, hamace suspendate la o înălțime de 200 de metri, la Polovragi. De
    asemenea, se pot face trasee cu bicicleta până printre nori, la propriu, pe cea
    mai înaltă șosea din România: Transalpina. Sau pot explora peșteri adânci,
    imense, care le oferă senzații tari.




    În cursul unei
    deplasări în Gorj, puteți vizita și câteva mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele
    ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică
    a județului Gorj, iar construcția sa a început în anul 1505 și a fost desăvârșită
    în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menționa
    și mănăstirea Tismana, a cărei construcție a început în secolul al XIV-lea,
    biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
    mănăstiri este culoarea de fundal a pereților, preparată după o rețetă
    necunoscută astăzi, dar care este cunoscută sub numele de roșu de Tismana. Ne
    continuăm călătoria alături de Oana Paloș, purtător de cuvânt la Consiliul
    Județean Gorj. Turiștii trebuie să aibă la ei, neapărat,
    aparate foto, fiindcă peisajele sunt, de-a dreptul, fabuloase. Mai ales acum,
    toamna, pădurile oferă un adevărat spectacol romantic. E o explozie de culori
    ruginii care pur și simplu ți se lipesc de suflet. Totodată, îți poți oferi o
    distracție pe cinste în parcurile de aventură de la Rânca, Mușetești,
    Drăguțești, gândite atât pentru adulți cât și pentru copii. De asemenea, poți
    juca minigolf la Peștișani, poți încerca ATV-urile de la Rânca sau Runcu.



    Dacă turiștii
    optează pentru cazare în regim hotelier, se găsesc oferte de patru și de trei
    stele, cu servicii de calitate superioară, spune Oana Paloș. Totodată, ei pot cunoaște atmosfera urbană de vară, de iarnă din Târgu
    Jiu, unde avem festivaluri naționale de muzică, de teatru sau de literatură. De
    exemplu, cel mai mare festival de folk are loc, în fiecare an, la Târgu Jiu. Am
    răspuns așteptărilor și l-am organizat chiar și-n condițiile stricte de
    pandemie, care s-au impus și în această vară. Pentru cei care-și doresc ceva cu
    totul inedit, există oferte de lux, de tip glamping. E un concept nou de
    cazare în condiții de lux, dar la cort, în fața unor peisaje minunate, foarte
    aproape de natură. De asemenea, există oferta minisatelor de vacanță, în căsuțe
    de lemn, în stil 100% rustic.

    Aici se pot observa tradițiile și obiceiurile
    culinare, respectate cu mare strictețe din generație în generație. De fapt,
    sunt afaceri de familie care ne ajută să ne petrecem sărbătorile de iarnă într-un
    mod cu adevărat românesc. Aici se păstrează obiceiuri foarte vechi, cum ar fi
    colindatul, pițărăii. Obiceiul acesta al pițărăilor, de exemplu, se mai
    întâlnește în doar câteva zone din România. Sunt cete de copii, de oameni, care
    colindă din poartă în poartă și primesc fructe uscate și nuci. Toată
    comunitatea este cuprinsă în atmosfera Crăciunului, a trecerii dintre ani.
    Nimeni nu rămâne singur. Referitor la infrastructura turistică, nu ne oprim
    aici, ne extindem. Apar oferte noi de la zi la zi, mai ales în partea
    antreprenorială, iar industria ospitalității noi spunem că nouă, gorjenilor, ni
    se potrivește foarte bine.



    Gorjul reprezintă și zona de origine a celebrului Constantin Brâncuși,
    sculptor cu o mare influență asupra artei moderne, ale cărui opere sunt
    răspândite în întreaga lume. În municipiul Târgu Jiu, se află câteva opere
    monumentale în aer liber: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea
    Scaunelor și Masa Tăcerii.

  • Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Din 2015, 19 februarie este zi de Sărbătoare Națională în
    România. Căci, pe 19 februarie, în 1876, se năștea în satul Hobița, din sudul
    țării, cel care avea să devină una din cele mai puternice, carismatice şi
    dăruite cu geniu personalităţi artistice româneşti – sculptorul Constantin
    Brâncuşi. Lui îi sunt dedicate numeroasele manifestări organizate în țară și
    peste hotare cu această ocazie! După
    absolvirea, în 1902, a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, pe atunci tânărul Constantin Brâncuşi ia calea
    Parisului, unde, în 1905,este admis la
    prestigioasa École Nationale Supérieure
    des Beaux-Arts. Refuză să facă ucenicie în atelierul lui Auguste Rodin, rostind celebra
    butadă Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres. (n.red. Nimic nu crește
    la umbra marilor copaci.).

    Brâncuși începe să expună în Orașul Luminilor, unde
    creează prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub
    diferite forme și care va culmina cu Poarta
    Sărutului, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, oraș din regiunea natală. Închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și
    intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu
    Guillaume Apollinaire, Fernand Léger,
    Amedeo Modigliani, Henri Matisse sau Marcel Duchamp. Participă la expoziții colective din
    Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări
    Măiestre, Muza adormită și Domnișoara Pogany, dar expune și în
    Statele Unite, unde, încă de la prima apariție a lucrărilor sale, face
    senzație. Între 1914 și 1940, activitatea sa
    creatoare se desfășoară în
    toată amploarea ei. Operele sale din ciclurile Pasărea în văzduh și Ovoidul,
    precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. Muzeul Național de
    Artă Modernă din Paris ʹGeorges Pompidouʹ deține un număr important de lucrări
    ale lui Constantin Brâncuși lăsate, prin testament, moștenire României, dar
    acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său,
    după refuzul, în anii 50, al guvernului comunist de la București de a le primi
    după moartea sculptorului. Acesta se
    stinge din viață pe 16 martie 1957 și este înmormântat la cimitirul Montparnasse
    din capitala franceză.


    În România realismului
    socialist, Brâncuși este contestat ca fiind un reprezentant al formalismului
    burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă din București este deschisă prima sa expoziție personală din Europa. Abia în anii ʹ60, sculptorul
    este redescoperit în țară ca geniu național. Ce loc și-a croit Constantin Brâncuși în sculptura
    mondială? Figură centrală în
    mișcarea artistică modernă, el este considerat unul din cei mai mari sculptori ai
    secolului 20. Inovatoare,
    lucrările sale sunt printre
    cele mai apreciate şi de departe cele mai bine vândute creaţii ale unui artist
    român din istorie. Ele figurează, totodată, pe locul patru într-un top al celor
    mai valoroase creaţii din lume.

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Ne oprim
    azi în sud-vestul României, în municipiul Târgu Jiu, din județul Gorj. Acest
    oraș, străbătut de râul Jiu de la nord la sud, atestat încă din anul 1611,
    poate fi un punct de pornire către numeroasele atracții ale județului Gorj.
    Ghidul nostru de azi este Marcel Laurențiu Romanescu, profesor universitar și
    primar al orașului Târgu Jiu din 2017. Vorbim de un oraș verde, de un oraș la
    poalele munților Carpați, în care se află cele mai importante opere al
    sculptorului modern Constantin Brâncuși: Coloana fără de sfârșit, Poarta
    Sărutului, Masa Tăcerii. Turistul este invitat în orașul Târgu Jiu și-n județul
    Gorj fiindcă avem o diversitate pe care ar putea să le viziteze pe parcursul a
    câtorva zile.

    La Târgu Jiu, se pot opri să viziteze și Muzeul Iosif Keber, unul
    dintre marii pictori moderni ai României. Apoi, se pot opri la Muzeul Tudor
    Vladimirescu, mai ales că, 2021 e pentru noi anul în care sărbătorim
    bicentenarul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Bicentenarul e încărcat de o
    serie de eveniment pe care am plănuit să le organizăm în mare parte în Târgu
    Jiu, la Padeș, locul de unde a pornit revoluția, dar și la Vladimir, localitate
    în care s-a născut domnitorul român. Mai mult decât atât, tot în Târgu Jiu ne
    putem aminti de alt personaj istoric, eroina Ecaterina Teodoroiu, ale cărei
    oseminte sunt depuse în Piața Prefecturii din anul 1938.

    De asemenea, avem
    foarte multe puncte de atracție în zona montană. Astfel, aș îndrepta turiștii spre
    stațiunea Rânca, cea mai înaltă stațiune din Munții Carpați, unde zăpada rămâne
    până în luna aprilie, pe pârtiile de schi. Mai mult decât atât, în județul Gorj
    există o serie de mănăstiri foarte vechi, de acum 600 de ani: Mănăstirea
    Lainici, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Crasna.



    În Târgu Jiu, puteți vedea și două
    biserici vechi, impresionante. Biserica Sfinții Apostoli Petru și
    Pavel se află pe axul Căii Eroilor și a fost integrată creației brâncușiene,
    creând o legătură între elementele
    ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din
    anul 1777, ea a fost reconstruită și
    inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuși, în 7 noiembrie 1937. Apoi,
    vizitați Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril aflată în Piața
    Victoriei, în fața Palatului Comunal. Construcția a fost realizată între
    1748-1764, fiind cunoscută și sub numele
    Biserica Negustorilor, Biserica Domnească și chiar Biserica de la Jii.
    Iar nu departe de binecunoscutele opere ale lui Constantin Brâncuși, veți găsi Muzeul
    de Artă din Târgu-Jiu. Aici vă puteți reculege, într-o liniște desăvârșită, în
    fața eleganței icoanelor romanești, a căror vechime și valoare artistică este
    considerabilă. Una dintre sălile muzeului adăpostește remarcabile acuarele și
    pasteluri, iar într-o altă sală pot fi admirate cele mai vechi exponate ale
    muzeului, din secolul al XVII-lea, aparținând școlilor flamandă și italiană.


    Marcel Laurențiu Romanescu vă invită
    să vă începeți sejurul vizitând Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică din Târgu Jiu. La centrul de informare turistică, turiștii
    vor primi toate informațiile necesare, pentru a avea o agendă completă în
    perioada petrecută în județul nostru. În acel centru, avem specialiști care le
    pot pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru sejururile pe care
    vor să le petreacă în municipiul Târgu Jiu și în județul Gorj. Îi așteptăm cu
    mare drag pe toți turiștii, indiferent că vin din România sau din afara
    României în municipiul Târgu Jiu, fiindcă avem lucruri deosebite pe care pot să
    le vadă. Sunt sigur că în perioada zilelor pe care le vor petrece în orașul și
    în județul nostru nu vor avea momente în care să se plictisească. Avem
    infrastructura necesară, foarte multe obiective turistice și există
    posibilitatea de a se deplasa ușor în alte zone de interes din județ. Sunt
    convins că ar fi o alegere foarte bună aceea de a ne vizita municipiul și
    județul.



    Invitația a fost lansată. Până data
    viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    Suntem în al treilea an Brâncuşi. În 2016, s-au împlinit 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, într-o zi de 19 februarie. În 2017 trecut s-au comemorat 60 de ani de la dispariţia sa. Iar în acest an ne vom aminti că, în 1938, deci cu 80 de ani în urmă, “Coloana recunoştiinţei fără sfârşit” s-a înălţat spre cer, la Târgu Jiu. Era omagiul marelui sculptor pentru tinerii soldaţi români care au murit în Primul Război Mondial, mulţi dintre ei chiar în luptele care au însângerat plaiurile natale ale maestrului din Hobiţa Gorjului. La Târgu Jiu, Brâncuşi a ridicat mai mult decât un monument, a ridicat un templu al Infinitului, al Jertfei şi al Renaşterii. Complexul memorial de acolo cuprinde, într-o logică de geometrie sacră, o Poartă a Sărutului, o Alee a Scaunelor, o Masă a Tăcerii şi chiar o biserică ortodoxă aflată, deja, pe acele locuri.



    Poarta Sărutului nu este un decor de Sfântul Valentin, ci un cenotaf pentru flăcăii morţi în luptă. Celebru Sărut pe care Brâncuşi l-a pus în 1907 la mormântul unei tinere rusoaice moartă din dragoste, la Paris, devine un motiv repetitiv care generează Infinitul şi Renaşterea. Aleea Scaunelor cheamă la reflecţie şi ne duce spre pe malul Jiului însângerat în 1916, la Masa Tăcerii, cea cu 12 scaune, câte unul pentru fiecare apostol din Cina cea de taină. Scaunele din acest ansamblu au formă de clepsidră, formă pe care o regăsim în spectaculoasa Coloană, numită simplificat a Infinitului. Înaltă de aproape 30 de metri, Coloana este alcătuită din module romboidale formate, am putea spune, din două jumătăţi de clepsidră. Jocul geometriei este simplu, dar extrem de expresiv. Ideea de infinit, de scară spre Cerul infinit, este sugerată de repetarea celor 16 module complete şi a două jumătăţi ce pot fi văzute ca 18 clepsidre suprapuse. Coloana se sprijină pe o astfel de clepsidră şi se termină cu o alta, lăsând gândul să continue singur spre cele mai înalte şi profunde sensuri.



    Când a realizat Complexul-templu de la Târgu Jiu, Brâncuşi era un artist internaţional recunoscut, fiind considerat părintele sculpturii moderne, fiind primul sculptor care se desprinde de figurativul strict ce a dominat această artă timp de secole. Brâncuşi realizase, deja, marile sale opere, tot atâtea idei profunde şi speculaţii filosofice. De altfel, în acest an se împlineşte un secol de la încheierea celebrului proces dintre sculptorul inovator şi serviciile vamale ale Statelor Unite ale Americii. Speţa juridică este cunoscută: sculpturile pe care Brâncuşi vroia să le expună la New York au fost oprite de serviciile vamale ale Statelor Unite, considerându-se că sunt obiecte industriale şi nu opere de artă. Indignat, artistul dă statul american în judecată şi, acum un secol, câştigă procesul. Momentul este elocvent pentru modul cum era privită creaţia avangardistă a lui Brâncuşi acum un secol. Chiar în sentinţa care îi dă dreptate vizionarului artist apare o frază în care judecătorul consideră că există “dificultăţi în asocierea cu o pasăre”. Sculptura în cauză, “Pasăre în spaţiu”, a fost reprodusă, după ani, pe brevetele americane ale piloţilor, apreciindu-se că bronzul lui Brâncuşi reprezintă cel mai bine ideea de zbor.



    Despre Brâncuşi nu se vorbeşte doar la marile aniversări, ci de fiecare dată când una dintre creaţiile sale doboară câte un record de vânzare, când se organizează câte o mare expoziţie în muzee prestigioase, undeva în lumea selectă a artei extrem de valoroase sau ca element de referinţă şi comparaţie ori de câte ori se crede că un nou sculptor care va revoluţiona arta a apărut pe simeze. Brâncuşi a avut mereu destinul creaţiei universale, care naşte imediat rezonanţă şi emoţie. La un secol de la apariţia pe lume, sculptura lui Brâncuşi continuă să fie pur şi simplu genială.

  • Acasă la Brâncuşi

    Acasă la Brâncuşi

    Destinaţia noastră de astăzi este
    situată în sud-vestul României, la poalele munţilor Carpaţi, pe malurile râului
    Jiu. Ajungem în zona în care, la 19 februarie 1876, se năştea artistul care a
    revoluţionat sculptura, Constantin Brâncuşi. Conform ultimului recensământ în
    comuna Peştişani, de care aparţine satul natal al marelui sculptor, avea puţin
    peste 3.700 de locuitori. Noul primar al acestei comune, Cosmin
    Pigui, spune că şi-a început mandatul prin derularea mai multor proiecte
    culturale referitoare la Brâncuşi şi pentru omagierea lui. Acestea, spune
    oficialul, trebuie să fie bine combinate
    cu investiţiile şi cu promovarea turistică a zonei. Avându-l
    pe Brâncuşi avem o bogăţie foarte mare şi, ţinând cont că nu s-a făcut nimic în
    comuna Peştişani în acest sens, vorbim în primul rând de realizarea unei
    infrastructuri serioase. Avem sprijinul conducerii judeţului, a parlamentarilor
    din Gorj. Începând de anul acesta, cred că vom reuşi să realizăm parcul din
    Hobiţa. Începând tot de anul acesta se asfaltează traseul către casa memorială
    Constantin Brâncuşi. Mai avem în proiect punerea în valoare a şcolii în care a
    învăţat Brâncuşi, a satului în care s-a născut Maria Diaconescu, mama lui
    Constantin Brâncuşi, dar şi a întregii zone din jur, legăturile cu celelalte
    comune şi, legătura foarte importantă, locul în care s-a născut sculptorul şi a
    lăsat omenirii şi mai ales României cele mai importante opere: Ansamblul monumental
    Calea Eroilor, de la Târgu Jiu. Pe lângă aceasta, am găsit susţinere şi sper că
    mi se va da finanţare pentru Peştera Cioarei, din comuna Peştişani.


    Peştera Cioarei din satul
    Boroşteni, comuna Peştişani are o importanţă majoră. Aici s-a găsit una dintre
    cele mai vechi aşezări umane din Europa. Începând din 1955, în peşteră s-au
    făcut timp de zeci de ani săpături arhelogice. Cosmin Pigui, primarul comunei
    Peştişani. Aici s-au descoperit cele mai vechi oseminte
    omeneşti din Europa, cu o vechime de 120.000 de ani. S-au găsit podoabe, care
    au circa 50.000 de ani. Omul din Neanderthal avea podoabe, iar acestea s-au
    găsit în Peştişani. Avem de lucru şi putem crea ceva deosebit pentru
    infrastructura turistică, pentru a dezvolta zona în acest sens, de a-l pune în
    valoare şi pe Brâncuşi. În viitorul apropiat, vreau să dezvolt cel puţin un loc
    de campare pentru rulote. Am cerut sprijin de la Consiliul Judeţean în acet
    sens. Vreau să punctăm pe harta României comuna Peştişani, satul Hobiţa, pentru
    ca fiecare turist care vrea să vină la noi, să ştie că poate găsi toate
    condiţiile pentru a se simţi bine şi a putea vizita şi împrejurimile. S-au
    accesat fonduri pentru pensiuni agroturistice. Acum avem cca 40 de camere de
    cazare, dar în doi, trei ani vom depăşi 100 de camere.


    La Hobiţa, o
    veţi întâlni pe Doina Pană, muzeograf. Aceasta prezintă mereu turiştilor viaţa
    lui Constantin Brâncuşi şi le povesteşte întâmplări inedite din viaţa
    sculptorului. În clasa a treia şi-a scris numele cu un briceag
    pe bancă. A fost pedepsit de învăţător şi închis într-un coteţ, unde era făcut
    arestul. S-a supărat, n-a mai vrut să meargă la acea şcoală, iar mama lui a
    trebuit să-l ducă într-un alt sat. La vârsta de nouă ani, a rămas orfan e tată.
    La început, s-a angajat spălător de vase
    într-un restaurant mai mic, în spatele gării. După doi ani, a găsit un
    restaurant mai mare, aproape de centrul Craiovei şi s-a angajat acolo ca
    ospătar. Într-o seară, pe la 17 ani, a făcut un pariu cu patronul şi cu
    clienţii că poate sculpta o vioară. A luat o lădiţă în care era marmeladă, a
    fiert lemnul, a sculptat vioara, iar patronul a adus un lăutar care să încerce
    instrumentul. Acesta a cântat la vioară şi a zis că era mai bună decât a lui.




    În Târgu Jiu
    turiştii pot vizita renumitul ansamblu monumental Calea Eroilor.
    Traseul începe cu Poarta Sărutului. Este un spaţiu prin care se
    spune că se face trecerea spre o altă lume. Pe stâlpii porţii se remarcă
    motivul sărutului, care poate fi perceput şi ca un ochi. Este una dintre cele
    mai importante opere ale lui Brâncuşi. Continuând traseul, se ajunge pe Aleea
    Scaunelor. Acestea marchează practic drumul spre Masa Tăcerii, o masă
    ţărănească. Se pare, totuşi, că Brâncuşi a văzut-o şi ca fiind cea dinaintea confruntării, de la care pleacă la
    luptă viitorii combatanţi şi viitorii eroi. Sunt lucrări în piatră şi foarte
    des vizitate. Nu în ultimul rând, veţi putea vedea Coloana Infinitului, un adevărat testament
    spiritual al marelui artist. Este un monument dedicat eroilor, asemenea
    întregului ansamblu, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt al Consiliului
    Judeţean Gorj. Aici
    avem o destinaţie turistică foarte importantă. Municipiul Târgu Jiu este
    evidenţiat de ansamblul monumental Calea
    Eroilor, prin operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, renumit în toată
    lumea. Se aplică un concept city break din punct de vedere turistic atât la
    Târgu Jiu cât şi la nivelul judeţului Gorj. Astfel, se pot atinge foarte multe
    obiective turistice, mai ales în zona de entertainment, întrucât agenda culturală
    a judeţului Gorj este foarte bine concepută. Sunt diverse manifestări culturale
    prin care se face promovarea turistică. În fiecare lună a anului, pe lângă
    faptul că turiştii pot vizita frumuseţile meleagurilor gorjene, pot să se
    bucure de gastronomia locală şi pot să petreacă momente foarte plăcute prin
    intermediul acţiunilor care se desfăşoară an de an. De exemplu, lunile de vară
    sunt pline de folclor. Aş menţiona Festivalul Internaţional de Folclor care se
    desfăşoară în luna august a fiecărui an. Ne vin foarte mulţi invitaţi din
    străinătate. Este un eveniment organizat într-o perioadă de câtea zile în care
    străzile oraşului sunt ocupate de parada costumelor populare din multe ţări. În
    lunile august şi septembrie se evidenţiată detaşat programul cultural Vino
    acasă la Brâncuşi, un program care a crescut de la ediţie la ediţie atingând
    şi zona internaţională şi având mult succes.



    Fie că veţi prefera pensiunile agroturistice
    municipiul Târgu Jiu sau din afara lui, nu trebuie să rataţi o vizită nici la
    recunoscutele mănăstiri gorjene, despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare.